4,151 matches
-
readaptați, rezistând deceniilor (ca de exemplu Batman, versatil și atractiv, deschis unui număr nelimitat de interpretări, tocmai pentru că era simplu în motivație, cu părinții uciși de elemente ale lumii interlope, personaj care arăta bine și exploata misterul ambientului și al sinelui cum am arătat, inițial Batman era un personaj necruțător, îndulcit în anii '50, când s-a decis că banda desenată se adresa copiilor, fapt care i-a îndepărtat tocmai pe aceștia).682 Un alt exemplu edificator este Allan Moore, care
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mărturisește că în lumea comics a găsit eroi mai "credibili" și un univers fantastic care făcea mai mult sens decât realitatea, oferindu-i nu doar o "supapă de eliberare din realitate" ci și un ajutor în a percepe lumea și sinele ca fiind mai puțin periculoase, în termeni pe care îi înțelegea și îi accepta. Mai mult, publicațiile comics "simbolizau ceea ce era atractiv și posibil în cultura de consum occidentală", fiind considerate subversive în regimurile totalitare (în 1977, când într-o
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ci tinzând spre posibilități încă nerealizate. Campbell merge chiar mai departe, afirmând că începând din secolul al XIII-lea, societatea occidentală este singura inovatoare a lumii. (Ibid., pp. 45-47). Nu există multe imagini disponibile pentru a gândi viața eternă, moartea, sinele, fiecare fiind silit să apeleze la imagini deja existente, mitul constituind o manifestare în imagini simbolice, metaforice, a "energiilor corporale în conflict unele cu altele". The Power of Myth, p. 48. 133 Ibidem, p. 24. 134 Ibid., p. 57. 135
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
religioase ale Bisericilor, a controlului valorilor normative prin autoritatea religioasă (etica economică, etica sexuală), a referințelor sacrale și ale simbolurilor religioase în sărbători, artă, literatură. Jean-Pierre Sironneau, Milenarisme și religii moderne, pp. 86-87. 263 "Pentru omul modern mitologia înseamnă proiecția sinelui dincolo de vechile tradiții, creând noi mituri și revitalizându-le pe cele vechi prin noi perspective, însă plasându-se pe sine în centru, traseu în care victoriile lui Luther și Melanchton au făcut posibile revelațiile non-teologice în filozofie, artă, politică." (Joseph Campbell
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și de voința sau necesitatea sufletului copilului de a se naște. Esența copiilor este iubirea, copiii sunt întruparea iubirii, iar esența cărților este cunoașterea, în primul rând cunoașterea de sine. Când scrii o carte, te întregești cu tine însuți, cu sinele tău, prin aducerea la suprafață a subconștientului în conștient. Există scris-activitate (când stai efectiv la computer și apeși pe tasteă și scris-ființă, scris în sine, esența scrisului, în care te conectezi la sinele tău și la sinele mai mare - universul
Să ai un Alif. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1768]
-
carte, te întregești cu tine însuți, cu sinele tău, prin aducerea la suprafață a subconștientului în conștient. Există scris-activitate (când stai efectiv la computer și apeși pe tasteă și scris-ființă, scris în sine, esența scrisului, în care te conectezi la sinele tău și la sinele mai mare - universul, lumea. Scrisul- ființă este etern, are loc într-un timp vertical, necuantificabil, care durează o secundă sau o eternitate, pe când scrisul-activitate are loc în curgerea liniară a timpului. De aici și dificultatea comunicării
Să ai un Alif. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1768]
-
tine însuți, cu sinele tău, prin aducerea la suprafață a subconștientului în conștient. Există scris-activitate (când stai efectiv la computer și apeși pe tasteă și scris-ființă, scris în sine, esența scrisului, în care te conectezi la sinele tău și la sinele mai mare - universul, lumea. Scrisul- ființă este etern, are loc într-un timp vertical, necuantificabil, care durează o secundă sau o eternitate, pe când scrisul-activitate are loc în curgerea liniară a timpului. De aici și dificultatea comunicării, în special în scris
Să ai un Alif. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1768]
-
de autenticitate pe care reușești să-l captezi din aceste avataruri ale eului și ale ființei. Cei mai mulți trăiesc În convenții și stereotipii mult mai comode decât asumarea pe cont propriu a existenței ca experiență de cunoaștere prin scrutarea permanentă a sinelui și a Împrejurărilor exterioare și interioare În care evoluează acesta. E drumul asumat de erou de la vârsta lui Ahile la vârsta lui Ulise; un roman nu poate fi o simplă repetiție a datelor realului, ci o investigare cognitivă a acestuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
