6,992 matches
-
se află alături de Don Juan și alte episoade din biografia să, însă problema este departe de a fi rezolvată. Dincolo de aceste dispute, ceea ce rămâne și contează cu adevărat este învățătură cuprinsă în cărțile lui Carlos Castaneda, bazată pe tradițiile și spiritualitatea enigmaticelor popoare care au trăit pe teritoriul mexican. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Carlos Castaneda: Învăţăturile lui Don Juan. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339503_a_340832]
-
dissensus), totuși, comunicarea vizează atingerea unui consensus. Ca atare, o funcție derivată a comunicării o reprezintă ajungerea la consens, consensul. Comunicarea nu este un acord sau un protocol, ea este comunizare. Acordul este o convenție, comunizarea este o topire de spiritualitate. În acord, lucrurile se aranjează; acordul este un aranjament, este un bricolaj. Acordul este un fenomen sociologic bazat pe comunicare. Prin acord se aduc la un loc drepturi și obligații; în el, entitățile nu fuzionează. Deși în comunizare se poate
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
Revista „Gândirea”, propagatoarea tradiționalismului în literatura noastră, odată cu mutarea în București, sub conducerea lui Nichifor Crainic, s-a situat pe o linie tradițională. În articolul Sensul tradiției, Crainic reproșează sămănătoriștilor că „n-au văzut cerul spiritualității românești” și că „noi vedem arcuindu-se pe pământul nostru, coviltirul de azur al bisericii ortodoxe”. Militând pentru imprimarea misticismului în literatură, N Crainic imprimă revistei un caracter dogmatic și așa se explică dezacordul pe care-l afișează public Lucian
Prof. Livia Pigulea. Studiu: Tradiționalismul și modernismul în literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339549_a_340878]
-
X. Dance și C. E. Larson constată că comunicarea are 3 funcții de bază: „the linking function” (funcție de legătură între ființă umană și mediul său), „the mentation function” (o functie psihică de dezvoltare a proceselor mentale superioare, altfel spus, dezvoltare a spiritualității) și „the regulatory function” (o funcție de reglare a conduitei umane) (Dance F. E. X., Larson C. E., 1976, p. 75, p. 91, p. 168). C) La rândul său, Denis McQuail catagrafiază 84 de funcții sau aspecte ale comunicării. Pe acestea le
Stefan Vladutescu: Teorii ale nevoilor. Din cărțile profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339524_a_340853]
-
direcție de gândire și de creație pentru oameni de o deosebită altitudine intelectual-literară de pe cinci continente. Deviza fundamentală paradoxistă “totul este posibil, chiar si imposibilul” are paradoxul ei: timpul posibilului nu este timpul imposibilului. Cu alte cuvinte, gândul, ideea, logosul, spiritualitatea, oricât de înalte, nu pot ține în loc timpul. Trecerea vremii a făcut ca paradoxismul să se nască, să se ridice, să se consolideze și să se maturizeze. Odată cu maturizarea s-au produs trei fenomene. Mai întâi, paradoxismul a ajuns la
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339533_a_340862]
-
am I dead /.../ I am machine here.” În două fraze, antologia este de o valoare literară și intelectuală deosebită. Se dovedește că a fi paradoxist înseamnă a te situa în limita superioară a gândirii și pe o ridicată altitudine a spiritualității și, apoi, a găsi formulă literară de a-ți exprimă potrivit gândirea. Paradoxistul face un paradox și din negăsirea expresiei adecvate pentru gândul sau paradoxist. Acesta este destinul literaturii, să caute mereu expresivitatea. Nu spunea oare, Mihai Eminescu “unde vei
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339533_a_340862]
-
direcție de gândire și de creație pentru oameni de o deosebită altitudine intelectual-literară de pe cinci continente. Deviza fundamentală paradoxistă “totul este posibil, chiar si imposibilul” are paradoxul ei: timpul posibilului nu este timpul imposibilului. Cu alte cuvinte, gândul, ideea, logosul, spiritualitatea, oricât de înalte, nu pot ține în loc timpul. Trecerea vremii a făcut ca paradoxismul să se nască, să se ridice, să se consolideze și să se maturizeze. Odată cu maturizarea s-au produs trei fenomene. Mai întâi, paradoxismul a ajuns la
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoxismul la maturitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339553_a_340882]
-
am I dead /.../ I am machine here.” În două fraze, antologia este de o valoare literară și intelectuală deosebită. Se dovedește că a fi paradoxist înseamnă a te situa în limita superioară a gândirii și pe o ridicată altitudine a spiritualității și, apoi, a găsi formulă literară de a-ți exprimă potrivit gândirea. Paradoxistul face un paradox și din negăsirea expresiei adecvate pentru gândul sau paradoxist. Acesta este destinul literaturii, să caute mereu expresivitatea. Nu spunea oare, Mihai Eminescu “unde vei
