2,969 matches
-
servească la masă și privegheau de stăpânul lor când se afla în altă casă. După ce stăteau 3 ani și învățau obiceiurile curții și năravurile cele împodobite, atunci stăpânul lor îi ducea înaintea Domnului și prin rugămintea lor, îi primea între slugile Divanului celui mare. După un an îi schimba în Divanul cel mic și de acolo în stăpânire și dacă aici da probe de cuget bun și năravuri cinstite încât să aibă cineva vreo nădejde în el, atunci se primea între
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Divanului celui mare. După un an îi schimba în Divanul cel mic și de acolo în stăpânire și dacă aici da probe de cuget bun și năravuri cinstite încât să aibă cineva vreo nădejde în el, atunci se primea între slugile Camerei cele mari - și apoi trecând vreo câțiva ani, se făcea postelnicer, prin rugămintea altor boieri, pentru că se socotea lucru necinstit să vorbească însuși părinții cu Domnul pentru fiii lor. Așa se urma mai departe până ajungea la cele mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
urma mai departe până ajungea la cele mai înalte trepte boierești." Mai târziu, prin secolul al XVII-lea, boierii au găsit alte supterfugii pentru ca odraslele lor să poată intra dintr-odată în rangul boierilor mari, fără a le mai fi slugă. Boierii erau de două categorii: boieri cu boerii, adică cei ce ocupau dregătorii publice și boieri fără dregătorii, cei ce nu ocupau vreo dregătorie publică. Boieria era un titlul de noblețe care se purta toată viața, chiar dacă nu mai ocupa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Marele vistier avea obligația să țină o evidență cât mai exactă a populației plătitoare de impozite, a averilor deținute de aceasta și a veniturilor realizate. El era asistat în activitatea pe care o desfășura de un anumit număr de subalterni, slugi sau agenți. Astfel, la sfârșitul secolului al XV-lea exista vistierul de rangul al II-lea și de agenți fiscali care existau la nivelul unităților administrativ-fiscale: sate, târguri, ocoale, ținuturi. Uneori erau pomeniți concomitent câte doi vistieri, însărcinați cu perceperea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
obligați să presteze munci și să plătească anumite sume de bani proprietarilor pe care îi serveau, situația lor fiind adesea mai împovărată decât a birnicilor propriu-ziși, pentru că depindeau de bunăvoința sau asprimea stăpânilor lor. Pe ei, catagrafiile îi înregistrează ca slugi, argați și alți „breslași tocmiți", „cu hac" la boieri. Tocmiți cu „hacu", adică la munci sezoniere, precum ciobanii și vierii, în virtutea meseriei avute, erau și bejenarii, fugarii de peste hotarele țării sau de pe la alte moșii din țară dar și căpătăerii sau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scutelnicilor în martie 1833 ajunsese la 25.917, iar încă 1917 nu aveau situația definitivată, înseamnă, într-adevăr, că instituția scutelnicilor a adus suferințe mari visteriei în vremea aceea. Regulamentul Organic avea să aducă desființarea scutelnicilor, a breslașilor și a slugilor, în schimbul statornicirii unor foloase, spre compensarea a ceea ce legea abolise. Referindu-se la Condica liuzilor din 1803, P. Poni în lucrarea sa „Statistica răzeșilor" crede că în Moldova erau sate în care nu exista nici un birnic. În condică existau sate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
veci, ci să asculte de noi și alți judecători să nu aibă". Într-un alt document și mai lămuritor, aflat în Surete și Izvoade, vol. V, p. 113, din anul 6945 iunie 30 (1437), tot de la Ilie Vodă, acesta întărește slugii sale Teodor Povărteanul satul Juleștii, în jos de Hârlău, ținând ca, „orice daraveri ar urma, să fie judecate de organele judecătorești din Hârlău"; însă, având în vedere slujbele pe care le-a avut protejatul său, Domnul îi acordă și privilegiul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cade". Numai că acest Radu Vodă zis cel Mare, din cauza văditei lui părtiniri ce o arăta în judecăti celor cu titluri, boierilor fată de tărani, o zic tot cronicile, fu silit la un moment dat să boierească și pe o slugă a sa, cam violentă în purtări. Cedând stăruinței boierilor, Domnul îl rândui pe acesta mai mare peste piată, dar i se împlini, căci nu trecuse o săptămână - două și începură a curge jalbele la domnie despre matrapazlîcurile vătavului de târg
