10,213 matches
-
nevoie de ore dificile pentru repararea daunelor nopții. Madam Farfara scurta noaptea mergând la teatru sau la reuniuni, dormea puțin și fugea repede în oraș, îndată ce se scula și se gătea. Un alt mijloc al doamnei Farfara de a îndepărta spectrul bătrâneții era evitarea femeilor bătrâne constituite în grup. Într-o societate multiplă lua loc printre femeile cele mai tinere, participând la convorbirea lor și punîndu-se din punctul lor de vedere. Între un grup de femei și unul de bărbați alegea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
altceva, putem să-l criticăm. Ioanide își poate permite luxul să construiască lucruri discutabile." De data aceasta, Pomponescu tăcu sumbru, evitând totuși a aproba oral pe madam Pomponescu. Câtva timp, ministrul visă câteva ipoteze care l-ar fi scăpat de spectrul bazilicii lui Ioanide, fără a fi silit el să intervie compromițător pentru educația sa. Își imagină că biserica se putea prăbuși, așa cum se întîmplase cu construcția unei bănci cu vreo trei decenii în urmă, din cauza unui greșit calcul și a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
politic. A fost amestecat în multe chestiuni dubioase, niciodată nu s-a putut formula totuși împotrivă-i o acuzare precisă. A știut să câștige asupra mea, care-i sunt superior intelectualicește, un ascendent necontestat. Ceea ce mă chinuie mai mult decât spectrul morții este bănuiala că am făcut o eroare grosolană. Tare mi-e teamă că tata are dreptate. Erou! Ce înseamnă un erou? Un individ care combate pentru o cauză măreață a umanității, pentru libertatea, pentru fericirea popoarelor! Saint-Just, atât de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în străinătate era soluția cea mai nimerită. Ex-ministrul surâse melancolic. . - Unde locuiești? Întrebă Gulimănescu. . - Acasă la mine. Ce întrebare! . - Poate că nu strica să fi transferat averea pe numele altuia. Se vor confisca averile foștilor demnitari. Pomponescu izgoni cu mâna spectrul vindictei. . - La catedră te-ai întors? . - Nu, zise Pomponescu. Sunt în concediu. - E mult mai bine. Te-ai fi expus manifestațiilor ostile. De altfel, mi s-a spus azi la minister că va ieși în curând în Monitor decretul de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
iarna. Elvira nu-și bătea capul cu astfel de lucruri, n-avea răbdare, în comerț arhitectul nu găsise nimic mulțumitor. Erminia surprinse asemenea dorință și începu să culeagă elemente pe departe. . - Ce culoare preferi? . - Iată o întrebare curioasă! Accept tot spectrul solar. . - Nu m-am exprimat bine. Ce culoare preferi laîmbrăcăminte? . - Ah! asta depinde de epocă, de sex, de semnificație. Dominicanii în alb fac foarte mare impresie, mai ales pe ziduri cenușii. Cred că de aceea Florența e așa de neagră
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care repetă filogenia și din punct de vedere (info)energetic. Se cunosc forme de manifestare infolaser(bio)energetică la distanță, (bio)câmpuri electromagnetice, iar intensitatea biocâmpului electromagnetic vegetal (EM), adică planta în totalitate depinde de intensitatea stimulilor pulstonici externi - întreg spectrul electromagnetic, unde în dinamică acționează față de poziția Soarelui/24 ore, de anotimp sau mișcările de rotație și revoluție. Info(bio)energetica plantelor devine în acest mod proporțională cu: numărul și dimensiunea totală a frunzelor, florilor, suprafața luminată, temperatura de altitudine
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
necesare stabilirii unui diagnostic pozitiv, este non invazivă, nu produce durere sau alte efecte secundare ducând la vindecarea definitivă și rapidă a leziunilor acționând la limită cu (bio)laserterapia (o limită naturală). Radiația laser este o undă electromagnetică coerentă aparținând spectrului vizibil și invizibil, unde se poate propaga prin diverse medii ( aer - fluide - solide - plasmă, adică cele patru stări de agregare, ultima proprie unui mod extrasenzorial de înțelegere umană explicat riguros în această carte). Raza laser are o serie de caracteristici
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
prin diverse medii ( aer - fluide - solide - plasmă, adică cele patru stări de agregare, ultima proprie unui mod extrasenzorial de înțelegere umană explicat riguros în această carte). Raza laser are o serie de caracteristici comune cu alte tipuri de raze din spectrul electromagnetic și domeniul microundelor, cum sunt caracterul monocromatic și polarizat, este coerentă și are efecte (bio)logice (bio)fizice (bio)chimice la nivelul organismului uman (animal) și vegetal, benefice în intenția de a fi folosită în medicină pentru însușirile de
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
