12,660 matches
-
au dedicat lungi ore de discuții pe marginea ei, cert profitabile în ceea ce mă privește. În mod special, țin să menționez sprijinul pe care mi l-au dat Ion Aluaș, Ștefan Costea și Lazăr Vlăsceanu. Partea I tc "Partea I " SOCIOLOGIA EXPLICATIV|tc "SOCIOLOGIA EXPLICATIV|" Prima parte a lucrării va analiza structurile sociologiei în ipostaza explicativă a acesteia. Mai concret, se va scoate în evidență modul în care procedează sociologia atunci când este pusă în situația de a explica un fenomen social
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ore de discuții pe marginea ei, cert profitabile în ceea ce mă privește. În mod special, țin să menționez sprijinul pe care mi l-au dat Ion Aluaș, Ștefan Costea și Lazăr Vlăsceanu. Partea I tc "Partea I " SOCIOLOGIA EXPLICATIV|tc "SOCIOLOGIA EXPLICATIV|" Prima parte a lucrării va analiza structurile sociologiei în ipostaza explicativă a acesteia. Mai concret, se va scoate în evidență modul în care procedează sociologia atunci când este pusă în situația de a explica un fenomen social; care sunt schemele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ceea ce mă privește. În mod special, țin să menționez sprijinul pe care mi l-au dat Ion Aluaș, Ștefan Costea și Lazăr Vlăsceanu. Partea I tc "Partea I " SOCIOLOGIA EXPLICATIV|tc "SOCIOLOGIA EXPLICATIV|" Prima parte a lucrării va analiza structurile sociologiei în ipostaza explicativă a acesteia. Mai concret, se va scoate în evidență modul în care procedează sociologia atunci când este pusă în situația de a explica un fenomen social; care sunt schemele sale explicative fundamentale. Sociologia actuală este dominată de reeditarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Aluaș, Ștefan Costea și Lazăr Vlăsceanu. Partea I tc "Partea I " SOCIOLOGIA EXPLICATIV|tc "SOCIOLOGIA EXPLICATIV|" Prima parte a lucrării va analiza structurile sociologiei în ipostaza explicativă a acesteia. Mai concret, se va scoate în evidență modul în care procedează sociologia atunci când este pusă în situația de a explica un fenomen social; care sunt schemele sale explicative fundamentale. Sociologia actuală este dominată de reeditarea unei vechi dispute privitoare la opțiunea sa metodologică fundamentală și care poate fi rezumată la opoziția explicație
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a lucrării va analiza structurile sociologiei în ipostaza explicativă a acesteia. Mai concret, se va scoate în evidență modul în care procedează sociologia atunci când este pusă în situația de a explica un fenomen social; care sunt schemele sale explicative fundamentale. Sociologia actuală este dominată de reeditarea unei vechi dispute privitoare la opțiunea sa metodologică fundamentală și care poate fi rezumată la opoziția explicație/comprehensiune. Aș formula această opoziție în termenii: explicație obiectivă (în explicarea unui fenomen social sunt invocate alte fenomene
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
contribuție explicativă independentă? și dacă da, în ce ar putea consta aceasta? Explicația obiectivă apare în două variante distincte: modelul cauzal și modelul sistemic. Cauzalitatea reprezintă schema explicativă cea mai simplă, dezvoltată cu succes în științele naturii, și pentru care sociologia a manifestat de la început o atracție deosebită. Multe dintre explicațiile pe care le găsim în sociologia actuală sunt de tip cauzal. Alături și, cel mai adesea, în paralel cu explicația cauzală s-a dezvoltat și un tip specific de explicație
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
două variante distincte: modelul cauzal și modelul sistemic. Cauzalitatea reprezintă schema explicativă cea mai simplă, dezvoltată cu succes în științele naturii, și pentru care sociologia a manifestat de la început o atracție deosebită. Multe dintre explicațiile pe care le găsim în sociologia actuală sunt de tip cauzal. Alături și, cel mai adesea, în paralel cu explicația cauzală s-a dezvoltat și un tip specific de explicație pentru științele social-umane (nu exclusiv însă, deoarece îl întâlnim tot mai frecvent și în științele naturii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de explicație, considerate nu ca opuse, și nici măcar complementare, ci ca integrându-se într-o explicație mai generală. A. Modelul cauzaltc "A. Modelul cauzal" Capitolul 1 EXPLICAȚIA CAUZALĂtc "Capitolul 1 EXPLICAȚIA CAUZALĂ" Explicația cauzală joacă în toate științele, inclusiv în sociologie, un rol fundamental. Ea pare să fie o schemă explicativă universală folosită, în toate disciplinele științifice, pentru explicarea oricărui fenomen. Unii consideră cauzalitatea a fi schema explicativă elementară, toate celelalte scheme explicative (funcțională, structuralăetc.) fiind forme complexe, compuse la rândul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauzalitate (Stinchkomb, 1968). Alții consideră că nu toate tipurile de explicație științifică sunt reductibile la cauzalitate, existând și explicații noncauzale (Nagel, 1961; Kaplan, 1965). În această lucrare, analiza se va concentra asupra caracterului distinctiv al diferitelor scheme explicative utilizate în sociologie, fără a intra în discuții asupra reductibilității lor la cauzalitate. Cauzalitatea a prezentat de la început pentru sociolog o atracție deosebită. Ea promitea eliminarea explicației superficiale a fenomenelor sociale prin conștiința agenților sociali și punerea acestei discipline pe baze științifice solide
