3,952 matches
-
frumoase poezii pentru copii cu pseudonimul Otilia Cazimir. Ca de obicei, coana Otilica îmi punea în față chisaua cu dulceață, își punea ochelarii, mă mai întreba dacă mi‐e dragă cartea și începea să citească, dusă departe cu gândul, din sonetele maestrului. ‐ Strașnic! făcea dumneaei și iar mai citea parcă să‐i găsească anume tainele pe care numai ei, marii poeți, le pot găsi. „Coana Otilica,ʺ așa cum îi plăcea lui „Conu Mihaiʺsă‐i spună, se uita la mine zâmbind. ‐ Vezi
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
jur. Dar ți‐am spus astea toate ca să regreți că nu‐ i și «conuʹ Mihai» tot bârlădean, că prea mare om este și bine i‐ ar fi stat Bârladului să‐l aibă și pe el concetățean. Apoi se întoarse, puse sonetul în plic și câteva rânduri către conuʹ Mihai. ‐ Ai grijă pe urmele cărora calci! ‐ Da, coană Otilica! și iar am părăsit casa din Zlataust, casă pe care am mai văzut‐o și acum doi ani, dar fără acea teribilă inspirată
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
din Iași; director la revista ʺÎnsemnări ieșene ʺ. Debutează în lumea literară cu versuri în ʺLumea ilustratăʺ (1891). Volumele sale de poezii sunt: ʺDiafaneʺ (1901), ʺDin când în cândʺ (1903), ʺStatuiʺ (1914), ʺCântecul deșertăciuniiʺ (1921), ʺTurnul din fildeșʺ (1929), ʺStatui. Sonete și evadări din sonetʺ (1939). Este cel mai prolific sonetist român. 94 Dacă sonetul n‐ar fi existat, Mihai Codreanu l‐ ar fi invitat ca să se poată exprima. Al.A Philippide „Adevărul literar” , 31 I 1932) CANTILENA MAMEI Iluminând cu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
în ʺLumea ilustratăʺ (1891). Volumele sale de poezii sunt: ʺDiafaneʺ (1901), ʺDin când în cândʺ (1903), ʺStatuiʺ (1914), ʺCântecul deșertăciuniiʺ (1921), ʺTurnul din fildeșʺ (1929), ʺStatui. Sonete și evadări din sonetʺ (1939). Este cel mai prolific sonetist român. 94 Dacă sonetul n‐ar fi existat, Mihai Codreanu l‐ ar fi invitat ca să se poată exprima. Al.A Philippide „Adevărul literar” , 31 I 1932) CANTILENA MAMEI Iluminând cu raze aurite, A sufletului meu pustietate, Un cântec vechi prin anii mei străbate Ca
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
grâu sughiță Iar nepoții lui După mama cea pestriță, Mai pestriți ca ea la pene, Sprinteni fug prin buruieni Doisprezece pui ... Ion Crânguleanu Născut la 28 martie 1937 la Coșula, județul Botoșani. Poet. Din tematica sa nelipsind versurile pentru copii: „Sonete mute”(1962), „Un cățel ca vai de el...”(1968), „Flori pentru sarea pământului”(1973). MAMA Tot primesc scrisori de‐acasă, de la mama, și mă roagă să‐i vorbesc de tine, Să te cruț de greutăți și să‐ți port sama
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ta făr‐de răsplată. Pământul dă , dar cere, mamă, Tu dai și nu ceri niciodată! O, pentru toți care te cheamă Te plâng, te cer sau te visează, Fii, binecuvântată, mamă, O, mamă, binecuvântează! Din “ Cântecul mamei și al copiilor” SONET Credeai că n‐o să treacă niciodată Iubirea, poezia, primăvara... Te‐ ai cumințit? Ai azvârlit ghitara Ce‐ a proslăvit atât pe adorată? O mai asemeni pietrei din Carrara Venerei între oameni aruncată? Mai socotești iubirea nesecată Poet îndrăgostit de Dona Clara
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Universității „Al. Ioan Cuza” Iași. A lucrat ca profesor de limbă română, inspector ș colar, participant activ la viața culturală a orașului Bârlad. Poet, prozator, critic și istoric literar, astăzi coordonează periodicul de cultură de la Bârlad - „Baadul” 258 MAMEI MELE Sonet elegiac Aștept adesea anume înserare Când vântul zilei doarme în trifoi Atunci din gândurile care curg șuvoi Doar unu‐ mi frige tâmpla în răcoare. Îmi spune de o luncă albastră‐n care Ne căuta mămuca pe‐amândoi, Că minunați de
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
a decedat în iulie 1980. Am pierdut un cărturar, un eminent cercetător al istoriei literare, moldovenești mai cu seamă, un animato r de viață literară, un osator bun și un admirabil profesor, întâi de liceu, apoi de universitate... C.D. Zeletin SONET MAMEI Cu pașii - n vânt și gându - n pribegie, Mai mare dragul să privești ninsoarea; Își scutură ‐ n ghirlande albe floarea și cu mireasmă de demult adie . Zăpada amintirii umple zarea, Pe drumuri mă‐ nsoțești, copilărie; Tu, mamă, vii, cu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