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mare peste piată, dar i se împlini, căci nu trecuse o săptămână - două și începură a curge jalbele la domnie despre matrapazlîcurile vătavului de târg. Ce făcu atunci Domnul Radu cel Mare? Aflăm din spusele cronicarului Miron Costin: „Avea o slugă Radu Vodă, încă din copilăria sa, căruia socotind că nu-i de boierie îl ținea de-o mână, iar boieria nu-i da. Ci el, văzându-se afară din cărdul altora, pe hirea omenească ce iaste pururi în viață să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plata dajdei țărănești: „1624 august 29. Radu Vodă întărește lui Dumitrașco Fulger Diacul, din Todirești, «niște case în sat, ale lui Gheorghe, fiul lui Ștefan Danco. Pentru căce au fugit Gheorghe din casele lui și s-au lăsat curtenia asupra slugii noastre ce mai sus scrie, Dumitrașco Fulger Diacul. Am plătit multe dajdii curtenești pentru Gheorghe... și i-am perit multe bucate pentru dânsul"» Deci îi dă voie „a-l trage iarăși înapoi în sat, în Todirești, cu toate bucatele lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bezmenului, care și la 1839 stătea la baza încheierii înscrisurilor dintre proprietari și târgoveții așezărilor din Moldova. Deșugubinarii sau șugubinarii executau și adunau gloabele sau amenzile pentru deșugubine sau crime și erau deosebiți de funcționarii care se numeau globnici: „scriem slugilor noastre care umblați pentru deșugubină prin ținutul Fălciului... că învăluiți satele Sfintei episcopii de deșugubinărie și le faceți destul valu"... scria Radu Voievod într-o carte a sa, din anul 1618, dată Episcopului Mirofan în sprijinul apărării satelor Episcopiei de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
doua domnie, Constantin Mavrocordat a introdus „Ispravnicii pe la toate ținuturile, și le-a dat ținuturile cu slujbe în seama lor". Într-adevăr în anul 1597 Ieremia Movilă, domnul Moldovei, adresându-se pârcălabilor de Neamț într-o cercetare scrie: „ Scriem credincioșilor slugilor noastre pârcălabi de Neamț, cum veți vedea această carte a noastră..." din care rezultă că atunci erau la Neamț mai mulți pârcălabi cărora li se adresa Domnul (Uricarul, XVIII, p.478). La 1632 însă (Uricarul, XVIII, p.10) Domnitorul Moldovei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1760, în cartea lui Ioan Teodor Voievod se pomenește de „boieri ispravnici de pe la ținuturi și dumnealor pârcălabii". Pârcălabii aveau și calitatea de judecători. În Uricarul XVIII p. 178, găsim în anul 1597 că Irimia Movilă dă următoarea poruncă: ..."Scriem credincioșilor slugilor noastre pîrcălabi de Neamț, cum veți vedea această carte a noastră, să faceți legiuită dreptate lui Hâra ot Vârtop, cu Ionașcu Drob ot Hogioge că are să-i plătească lui un bou sau cinci taleri. Iar de va avea nedreptate, atunci
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că vel Căpitanii „făceau diferite esecutiuni și globe pe la sate". Astfel, pentru scutirea poslușnicilor din Crețești, „le-am dat voie acestor poslușnici cu această carte a Domniei mele ca să aibă a se apăra de către vel Căpitanu de Fălciu și de slugile lor, și de pârcălabi și globnici". Vătavul era o slujbă mai mult militară polițienească, spune Ghibănescu, din care a ieșit apoi vel Căpitanul, atribuțiile vătagului și ale vel Căpitanului reieșind dintr-un act dat de Grigore Ghica Vodă la 9
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dajdie preuțască, de desetină, de stupi, de gorștină, de mascuri, de sulgi, de iliș și 4 poslușnici ai mănăstirei să fie slobozi de orice angărie câte sânt pre alți mișei în țară; iar dumnealui Gligori Hăbășăscul vel stolnic jăluitu-s-a pre sluga noastră Vasile Ponici zloteș că în tărie și peste cuvântul Domniei mele a silit cu împlinirea tuturor dabilelor pe cei 4 poslușnici ai mănăstirei Măstacăn. Iată că-ți scriem ție șoltuze să chemi de sârg pre acest porc de câne
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din palme Ponici fu adus și înfățișat șoltuzului. La întrebarea pusă el n- avu cum să se desvinovățască față cu porunca așa de aspră a lui Vodă. Osânda trebuia îndeplinită: Piserul de la carvasaraua făcu îndată hârtia, în care scria: „De vreme ce sluga domnească Vasile Ponici slujitor cu slujba Bacăului a pus în silă și peste cuvântul domnesc la dajdii pe popa, diaconul și 4 poslușnici ai mănăstirei Măstacanul, a dumisali stolnicului celui mare Gligori Hăbășăscul, poronca Măriei sale este a i se scrie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