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
relație universală și necesară în formă de lege. Ea afirmă că ori de câte ori va exista un anumit fenomen cauză, va apărea în mod necesar (dacă alți factori perturbatori sunt excluși) și fenomenul efect. Mai întâi câteva exemple de enunțuri cauzale în sociologie. Legea productivitate/stratificare socială. Stratificarea socială este determinată de nivelul productivității muncii: la un nivel scăzut de productivitate, care asigură simpla supraviețuire, societatea va fi nestratificată (egalitară); o productivitate a muncii superioară nivelului simplei supraviețuiri, dar nu mai mică decât
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este cauza și care efectul), nu este însă suficientă simpla înregistrare a covariației. Astfel, multe cercetări au înregistrat corelații pozitive semnificative între satisfacția muncii și performanță. Satisfacția muncii este cauza performanței sau, invers, performanța este cauza satisfacției? Cercetările empirice din sociologie s-au izbit de la început de această dificultate. Cele mai importante procedee de determinare a sensului cauzării utilizate în practica sociologică sunt următoarele: • Stabilirea succesiunii. Relația cauzală este în mod necesar temporală. Cele două fenomene - cauza și efectul - sunt în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
succesiunii și nici asupra procesului de producere, putem încerca să recurgem la un test mai primitiv al sensului cauzării: testul independenței. Vom încerca să identificăm, în cuplul de variabile corelate, pe aceea care pare să fie independentă în raport cu cealaltă. În sociologia organizațiilor, diferitele cercetări empirice au pus în evidență o corelație empirică semnificativă între stilul de conducere la nivelurile superioare ale organizațiilor și stilul de conducere de la nivelurile inferioare. Presupunând că această corelație exprimă o relație cauzală despre ale cărei mecanisme
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
realitate, cele două fenomene pot fi efecte independente ale aceleiași cauze. Există aici o lecție foarte importantă care trebuie reținută. Avertismentul lui David Hume de a nu trece de la post hoc (după aceea) la propter hoc (din cauza aceea) este, în sociologie, deosebit de actual, datorită complexității fenomenelor sociale. O regularitate empirică, oricât de puternică ar fi ea, nu poate fi încă expresia unei legi cauzale dacă nu este validă și teoretic, prin asocierea unei explicații a procesului de producere. În lipsa acesteia, ea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
regularității empirice este în realitate alta. Acest risc, de a fi corect din rațiuni false, evidențiază diferența dintre relațiile empirice și interpretările lor cauzale. O ipoteză nu este definitiv validată decât dacă predicțiile sale empirice sunt confirmate. Problema numărului. Pentru sociologie, una dintre cele mai dificile probleme este aceea a numărului faptelor pe care își construiește teoriile. Atât pentruelaborarea ipotezelor, cât mai ales pentru verificarea acestora, este nevoie de un număr suficient de mare de cazuri. În multe situații însă (lucru
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
plus, ele sunt influențate și de modelul de industrializare din țările capitaliste dezvoltate. Lumea actuală nu este deci compusă din colectivități care evoluează independent, ci interdependent. Interdependența limitează însă dramatic variația naturală a fenomenelor sociale, restrângând astfel baza empirică a sociologiei. Interdependența fenomenelor sociale lasă fără răspuns întrebarea dacă particularitățile lor reprezintă caracteristici generale sau caracteristici accidentale, difuzate de la unul la celălalt. Problema interacțiunii. O lege pune în evidență o relație simplă între două sau mai multe fenomene, făcând abstracție de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
rețin relațiile „așa cum s-ar întâmpla” dacă alți factori exteriori nu ar interveni. În realitatea fizică, problema interacțiunii nu este de regulă insolvabilă. Multiplele interferențe care pot bloca sau deturna un proces cauzal reprezintă însă o problemă de principiu pentru sociologie. Mai mult ca oriunde, datorită interacțiunii intense, legile în sociologie au o valabilitate tendențială. Din cauza acestor interacțiuni, chiar dacă ipotezele sunt corecte, imaginea empirică poate fi confuză. Pentru a realiza o verificare empirică eficace a ipotezelor cauzale este deci nevoie de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu ar interveni. În realitatea fizică, problema interacțiunii nu este de regulă insolvabilă. Multiplele interferențe care pot bloca sau deturna un proces cauzal reprezintă însă o problemă de principiu pentru sociologie. Mai mult ca oriunde, datorită interacțiunii intense, legile în sociologie au o valabilitate tendențială. Din cauza acestor interacțiuni, chiar dacă ipotezele sunt corecte, imaginea empirică poate fi confuză. Pentru a realiza o verificare empirică eficace a ipotezelor cauzale este deci nevoie de a controla, într-un fel sau altul, intervenția factorilor exteriori