unui Curs special cu tematică potrivită; văd aici un început și o continuare a unei activități remarcabile, subîntinsa de arcul abia susținut de coardă tensionată a unei personalități entuziaste, complexe și dăruite meșteșugului. ȘTEFAN AVĂDANEI Dincoace de oglind= William Shakespeare Sonetul XVIII C-o zi de vară să te-asemui dar? Mai dulce-ai firea, măi cumpătata: De vînt în mai se scutur muguri iar, Și viața verii-i mult scurtata: Prea-ncins e ochiul cerului vreodat, Și-obrazul și-l
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
mor și-n mine. Pe sub amurgu-ntristător, Curg vălmășaguri de suspine, Și-n marea noapte care vine Duioase-și pleacă fruntea lor... E vremea rozelor ce mor. (cca 1927) Tablă de materii Traducătorul la maturitate (Ștefan Avădanei) / 5 Dincoace de oglindă Sonetul XVIII / 9 Trăia-n umbrar de codru des / 10 Din Balada Bătrînului Marinar / 11 Frumoasă Doamna fără milă /12 Din Norul / 14 Bătrînă cînd vei fi /16 Cireșul / 17 Elenei / 18 Un drum ce-n urma l-am lăsat / 19
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
mai mult decât a tuturor celorlalți la un loc, mie mi se pare un act de sublimă justiție divină. În mod interesant, și Stéphane Mallarmé s-a aflat acolo în dimineața respectivă. Nu în carne și oase, dar celebrul lui sonet, Mormântul lui Edgar Poe, a fost scris special cu această ocazie și, chiar dacă nu a reușit să îl termine la timp pentru ceremonie, el s-a aflat acolo cu sufletul. Îmi place de mor, Nathan. Whitman și Mallarmé, părinții gemeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
3. Replică rostită de gigantul Adamastor În epopeea Os Lusíadas când și-a dat seama, pe când o Îmbrățișa, că ceea ce i se păruse a fi În depărtare nereida Thetis nudă, era, de fapt, o stâncă. (n.t.) 4. Aluzie la sonetul Alma minha gentil (Suflet blând) de Luís de Camões (n.t.) 5. Alăturare a patru zicale portugheze, respectiv Năo há uma sem duas, Năo há duas sem três, ambele corespunzând, la origine, proverbului „O nenorocire nu vine niciodată singură”, sensul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
zi. „Vorbiți de amurgul Occidentului?” „Ce, apune? La urma urmei, e specialitatea lui, nu crezi? Nu, vorbeam de lumea asta care scrie. Al treilea manuscris Într-o săptămână, unul despre dreptul bizantin, unul despre Finis Austriae și al treilea despre sonetele lui Baffo. Sunt lucruri cu totul diferite, nu ți se pare?” „Ba mi se pare.” „Ei bine, ți-ai fi Închipuit că În toate trei apar la un moment dat Dorința și Obiectul Iubirii? E o modă. Mai Înțeleg să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Venus. Romanii au cinstit izvorul clădind un stabiliment balnear solid, din care, din nefericire, nu s-au păstrat decât temeliile și o bucată de zid. Ideea că apele izvorului ar avea un efect afrodisiac a revenit periodic. Se spune că Sonetul 153 al lui Shakespeare se referă la Ennistone și că imaginația vie a bardului atribuie sursa izvorului unei farse pe care una dintre nimfele Dianei i-ar fi jucat-o lui Cupidon cel înfierbântat. În timp ce acesta dormea, i-a stropit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
descoperit tot aici, a fost transferat la muzeu.) Este singurul loc unde poate fi văzută de public manifestarea „naturală“ a marelui izvor: un bazin de piatră, din care ies aburi (poate că aici s-a petrecut isprava jucăușă menționată în Sonetul 153) și din care țâșnesc din când în când jeturi de apă opărită până la o înălțime de un metru, un metru și ceva. Bazinul nu este ornamentat, ba e chiar rudimentar, datând dintr-o epocă incertă, și evocă altarul rural
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
taină - imagine oximoronică - este sinonimă cu poezia: poezia (...) este delirul de taină, integrând aportul esențial al sacrului, identificându-se cu el: Poezia este respirația aurie a zeilor / țesând sufletele cu cer, dând ploilor cântece / Și soarelui chip. Excepțional cunoscător al sonetului românesc și universal, Radu Cârneci este, totodată, și un excepțional făuritor de asemenea creații și, de aceea, după mărturisirea sa, sub aspect formal, cartea conține sonete în vers alb, poeme care sunt, în fapt, esențe de stări sufletești. Abordând, în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
zeilor / țesând sufletele cu cer, dând ploilor cântece / Și soarelui chip. Excepțional cunoscător al sonetului românesc și universal, Radu Cârneci este, totodată, și un excepțional făuritor de asemenea creații și, de aceea, după mărturisirea sa, sub aspect formal, cartea conține sonete în vers alb, poeme care sunt, în fapt, esențe de stări sufletești. Abordând, în modul acesta insolit, specia, căreia i a consacrat mare parte din activitatea sa literară - alcătuind cea mai amplă și valoroasă selecție din literatura română -, poetul demonstrează