valori sau pe abilitatea de a manipula agenda opțiunilor politice într-un mod care să-i facă pe ceilalți să eșueze în exprimarea anumitor preferințe, deoarece acestea par nerealiste. Tipurile de comportament între comandă și cooptare sunt cuprinse într-un spectru larg care variază de la constrângere și stimulare economică până la stabilirea agendei și la atracția pură. Resursele puterii blânde tind să fie asociate cu latura de cooptare a spectrului de comportamente, în vreme ce resursele puterii dure sunt asociate de regulă cu un
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
nerealiste. Tipurile de comportament între comandă și cooptare sunt cuprinse într-un spectru larg care variază de la constrângere și stimulare economică până la stabilirea agendei și la atracția pură. Resursele puterii blânde tind să fie asociate cu latura de cooptare a spectrului de comportamente, în vreme ce resursele puterii dure sunt asociate de regulă cu un act comportamental de dominare. Însă relația este imperfectă. De pildă, mitul invincibilității poate face ca unele țări să fie atrase de altele, înzestrate cu putere de dominare, iar
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
înțeles că abilitatea de a-i captiva pe ceilalți și de a le influența opiniile reprezintă un element al puterii.17 El a înțeles importanța puterii blânde. După cum spuneam și mai sus, aceleași resurse ale puterii pot influența uneori întregul spectru comportamental de la constrângere la atracție. O țară care suferă un declin economic și militar își poate pierde nu doar resursele de putere dură, dar chiar și o parte din abilitatea ei de a modela agenda internațională, ca și ceva din
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Povestea bătrânului marinar a introdus elemente din folclor, el având ca sursă de inspirație culegerea lui Percy (Relicve de poezie veche) . În aceasă operă, fantasticul, nota demonică existentă în structura personajului, în peisajul exotic și în mecanismul supranatural (corabia cu spectre care înaintează fără vânt, moartea echipajului, ruperea vrăjii, în clipa în care marinarul binecuvântează animalele vâscoase de pe punte etc.), toate au un scop moralizator. În literatura germană a secolului al XIX-lea s-a remarcat Ernst Theodor Wilhelm Hoffmann. În
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ființează pe o axă graduală, și oricare stat se poate apropia, în cel mai bun caz, de idealurile liberale. Exprimându-ne în termenii lui Wendt, democrațiile liberale nu sunt kantieni puri. În consecință, forțele sistemice acționează asupra tuturor unităților din spectrul centru-periferie, indiferent de statutul lor politic formal. Astfel, chiar statele cu o constituție liberală sub aspect formal pot să adopte preferințe ce reflectă fie practici competitive privind securitatea, fie orientări economice mercantiliste. În mod similar, statele cu o orientare formală
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
domeniu generează dificultăți. Există foarte puține încercări de abordare sistematică a problemelor conceptuale ridicate de eșecul de a prezice colapsul Uniunii Sovietice, și de utilizare a cadrelor rezultate pentru analiza tendințelor din ordinea internațională emergentă. Abordând în mod direct întregul spectru de teme teoretice și empirice generate de sfârșitul Războiului Rece, în studiul de față am încercat abordarea acestui gol din literatura de specialitate. În capitolul teoretic am abordat reconceptualizarea sistemului internațional pentru perioada post-Război Rece. Am analizat înțelegerea convențională a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
el distinge "exclușii" (un sfert), "minimul muzical" (o treime), "amatorii de hituri" (10 %), "clasicii" (10 %), "rockerii" (14 %) și "melomanii eclectici" (6 %), care dedică ascultării cel mai mult timp și cărora le plac toate genurile. În domeniul lecturii, el evidențiază același spectru, de la absența oricărei practici (un sfert dintre francezi nu citesc niciodată) la categoria "marilor cititori" (peste douăzeci de cărți pe an). În lucrarea despre practicile amatoare (Donnat, 1996, anexa 3, pp. 203-229), el aprofundează investigația în ceea ce privește dimensiunile angajării. Aceasta poate
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
reflecția economică și acțiunea politică pot fi rezumate astfel: Libertate individuală, Proprietate privată și Justiție. Bastiat s-a opus încălcării de către stat (guvern, clasa politică) a libertății individuale, proprietății private și principiilor justiției, indiferent dacă aceste încălcări au venit din dreapta spectrului politic (pentru apărarea privilegiilor bogaților și puternicilor zilei) sau din stânga acestuia (pentru încălcarea proprietății private și a libertății în numele unui egalitarism demagogic și păgubos). Astfel, într-o scrisoare către alegători, el mărturisea: "Am votat împreună cu Dreapta împotriva Stângii când trebuia