alegerea mea se va dovedi greșită? Voi putea eu oare s-o mai iau de la capăt, În speranța că voi găsi vreodată itinerarul adevărat? Nu există și posibilitatea să mă rătăcesc definitiv și să nu mai pot ieși niciodată către sinele meu? Atunci, toate energiile cosmice coagulate În mine se vor spulbera fără urmă. Noi nu existăm decât În hazard și virtual; cum să ne mai imaginăm că ființa noastră a fost programată precis de marele Programator? Aș vrea să cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
-se arăta pur În fața voastră, Ca să nu decadă În lutul ademenitor Dar marea clipă ce sunt se zbuciumă-n lumi nevisate Se-ndepărtează enorm ca să se apropie. Și parcă-n mine m-afund ca-ntr-un munte gigantic Alunec spre sinele meu și nimic nu m-oprește. Mamă, mai bine nu-mi promiteai că mă vei naște c-un șarpe Și că voi fi pur, pur, pur, pur, purpură. (Dintr-un jurnal În versuri regăsit) Ori de câte ori mă aflu În fața unui conifer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
se poate Întâmpla. Este curios că nimeni nu a observat (sau o fi observat și nu am eu cunoștință) că motivarea crimei colective Împotriva lui Socrate convine tuturor timpurilor și tuturor dictaturilor; el a instituit puterea discursului, ca autonegare a sinelui. Nu poate fi altceva mai puternic decât discursul meu, din moment ce eu pot modifica prin intermediul acestuia conștiința celorlalți; pot modifica și realitatea, voi Înțelegeți foarte bine, prefăcuților, acea realitate pe care voi o modificați prin tot felul de plăsmuiri mitice, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fi decât afirmativ. N-am folosit Întâmplător mai Înainte versul lui Dante. Sugestia am găsit-o În text. Mergând mai departe, ideea ar fi că de fiecare dată are de străbătut, În sens inițiatic, o „selva oscura“ pe traiectul devenirii sinelui autentic. Dificultatea vine de acolo că romanul lui Mincu nu prezintă simple secvențe de viață, ca un jurnal obișnuit, ci un destin, nu un personaj comun, ci un creator de excepție. Problematica Însăși, mai mult decât inovația textuală, ne lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
încă-mi face inima să bată mai tare din pricina anxietății rememorate. În orice caz, cu cât mă apropiam, cu atât mă simțeam mai curajoasă și, fără nici o intenție de a intra (asta ar fi deja prea mult, chiar și pentru sinele meu reconstruit), m-am oprit afară. M-am torturat singură vreme de câteva clipe, plină de încordare, privind prin ferestrele mari și căutând în grabă acel ceva pe care îl uram și, totodată, voiam să-l descopăr. Ce ciudat, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
aceștia nenorociți, deși, doar cu cîteva zile mai Înainte, situația lui fusese Încă și mai disperată decît a lor. Se produsese o stranie dedublare a realității, de parcă tot ce i se Întîmplase de la război Încoace se petrecea Într-o oglindă. Sinele lui din oglindă era cel care se simțea amețit și flămînd și care se gîndea tot timpul la mîncare. Nu-i mai era milă de sinele acela al său. Jim bănui că tocmai În felul acesta reușeau și chinezii să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de parcă tot ce i se Întîmplase de la război Încoace se petrecea Într-o oglindă. Sinele lui din oglindă era cel care se simțea amețit și flămînd și care se gîndea tot timpul la mîncare. Nu-i mai era milă de sinele acela al său. Jim bănui că tocmai În felul acesta reușeau și chinezii să supraviețuiască. Totuși, Într-o bună zi, chinezii ar putea să iasă din oglindă. După ce traversară golful Nantao și intrară În Concesiunea Franceză, văzură prima patrulă japoneză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ei pentru junk-food era - eufemistic vorbind - nițel contradictorie. Încetase să mai Încerce să găsească explicații. Dedusese că viciile sunt o parte din natura umană și că pofta de mâncare plină de grăsimi și de E-uri era viciul ei. Pentru sinele ei, Încerca totuși să-și mai taie din porția de mizerii pe care le mânca. Nu voia sub nici o formă să ajungă să i se facă patru bypassuri Înainte de menopauză sau să se transforme Într-o femeie cu slănină tremurătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
regulă. Ce păcăleală: să pornești în căutare. Pe o cale care îmbătrînește odată cu harta și se abate de la sine. Să pornești către o țintă care, ea însăși, îmbătrînește și se schimbă înăuntrul tău, tu cel de ieri, de mîine. Căutîndu-ți sinele adormit, să crezi ca Diogene că umbli după un om!... Iată-mă: sînt V. tînăr, aflînd și crezînd cum că ești ceea ce vrei cu adevărat să fii, că ți se va da numai ceea ce dorești sincer înăuntrul tău. Zîmbesc ca și cum