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
investigate. În științele naturii, factorii exteriori sunt controlați în primul rând prin tehnicile experimentale. Acestea pot organiza situația empirică în așa fel încât influența diferiților factori exteriori să poată fi eliminată sau cel puțin discriminată de procesul cauzal urmărit. În sociologie, experimentarea este extrem de dificilă. Mai ales când este vorba de macrofenomene, ea devine practic imposibilă. Din acest motiv, sociologia s-a aflat în situația de a dezvolta tehnici nonexperimentale de control al influențelor factorilor exteriori. Analiza statistică a unui număr
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în așa fel încât influența diferiților factori exteriori să poată fi eliminată sau cel puțin discriminată de procesul cauzal urmărit. În sociologie, experimentarea este extrem de dificilă. Mai ales când este vorba de macrofenomene, ea devine practic imposibilă. Din acest motiv, sociologia s-a aflat în situația de a dezvolta tehnici nonexperimentale de control al influențelor factorilor exteriori. Analiza statistică a unui număr mare de cazuri oferă o asemenea posibilitate. Una dintre legile fundamentale ale statisticii este că, dacă avem un număr
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de legi abstracte, universale ale variației calității vieții: „configurația necesităților și a condițiilor de viață determină o creștere a calității vieții”, „creșterea nivelului de aspirații determină o scădere relativă a calității vieții” etc. (Zamfir et al., 1984). Teoriile abstracte din sociologie nu pot fi asimilate cu teoriile fundamentale care descriu realități mai simple, ca, de exemplu, cele fizice. Realitatea socială, având un grad mult mai ridicat de complexitate, este deosebit de variabilă. Aceasta face ca teoriile universale să reprezinte doar scheme abstracte
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
clasic de asemenea analiză; ea scoate în evidență impactul organizării capitaliste, a poziției proletariatului în societatea capitalistă asupra atitudinii acestei clase față de statul, dreptul și moralitatea societății burgheze. Putem înțelege în acest moment mai bine o anumită particularitate a organizării sociologiei ca disciplină științifică. În cadrul acestei discipline se pot distinge mai multe nuclee de organizare teoretică. Există, pe de o parte, teorii abstracte ale diferitelor fenomene sociale importante de explicat: teoria stratificării sociale, teoria criminalității, a sărăciei, a calității vieții, a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poziției sociale. Teoriile actuale acordă acestor factori o importanță minoră, factorii structurali reprezentând cauzele puternice ale acesteia. Analiza textuală poate să formuleze liste de factori determinanți suficient de complete care apoi să fie supuse testării empirice. În privința poziției sociale, în sociologia actuală există două metode explicative distincte: pe de o parte, modelul marxist, care acordă o importanță privilegiată poziției de clasă, proprietății asupra mijloacelor de producție, iar de altă parte, modelul Blau-Duncan (Duncan, Featherman, Duncan, 1972), care ia în considerare o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
serie de parametri structurali fundamentali (distribuția proprietății, tipul de stratificare socială, nivelul de dezvoltare economică, tipul de organizare socială) și concentrează atenția doar asupra unor factori care variază în acest cadru. Aceasta este, de fapt, una dintre criticile fundamentale aduse sociologiei americane: ea a produs o mulțime de teorii în strânsă legătură cu realitatea americană, fără însă a pune în evidență explicit caracterul lor particular, valabilitatea lor contextuală, sugerând în schimb, adesea, că ele au o valabilitate universală. O concluzie se
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a produs o mulțime de teorii în strânsă legătură cu realitatea americană, fără însă a pune în evidență explicit caracterul lor particular, valabilitatea lor contextuală, sugerând în schimb, adesea, că ele au o valabilitate universală. O concluzie se impune aici: sociologia, spre deosebire de multe alte științe, are un puternic caracter național. Sociologia românească nu este doar o sociologie elaborată în România, ci, totodată, și o sociologie a societății românești. Modelele explicative teoretice și modelele explicative empiricetc "Modelele explicative teoretice și modelele explicative
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
realitatea americană, fără însă a pune în evidență explicit caracterul lor particular, valabilitatea lor contextuală, sugerând în schimb, adesea, că ele au o valabilitate universală. O concluzie se impune aici: sociologia, spre deosebire de multe alte științe, are un puternic caracter național. Sociologia românească nu este doar o sociologie elaborată în România, ci, totodată, și o sociologie a societății românești. Modelele explicative teoretice și modelele explicative empiricetc "Modelele explicative teoretice și modelele explicative empirice" Dezvoltarea cercetărilor empirice a adus o nouă problemă: distincția
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]