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care era el însuși foarte mândru) îl considera "de stânga", deși Bastiat i s-a opus în numeroase subiecte precum proprietatea privată și creditul gratuit. Pasiunea cu care Bastiat a apărat proprietatea privată l-ar încadra și azi la dreapta spectrului politic. El nu a fost însă avocatul bogaților și marilor proprietari și al marilor producători. El era conștient că aceștia sunt suficient de bine conectați din punct de vedere politic și că respectul proprietății private și libertății individuale precum și aplicarea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
punct de vedere deoarece majoritatea elevilor nu se mai întâlnesc niciodată cu predarea sistematică a unor noțiuni economice. Fără cunoștințe economice solide, aceștia vor fi vulnerabili virusului demagogiei, cu toate mutațiile întâlnite de-a lungul timpului și de-a latul spectrului politic. De partea cealaltă a catedrei, elevii și studenții vor afla o serie de adevăruri ascunse de regulă "copiilor" și care sunt rezervate, în cel mai bun caz, "oamenilor mari". Nu întâmplător, o ediție americană a unei traduceri din Bastiat
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mod necesar una de alta. A uza de credit, adică a devora viitorul, este un mijloc actual de a le concilia; se încearcă a se face puțin bine în prezent în schimbul a mult rău în viitor. Dar acest procedeu evocă spectrul bancrutei care alungă creditul. Ce e deci de făcut? Atunci statul nou își bravează partidul; reunește forțe pentru a se menține, înăbușă opinia, face recurs la arbitrar, ridiculizează vechile sale maxime, declară că nu se poate administra decât cu condiția
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Thiers (15 aprilie 1797 3 septembrie 1877), avocat, istoric, jurnalist și om politic francez. În februarie 1848, Thiers se raliază republicii, deși regele Ludovic-Filip de Orléans îi oferise postul de șef al guvernului deținut de impopularul François Guizot, și susține spectrul conservator al republicanilor, reprezentat de Partidul Ordinii, alcătuit din diverse obediențe monarhiste, împotriva democraților-radicali și a socialiștilor, dar și împotriva republicanilor-moderați susțnuți de Lamartine, cu ocazia alegerilor prezidențiale din decembrie 1848, care îi pun față în față pe Ludovic-Napoleon Bonaparte
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
furtună, casa mea se află la marginea satului, lângă cimitir. Îmi este frică de necunoscutul nopții, de tot ce poate aduce ea, de tot ce mă poate surprinde și amenința: de un câine, de un fulger, de un răufăcător, de spectrele în care nu cred, dar care ies din adâncul meu fără voia mea. Nu le pot stăpâni. Și nu-mi pot stăpâni frica aceasta care se ridică în mine orice aș face și orice aș gândi. Fiind instinctuală, ea mă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
distinse în vederea unei alegeri. Într-o lume dotată cu grade de bine și de rău, problema este să nu cazi peste rău din neputința de a cunoaște și alege binele. Nehotărârea existențială este crisparea provocată de conștiința riscului și de spectrul regretului. Ceea ce urmează să fac nu este indiferent, pentru că nu orice aș face este la fel de bine sau de rău. " Ce e de făcut?" În spatele acestei întrebări se ascunde tortura pe care o induce în noi posibilul, faptul de a nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
această întrebare nu e un simplu răspuns înlăuntrul unui sistem de concepte; nu e un răspuns instalat confortabil în perimetrul lipsit de primejdie al curiozității goale, satisfacere nevinovată a pasiunii cunoașterii. "Ce e de făcut?" este o întrebare pândită de spectrul realului: acesta o urmărește, o amenință, o hărțuiește. Dar în fața somației de a produce gestul, nehotărârea nu poate răspunde decât cu gesticulația gândirii. În primă instanță se pare că nehotărârea nu izvorăște dintr-un blocaj al lucrurilor - căci ceva e
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la drum din lumea dată. 2. Începutul ("nu e nimic și trebuie să devină ceva") nu-l dau ființa și nimicul, ci golul ca deschidere; începutul nu trebuie să aibă conjuncție ("și"). 3. Logica urmărește prea mult generalul, care e spectrul ființei, nu ființa - și de la care pleacă. Dimpotrivă, generalul e un simplu termen în structura metafizică. 4. Hegel are ființă - esență - concept; dincoace, ființa are de la bun început conceptul în ea și totul e înfășurat, nu desfășurat. 5. Hegel împletește
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
măcar să-l țin la distanță, numindu-l. Niciodată, scriind, nu am fost mai departe de literatură. Eram pacient, încercam să-mi fiu medic și foloseam cuvintele așa cum folosește un credincios mânerul spadei, ca pe o cruce improvizată ridicată în fața unui spectru. Mi-am propus atunci să consemnez, pur și simplu, tot ceea ce simțeam. Eram asemeni unui căpitan de vas care relatează în jurnalul de bord ce se întîmplă înainte de scufundarea navei. Eram asemeni unui polițist care întocmește procesul verbal al unui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]