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
valoroasă selecție din literatura română -, poetul demonstrează, prin volumul de față, în care încununează preocupările sale din acest domeniu, începând din 1969, cum precizează în Mărturisirea de la sfârșit, că, în ciuda canoanelor care l-au impus și i-au asigurat longevitatea, sonetul este un tip de creația a cărei prospețime perpetuă nu e dată atât de planul formal, cât de fiorul pe care îl înglobează și pe care harul artistului e capabil să-l transmită. Îmbinând credințe străvechi, ale căror urme sunt
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
petrece la oră / când zodiile se întâlnesc în cer / când sângele descalecă de pe caii nebuni / când se-ntâmplă minuni în răspântiile nopții. Continuând invocarea iubitei, în partea a doua a cărții, Jurământul, poetul schimbă formula prozodică: textele nu mai sunt sonete în vers alb, iar poemele, ample, decurg unele din altele, în deplină concordanță cu experiența ontologică acumulată și cu încercarea eului liric de a legitima în Absolut, peste Muntele Statorniciei pasărea duhului, zidind, asemenea lui Manole, chintesența femeii (fără-de trup
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
nu există între gând și hiperbolă, în zadarnica încercare de refacere a pierdutului Eden, măcar în cuibarul gândului, acolo unde se surpă durerea, tăcerea, visarea, / Cum lemnul se surpă în trupul unei viori. 2. Zăpada timpurie Cel care scrie astăzi sonete poate părea temerar și /sau inconștient, având în vedere dificultatea și responsabilitatea pe care și le asumă, mai ales dacă nu vrea ca rezultatul a ceea ce întreprinde să fie doar înșirare de cuvinte goale ce din coadă au să sune
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
a măiestriei și a maturității artistice, provocare pe care un poet autentic nu o poate, de obicei, eluda. Un temerar, în acest sens, este poetul Emilian Marcu, unul dintre cei mai talentați sonetiști contemporani, care, prin volumul Zăpada timpurie. Ultimele sonete de dragoste din mileniul II - Editura PIM, Iași, 2010 - „recidivează” în această direcție, cartea fiind scrisă în continuarea unor tomuri cuprinzând alte creații de acest tip, iar seria lor, probabil, nu se va opri, scriitorul părând a-i fi oferit
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
întrupă în zbor necunoscut... La nivelul expresiei, verbele la prezentul gnomic, dând aspect aforistic textului (Decapitat, sărutul e crucea mea de ceară...; Cocorii-n cerc stelar sunt umbră peste noi...), ca și prezența largă a comparației, subliniază, de asemenea, neoclasicismul sonetelor: Mirări solemne mă cuprind o vreme / Cum cercul în copac mai prinde înc-un an; Tăcerile deodată dau buzna-ntre inele / Cum spaima cuib își face...; S-or scufunda imperii dând uitării / Precum dă timpul tainei sămânță mai apoi / Lumina-n
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
zidit pe trandafiri, echivalent cu un început de lume, visat la ceas de taină, când culoarea-i gata de jertfire, în stare să transforme timpul: Incendiată clipa se-arată-n destrămare / Cum se arată-n vrajă parfumu-n trandafiri..., fiindcă femeia e, în sonetele lui Emilian Marcu, poezie și mister (Ce nopți de poezie în trupul tău ascunzi...; odor de soi) și, în consecință, trebuie ocrotită într-un regat de ceară. În acest context, e prezentă și reiterarea sacrificiului christic, dar aluziv, amplificând, de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de pildă, este îndemnată cald, spre gesturi încărcate de senzualitate: Descheie-te la bluză, iubito, inelul cu safire / Dă-l mai spre ncheietură, pe degetul tău fin..., făcând parte din ritualul clădirii dragostei. Obsesia zidirii se materializează însă excepțional în sonetul Aș fi putut să te zidesc zidire..., în care pot fi recunoscute, de asemenea, ecouri ale mitului jertfei creatoare: Aș fi putut să te zidesc zidire/ Din propria-mi închipuire. // Aș fi putut, zidindu-te-n cuvinte, / Să îți dezleg
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
fi putut, îmi pare, // Să te descopăr jertfă, pe altare. Cenușă caldă-n lună și-n tăcere / Te-aș fi știut a mea spre înviere. // Aș fi putut, dar oare cine știe / De-ai fi rămas, prinsă-ntre ziduri, vie? Sonetele lui Emilian Marcu se dezvoltă pe două planuri, al sufletului și al lumii exterioare, cel de-al doilea fiind reper, termen de comparație, areal din care sunt selectate datele cu ajutorul cărora se întocmește imaginea desăvârșirii (Ce trup frumos de fată
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]