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoxismul la maturitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339553_a_340882]
-
Timișoara, Editura Facla, 1980, 122 pag., 5 lei; 102. Lascarov-Moldovanu, Al., Biserica năruită, Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei, f.a., 136 pag., 10 lei; 103. Larchet, Jean-Claude, Semnificația trupului în Ortodoxie, București, Editura Basilica, 2010, 120 pag., 11 lei; 104. Lilienfeld, Fairy, Spiritualitatea monahismului timpuriu al pustiei, Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei, 2006, 150 pag., 10 lei; (5) 105. Limbajul medical, Timișoara, 1974, 24 pag., vol. V-VIII, câte 4 lei; 106. Maerean, Gr., Chemări la Domnul, vol. VIII, Bârda, Editra Cuget Românesc, 2011
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
Constantin Pădureanu: Experiența împăcării de Ștefan Vlăduțescu Direcția în care ne conduce în esență romanul „Ierusalimul împăcării” (Craiova, Scrisul Românesc - Editura & Fundația, 2009) nu este aceea a religiozității, ci aceea a spiritualității. Păstrând proporțiile, se poate afirma că, precum în legătură cu Arghezi s-a vehiculat ideea de a fi fost un „poet religios”, pe prozatorul Constantin Pădureanu unii ar putea, din decodificarea titlurilor unora dintre lucrările sale, să persevereze a-l gândi pe
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
impune abordarea dintr-o perspectivă hermeneutică globală de descifrare a sensurilor generice, a semnificațiilor concrete și a înțelesurilor specifice generate de text. Fundamentată pe o semantică romanescă echilibrată, lectura onestă a cărții de față ne instalează în perimetrul larg al spiritualității, al tradiției, al culturii rurale, al obiceiurilor și al gândirii țărănești actuale. Fondul de adâncime al romanului îl reprezintă spiritualul. Pe suprafața discursivă, această profunzime este derivată în subiecte convergent grave și revelator împovărate de tematizarea unor idei, sentimente și
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
narațiune atentă la nuanțele psihologice ale interacțiunii sociale, pe de alta, un reportaj ce nu pierde mulți pași din cei care se cer a fi marcați într-un ghid turistic. Concordanța, integrarea și convergența acestora o dă cerul înalt al spiritualității și omenescului, al împăcării sub cele două forme ale sale: împăcarea cu ceilalți și împăcarea cu sine. Împăcarea cu ceilalți este examinată în construcția socială. Aici se impune onorarea unor exigențe de a explicita temeiurile, de a justifica pozițiile și
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
Ambele forme de investigare ne arată oameni care pun întrebări și își pun întrebări. Întrebările și acțiunile duc la rupturi, întrebările și acțiunile aduc împăcarea. Personajele lui Constantin Pădureanu sunt ființe interogative și ființe iertătoare. Fundamentele lor culturale sunt tradiționale, spiritualitatea lor este totalmente țărănească. Tinerii trăiesc tradiția alături de părinții lor. Istoria contemporană intră cu greu în Rudari. Acest lucru face ca localitatea să-și păstreze specificul. Identitatea satului provine în mare din ceea ce se ridică la nivel de întreg din
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
bani, și toată lumea să se simtă minunat. Ediția din acest an, mi s-a părul cea mai încărcata de emoție, și nu puține au fost momentele când respirația parcă mi s-a oprit. Pentru că aerul avea o densitate maximă de spiritualitate, de frumusețe, aerul vibra de o înaltă elevație culturală. Aici, de fiecare dată, după ce invitații permanenți s-au cunoscut cu nou-veniții, la o cafea fierbinte, în cancelarie, festivitatea începe într-o sală primitoare cu intonarea imnului de stat. Puține sunt
Victoria Milescu: Festivalul Internaţional de Poezie şi Epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil” () [Corola-blog/BlogPost/339563_a_340892]
-
Tradiționalismul de Dan Ionescu Revista „Gândirea”, propagatoarea tradiționalismului în literatura noastră, odată cu mutarea în București, sub conducerea lui Nichifor Crainic, s-a situat pe o linie tradițională. În articolul Sensul tradiției, Crainic reproșează sămănătoriștilor că „n-au văzut cerul spiritualității românești” și că „noi vedem arcuindu-se pe pământul nostru, coviltirul de azur al bisericii ortodoxe”. Militând pentru imprimarea misticismului în literatură, N Crainic imprimă revistei un caracter dogmatic și așa se explică dezacordul pe care-l afișează public Lucian
