2,809 matches
-
luând Sfântul scrisoarea de la împărat, s-a întors la Niceea. Și, chemând pe arieni, lea zis lor: «Iată, împăratul mi-a dat mie putere ca să fac judecată între voi și între dreptcredincioși pentru biserica pe care ați luat-o cu sila». Iar ei au răspuns lui: Deci, judecă, dar după judecata împăratului». Iar Sfântul le-a zis: «Să mergeți, și voi arienii și voi dreptcredincioșilor, și să închideți biserica și, încuind-o, să o pecetluiți cu pecețile, voi cu ale voastre
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
același timp binefăcător înțelept al Omenirii, cunoscând mai bine ca oricine natura umană și prezentându-i remediile. În aceeași epistolă sunt vizați și slujitorii altarului cărora li se cere devotament și lepădarea de patimile lumești. „Paște turma domnului nu cu sila ci de bunăvoie, nu pentru câștig rușinos ci prin devotament, nu dominând peste clerici ci devenind modelele turmei și când va veni prințul păstorilor veți primi coroana nevestejită a măririi’. Această epistolă trimisă de Sf. Petru din cetatea eternă (Roma
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a poruncilor împăratului. Desigur, "toate cele ce rânduiește Imperatul sunt spre binele și spre fericirea cetățenilor" (p. 106); vi) în al șaselea rând, cetățenii au obligația civică de a plăti dările și birurile datorate împăratului "cu inima bună și fără de silă" (p. 107). Argumentele invocate pentru justificarea necesității de a plăti taxele sunt de două tipuri: primul face apel la rațiuni pragmatice și utilitare, menționând că toate taxele plătite de cetățeni sunt necesare pentru întreținerea administrației și a judecătoriilor, a școlilor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca și tovarășele ei, de a oferi exemple concludente, reale pentru tematica sugerată. Este conștientă că povestirile trebuie să îmbine plăcutul cu utilul, să ofere o dimensiune educativă, de aici probabil și preferința pentru stilul aforistic („belșugul aduce după sine sila”, „roadele oprite ațâță însutit dorința”216). Personajele ei feminine sunt mai insignifiante în ceea ce privește o pregătire intelectuală sau o educație îngrijită: o femeie modestă, de o naivitate uluitoare, care păcătuiește cu un stareț și încearcă să-i găsească soțului un remediu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
supusă unui test al virtuții de către propriul soț, este deposedată de copil, dar are o reacție de o pasivitate nefirească pentru o mamă, care se știe că ar trebui să situeze, mai presus de orice, viața urmașilor: „Grizilda îndură această silă/ șezând ca mielușelul blând și mut/ și-ngădui să facă tot ce-a vrut./ [...] Dar muma n-a pornit să se bocească,/ Ci s-a supus la voia-mpărătească”795 Nu face decât să îi dea copilei o ultimă binecuvântare, rugându
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o combate d. Potra și aceasta pentru simplul motiv că medicii au îngrijit pe poet printr-un tratament știut, care a adus totdeauna ameliorări și că Eminescu se plângea de a avea trupul murdărit ca al lui Iov. Mi-e silă să spun mai mult, dar lucrul e la putința de informație a oricui. De altfel, autorul broșurii e așa de puțin documentat și așa de plin de importanța studiului său, încât găsind în manuscrisul pretins inedit pe care îl reproduce
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
-i preface, / Tot nu ți-oi da pace, / Că și eu m-oi face / Un mic vătrărel, / Frumos, subțirel / Și-n foc oi intra / De te-oi săruta / Și te-oi coperi, / De foc te-oi feri / Încât chiar de silă, / Dacă nu de milă, / Tu mă-i îndrăgi / Și ne vom iubi. TURTURICA: Eu n-aș zice ba / Pentru dumneata, / Dar cumplit mi-e teamă / De cumplita-ți mamă / Că-i bănuitoare / Și fermecătoare. Decât m-a mustra / Că te-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cercului: „Deși Wittgenstein a fost tatăl pozitivismului logic (ceea ce se poate spune numai dacă Tractatus-ul este citit într-un anumit fel - n. m., M. F.), el a refuzat în curând să-l recunoască și nu putea auzi de el fără silă. El a obiectat în mod deosebit față de lichidarea problemelor filozofice într o modalitate pe care o vedea drept ieftin scientistă. Wittgenstein credea că problemele filozofice sunt confuzii adânci și fascinante, iluzii transcendentale, și deoarece credea că ele trebuie să dispară
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