astăzi, când sunt din oameni de rând. Aprodul trăia din ciubotele roșii ce le lua de la împricinați, pe o dare în natură, pe urmă schimbată în bani". (Gh. Ghibănescu din „Evenimentul", 2 iulie 1904, p. 3). Copiii de casă erau slugi la curtea Domnească, spune D. Cantemir. Ei erau trimiși foarte des pe la boierii care se aflau la țară, la chemarea Domnilor. Fiecare chemător plătea copilului 6 lei, din care un leu, din cei 6 pe care îi luau pentru chemare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scriem Domnia mea la ai noștri credincioși boieri cei mari și la vatajii cei mari, și la pârcălabii de la ținuturi, și la dregătorii de prin târguri și la globnici și la deșugubinari și la alți slujitori, la toți, și la slugi boierești, când veți umbla cu slujbele Domniei mele prin țara Domniei mele... să aveți a lăsa foarte în pace călugării și călugărițele și preoții mireni și casele lor, și feciorii lor care sunt neînsurați și năimiții lor ca să nu-i
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
venea și el cu o carte în apărarea vecinilor și a țiganilor Episcopiei, astfel ca „nimeni să nu-i dea a-i trage până nu vor sta de fată înaintea Domniei mele... oricine va hi, vlădică sau boieri, igumen sau slugă domnească, nimeni să nu cuteze a sări sau a lua, înaintea acestei cărti a Domniei mele, că de mare certare va fi de la Domnia mea acel om ce nu va asculta de cartea Domniei mele". Însuși scaunul episcopal era dania
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
deșugubinarii luau deșugubine sau globe pe bază de minciună, fără constatarea vinovaților și a vinovăției. - ciobotele sunt menționate adesea împreună cu globele. De exemplu, în hrisovul lui Miron Barnovschi din anul 1627, dat pentru apărarea țiganilor episcopali și mănăstirești, sunt opriți „slugelor hătmănești și judilor domnești de a lua ciobote și globe de la ei". Ciobotele erau o plată ce se punea în sarcina locuitorilor care erau vizitați de amploaiații domnești, pentru acoperirea cheltuielilor făcute cu deplasarea lor în localitate. De aceea și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bezmen, și de cepărie"... Secerea pânei domnești și facerea fânului domnesc se realizau de către locuitorii târgului cu zeciuială, cu produsele de pe ogoarele celor care se ocupau cu cultivatul pământului. La 1632, în cartea domnească a lui Alexandru Iliașu Voievod către sluga sa, dregătorul de Huși, și la șoltuzii și la pârgarii de acolo, li se punea în vedere că, la scoaterea târgului ca să secere pânea domniei sale, dar și a comișeilor, care vor face fânul domniei sale acolo, la târg, să aibă „a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
opunere: jalba. Astfel, N. Iorga referindu-se la Condica lui Const. Nec. Vodă Mavrocordat între 1742-1744, face trimitere la jalba pornită contra turcilor din Vaslui: „Carte gospod către Ștefan Rosett vel paharnic pentru că au dat jalobă târgoveții de Vaslui pentru slugile și argații turcilor de la Vaslui, zicând că nu vor să dea ajutor la menzii și la alte poronci dimpreună cu târgoveții. Se scrie să trimeată dânsul să le plătească banii oaspeților deplin de la dânșii, dar în cislă cu târgoveții să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cantemir notează: „Vorbind de obiceiurile moldovenilor din Tara de gios, arată că țăranii sunt foarte bucuroși de oaspeți și că-i așteaptă cu masa până la 7 ceasuri din zi (adică 1 la amiază) și ca să nu mănânce singuri trimit pe slugi pe la căi ca să cheme la masă pe câți drumeți îi vor întâmpina". Sosirea la târg mai ales cu prilejul iarmaroacelor, puteau „săracii să-și vândă prisosul și să-și cumpere cele trebuincioase", se scrie în „Cronica Ghiculeștilor", p. 291. Atunci
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
avut noroc că podoroșca era pusă de cu sară la alt loc, căci puteam să i-o arăt în loc de pașaport și să-mi fac însuși supărare mai degrabă decât cărturarii. În sfârșit, văzând că nu-l pot afla, am chemat sluga și acela îndată l-au cunoscut și l-au dat în mâna hatmanului, care, după ce l-au cetit, au întrebat pe moldovanul ce era în casă, de sunt eu acela carele el au arătat. Acela au răspuns că cu adevărat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a mă scula în picioare ca să dau cuviincioasa cinste unui asemenea însemnat om precum hatmanul. După aceea, nemaiputând adormi, făceam feluri de închipuiri de pricina asemenii veniri, mai ales că nu au pomenit nimica pentru podoroșcă. Înspre ziuă am sculat sluga și l-am trimis la poștă de au adus caii și după ce s-au luminat bine de ziuă am eșit afară din Eși, fără a ști ceva atuncea pentru pricina vizitarisirii ce miau făcut hatmanul. Aceea am aflat-o tocmai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]