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
poate fi nemuritor? Sfinxul sfidează viitorul. Iar pe acesta îl doare în cur de Sfinx. V. tînăr savurînd ideea unei morți regale ce împietrește Universul. Căci, ce rămîne după moarte? Tot ce a fost om a visat și disperat gîndindu-și sinele atunci. În clipa aceea regală. Dar restul universului rămîne, de ce să rîdă pe mormîntul nostru sau să ciuntească nasul Sfinxului pe care l-am construit? Mai bine îl sfidăm! Și îi propun Doctorului să îmi găsească tehnologia cu care fosilele
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
de mici, altfel întreaga civilizație s-ar putea reformula invers, așa cum spui tu. Micimea ne face să trăim în lumi paralele în care fiecare adaugă realității decorurile și strălucirile pe care le găsește de cuviință. Realitatea e intoxicată de credulitatea sinelui despre sine și astfel apar nenumărate locuri unde sclavii sînt stăpîni, înșelații, iubiți și victimele distrug totul în jur. Ori, ca și adevărul, mai multe realități n-o anulează astfel pe cea generală ce nu are decît un pustiu de
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Îngrețoșat. Nu mă mai regăsesc în niciuna din propriile imagini iar trupul din pat îmi pare un manechin. E o emoție apăsătoare căci știu că va veni noaptea și după ea, o altfel de zi. V. tînăr tresar și vederea sinelui meu închis în cleștarul vitraliului dispare, cade ca un zgomot, ca un lest. Am senzația că Doctorul mă ocolește în ultima vreme. Cu fiecare replică a sa pare că se leapădă de mine. E speriat de cînd i-am spus
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
eterne ce știu a schimba, destine de nopți și LIANE DE ZORI. Poate, așa vei înnota în Oceanul iubirilor neînțelese, cu sufletul rupt din lumini absolute, unde poți deține supremația dragostei, peste CATEDRELE DE DOR, unde ARHITECTURA DESTINULUI, face ca SINELE, să accepte atât RAIUL din fericiri incontestabile ce nu obosesc niciodată, de-a atinge cu OCHII, doar SUFLETUL CERULUI. ÎNTUNERICUL GLACIAL AL DISTANȚELOR Tu ai plecat iubind nopțile din mine și ai ajuns cu dragostea prin șoaptele somnambule unde porțile
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
transpirând al făpturii ce încerca să-mi dezmoștenească visul ca pe o lumină tristă de dragoste... Timpul a trecut fără să mă rănească în viziunea realului, apoi s-a dus pe spumele mării neputând să se descopere pe sine pentru că sinele se vrea pe el însuși răstignit la capătul unui cuvânt ce ne biciuia odată cu privirile adolescenței ca și cum mi aduc aminte cum s-ar fi întâmplat ieri, cât de suav și pur descoperisem sensibilitatea alungită a privirilor, grăbite parcă peste ani
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
dintr-o carte indiană. Bhagavat a spus: „Neclintit, ține nemișcate corpul, capul și gîtul, ațintind privirea spre vîrful nasului”. Sau cum poți deveni sașiu, Într-o lume de chiori. Altă Învățătură: „Atunci cînd gîndirea se oprește, și cînd Își privește Sinele, găsește mulțumirea În Sinele său”. Și vede un fum, o emanație, o pasăre. (Pur și simplu am uitat de unde se trag poreclele astea cucuvea pentru președinte, bombonel pentru ministrul de externe. Pupinel parc-ar fi fost mai bine. E un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Bhagavat a spus: „Neclintit, ține nemișcate corpul, capul și gîtul, ațintind privirea spre vîrful nasului”. Sau cum poți deveni sașiu, Într-o lume de chiori. Altă Învățătură: „Atunci cînd gîndirea se oprește, și cînd Își privește Sinele, găsește mulțumirea În Sinele său”. Și vede un fum, o emanație, o pasăre. (Pur și simplu am uitat de unde se trag poreclele astea cucuvea pentru președinte, bombonel pentru ministrul de externe. Pupinel parc-ar fi fost mai bine. E un aparat care Încălzește diferite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
numai că atunci nu-l înțelesesem nici eu - pentru a explica de ce fusese visul atât de înfricoșător. Adevărul este că îl recunoscusem pe bărbatul care se aplecase deasupra patului. Îl recunoscusem pentru că eram eu. Eram eu, bărbat matur, privindu-mi sinele tânăr și fața mea era devastată de bătrânețe și brăzdată ca o sculptură veche de urmele suferinței. Fotografia era una dintre pasiunile tatei. Avea un aparat mic într-o cutie de piele și un blitz improvizat de el, iar în loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]