deșertăciune iar alții le desconsideră pentru că nu le Înțeleg. * „Fiecare om Își are prețul lui.” (Walpole) Adică unul potrivit onoarei lui. Pentru unii oameni „onoarea” este Însăși rațiunea lor de a fi: „Singura cetate ce nu se poate lua cu sila e sufletul omului” (N. Iorga). * „Bunul-simț se compune din adevăruri care trebuie spuse și adevăruri ce nu se spun.” (A. Rivarol) Voltaire exemplifică: „Multe greșeli se nasc dintr-un adevăr de care se abuzează”. La rîndul său Aristotel precizează: „Omul
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
exista act moral, dacă el nu este liber.” (L.A. Seneca) Tot marele filosof ne dă și explicația: „Nu există act moral săvîrșit de cineva Împotriva voinței sale, sau constrîns. Orice act moral este un act voluntar. Dacă este Însoțit de silă, ceartă, șovăială sau teamă, Își pierde tot ce-i mai bun Într-Însul: mulțumirea de sine”. Totuși, se impune observația: a te putea abține să faci „răul”, nu Înseamnă neapărat că ești În stare să fii, În același timp, și
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
boli infecțioase, ulcer), un act reflex care Însoțeste anumite faze ale gravidității, o manifestare a emoțiilor puternice, intoleranță la altitudine ("răul de Înălțime"), la unele feluri de mâncare și mai ales, la exesele alimentare, la mirosuri, la senzații care provoacă sila, dezgustul etc. Tratamente populare Se bea untdelemn amestecat cu lapte dulce și puțină apă. Se bea un păhărel de rachiu de drojdie, În care s-a plămădit (macerat) răsad de varză albă. Se bea zeamă de pelin, 1-2 lingurițe pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
buric, În cataplasme. În loc de vin, se poate folosi și oțet fiert. Greața mai poate fi tratată prin frecții (masaje) la Încheietura mâinii. INDIGESTIE (aplecate, plecate) Când un om a mâncat prea mult, foarte repede, mâncăruri grase (grele la stomac), În silă sau mâncare alterată și are dureri de cap, de burtă, frisoane, amețeli, vărsături, balonări și Îi apar chiar ghinduri (bubițe pe piele), i se administrează: Oblojeli la burtă cu cartofi cruzi, feliați și rachiu, ceapă pisată și oțet, ceapă pisată
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Popa, Teodor Stanciu , Ghina Barbu, Vasile Tămășanu la Steagul roșu s‐au format, unii devenind ziariști, profesori ori învățători, oameni cu răspunderi în societate. În pagina literară a ziarului, prin cenaclul „Alexandru Vlahuță”, ori direct, au publicat: H. Lungu, Va sile Manolescu, Constantin Clisu, I. Delamisa, Cezar Stegaru, Ștefan Corduneanu (medic Ștefan Bucevschi), Vasile Iosif, Mircea Novoc, Sanda Arnici (Șeli Abramovici), I. Roimișer, Gabriela Serghie, Radu Dumitrescu. Însuși G. Tutoveanu publica la 24 februarie 1955 poezia cu înalt simțământ patrio tic
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
m‐ au dezvelit! / Tu nici când n‐ai fost în stare / Să te miști din raftul grav!/ Nici o mâ nă mi se pare / Nu te‐ a scuturat de praf, / Nu ți‐ a răsfoit vreo filă / Știi, măcar așa 364 în silă, / Ca să simți și tu fiorul / Ce ți‐ l lasă cetitorul .../ Ș‐acum vii să‐ mi faci morală? / Cap fără de socoteală! / Eu t e iert, însă, vezi bine, / N‐ am chef să mă cert cu tine!” * Lumină Lumină!..., director dr. Teodor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
toate, un refuz al autorității, oriunde se manifestă aceasta: în familie, la școală, în politică, în instituții... Apoi, este refuzul sclerozei universitare, al birocrației și al ierarhiilor, al tabuurilor sexuale, al închistărilor, al clasei politice. Este o contestare generală, o "silă" universală, o revoltă împotriva monotoniei vieții, a faimoasei rutine "servici-casă-somn". Dezvoltarea economică nu a dat un sens vieții. Formele democratice practicate nu au solicitat un sentiment intim al libertății. Dreptatea și egalitatea proclamate oficial contrazic realitatea. Forța civilizației occidentale a
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Cercului: „Deși Wittgenstein a fost tatăl pozitivismului logic (ceea ce se poate spune numai dacă Tractatus-ul este citit într-un anumit fel - n. m., M. F.), el a refuzat în curând să-l recunoască și nu putea auzi de el fără silă. El a obiectat în mod deosebit față de lichidarea problemelor filozofice într o modalitate pe care o vedea drept ieftin scientistă. Wittgenstein credea că problemele filozofice sunt confuzii adânci și fascinante, iluzii transcendentale, și deoarece credea că ele trebuie să dispară
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
considerată norocoasă în Sicilia, care știe să își ducă poveștile mai departe. Pe nisip se rostogolește o portocală roșie. Și gândurile mele odată cu ea. Il buon giorno comincia dal mattino 75... În aceeași colecție (selectiv): Abigél, Magda Szabó Apocalipsa după Sile, Dinu D. Nica Astă-vară n-a fost vară, Magda Ursache Balul Operei, Josef Haslinger Bella, Jean Giraudoux Coșmaruri de duzină, Dan Stoica Deratizare, Lucian Merișca Dispariția orașului Iași, Cătălin Mihuleac Eu, gândacul Anton Marin Eu știu că îngerii nu plîng
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
mîntuie popoarele creștine de sub jugul turcesc și începe prin a-și anexa o parte a unui pămînt stăpînit de creștini, în care nu-i vorba de jug turcesc? Ciudată mîntuire într-adevăr. Cuvîntul nostru este: De bună voie niciodată, cu sila și mai puțin". Și tot aici citim o atenționare la care, de ar fi luat seama cei care au votat acceptarea fără luptă a ultimatumului sovietic din 26 ianuarie 1940, n-ar mai fi făcut-o: "Dacă nația românească ar
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
rugăciunea și cu ajutorul bunului nostru părinte am ajuns aici pentru numele tău, pentru ca să văd cinstita ta față, și să mă înștiințezi în ce loc și parte ai ajuns. Spune-mi dar doamna mea adevărat cum te afli? cum ai suferit sila morții? cum ai trecut demonii cei răi din văzduh? cum ai scăpat de răutatea lor cea măiastră?". Despărțirea sufletului de trup este înfricoșătoare, plină de chin și durere, timp în care demonii în mare gîlceavă și turbare veghează spre a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mintea le vedea acestea toate, și le înțelegea. Deci umplînd un pahar cu nu știu ce, mi-au dat să-l beau tot, fără răsuflare, și știe Domnul că era atît de amar și fără de gust, încît a sărit sufletul meu cu silă grea înfricoșată, și a fugit din trup, și ieșind din locul lui, în care era legat l-au primit tinerii întru călătoria lor, și l-au acoperit. Și după ce m-au primit cei blagosloviți, priveam trupul meu și zăcea, fără de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care prin constrîngere socială și din întîmplare numai servește să multiplice prin imitație rezultatele acestei inventivități, nu i se cuvine, strict psihologic, locul pe care l-am atribuit tipurilor inventive. Această mulțime se compune din tipuri natural politice, oprite din silă socială de a-și manifesta deplin și efectiv caracterul lor adevărat. În creația științifică, artistică sau industrială nu este loc pentru minciună, nici pentru bătaie, nici pentru zbierat: numai copiii, nebunii și sălbaticii pot recurge la atitudini și procedări politice
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a se supune unor postulate estetice pretinse universale, și nu există nici un drept obiectiv de a interveni în judecarea lucrărilor artistice. Arta izolează conștiințele în grupe de tipuri natural înrudite. Numai știința și practica le leagă, prin obligație rațională și silă exterioară, anulînd asperitățile iraționale ale experienței subiective". În același siaj sînt ironizați sentimentalii și profitorii lor politici, nu înainte de a defini sentimentalismul: Lăsînd la o parte formele materiale ale sentimentalismului, lacrimi, suspine, intonații și mutre înduioșate, definim fondul lucrului astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
orice argou, orice accent și spunea vorbe urâte cu o ușurință elegantă - sângele italian - ori de câte ori era furioasă. Avea și o Îndemânare spontană de a neutraliza latura mârșavă a subalternilor: ranchiuna ascunsă sub servilismul celor care Îi slugăreau pe alții În silă, visând la revoluții care să-i descăpățâneze, și al celor care Își jucau rolul cu o demnitate resemnată. Femeile o invidiau frățește, bărbații o adoptau de la prima privire, trecând de partea ei. Dacă Olvido ar fi fost bărbat la Începutul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
urmă au ieșit rău boțiți și cu credința în Iahwiță tîrîtă prin praful drumului. ,,4,1 Chemarea lui Samuel a ajuns la cunoștința întregului Israel. Israel a ieșit înaintea filistenilor ca să lupte împotriva lor... 4,4 Poporul a trimis la Silo de unde au adus chivotul legămîntului cu Elohim, Domnul oștirilor care șade între heruvimi... 4,9 Întăriți-vă și fiți oameni filisteni- lor, ca nu cumva să fiți robi ivriților cum v-au fost ei robi vouă, fiți oameni și luptați
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Era o groapă, unde ca niște cai puternici, cu picioarele au făcut mocirlă și au murdărit cu ea pînza. Pe acești răi cu mintea în pîclă i-am descîntat cu apă neîncepută și i-am uns să stea vioi și sila să nu-i mai țină. Voi striga: privește aceste măciuci care s-au murdărit iar acum se rușinează și plîng în hohote. Acești tineri geți, prin cetate vor umbla numai în zdrențe. Sfîntul a spus că aceste măciuci ne-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]