TRADIȚIONALISMUL, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339581_a_340910]
-
unui ceremonial de supunere, de submisiune. În această lume imobilă doar ceea ce produce spiritual corpul se poate individualiza, restul este insignifianță. Mesajul liric indus de curgerea versurilor este că, oricât am izola corpul de minte, orice corporalitate rămâne impregnată de spiritualitate. Ion Maria ne arată că deține rara pricepere de a-și desfășura cu măsură poemele în fața lectorului: nu reduce concentrația lirică prin exces de cuvinte și nici nu secătuiește lirismul prin lipsă de cumpătare ideatică. „Poziția lotus” este un volum
ION MARIA: Înţelepciunea faptului de a sta pe loc, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339590_a_340919]
-
autentică și originală printre români, născută din motive românești; 2) existența unui mediu de difuzare a ideilor filosofice în limba română, cărți, cursuri și conferințe; 3) existența unei problematici și a unor sisteme filosofice specifice românești” (în „Pentru o nouă spiritualitate filosofică”). Aportul se constituie din introducerea materiei de reflecție în standardul rost vs tâlc instituit de Constantin Noica: rostul, fiind „mai apropiat de un înțeles deplin”, înseamnă sens, iar tâlcul, desemnând ce este „din plin expresie a jumătății de înțeles
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: „Vasile Pârvan – istoriosof” () [Corola-blog/BlogPost/339582_a_340911]
-
că „slova făurită e ca potcoava calului care trebuie bine bătută“, iar într-un interviu „Despre poezie“, declara: „Când ai sentimentul unei vocații poetice, trebuie să înțelegi că poezia e o treabă grea“. Pentru Arghezi, poezia este o expresie a spiritualității unui popor a marilor probleme ale omului, pe care stihuitorul le realizează cu efort și suferință. Ideile din poezia Testament străbat ca un fir roșu întreaga operă poetică argheziană. Prima idee se referă la faptul că poezia este o valoare
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
profesorii Sorin Alexandrescu și Nicolae Manolescu. Sorin Alexandrescu admite că tranziția este „fenomen” și „ne-am putea întreba când nu am fost în tranziție” (p. 140), căci ea reprezintă, în subsidiar, și un element „de mentalitate”. În aceeași zona a spiritualității de înalt nivel (sau de adâncime) fixează tranziția și profesorul Nicolae Manolescu: tranziția ar putea intra într-o tradiție benefică și funcțională în „istoria mentală” românească. „Eu cred, spre deosebire de Maiorescu, precizează N. Manolescu, că formele fără fond au fost șansa
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
sau moderne de teatru, Relansarea Bookcrossing moment oferit de Radio România Cultural, parteneri ai evenimentului. Trupa feminină No’Mads a încântat audiența cu recitalul muzical denumit A visual Odissey, word music și o prezență scenică seducătoare. O notă deosebită, de spiritualitate creștină a fost adusă de corul Tronos prin momentul numit: Cântare bizantină. În încheierea seriei de concerte live în aer liber cei prezenți au putut urmări concertul formației vocal-instrumentale Anton Pann care a susținut momentul artistic denumit: Din colburi de
Cronica unui eveniment: Noaptea Porților Deschise la Biblioteca Academiei Române () [Corola-blog/BlogPost/339657_a_340986]
-
tainic. Nu e un colocviu distant ci, intim, aproape familiar, ca între părinți și copii. Poetul îi cere lui Dumnezeu să-și pună Atotputernicia în cuvinte și să trimită oamenilor povești. Adâncurile lui lirice, pline de înțeles sunt comori de spiritualitate românească. El știe să pună punctul pe „i” și „degetul pe rana de veacuri” a românului. Merge până-ntr-acolo că scoate cu ciutura ideii, o dată cu apa proaspătă, frumuseți fără seamăn, ascunse până mai ieri în nămol, le spală fața
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
de context, ca să fie mai accentuată. Autorul scrie și poezie cu formă fixă: rondel, sonet. Lirica erotică este slab reprezentată, prin câteva poezii: “Iubita mea”, “Sărută-mă”; “Îngerii”; ș.a. Iubirea, la Florin Jianu trece pe alt plan, este convertită în spiritualitate, în sacralitate și dorință de Înalt, imaterialitate, aș zice că nu e tocmai o iubire carnală, ci una sublimată în avânturi ideale greu de atins. Liviu Jianu practică și parabola în versuri, cu profit maximum, adică având înțeles și morală
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
bătrânețe”. (Din amintirile mele, dacă nu mă înșel, dudul și bătrâna bancă chiar au existat în fața casei părintești din Domnești, a poetului George Baciu). Din anii copilăriei, poetul reține în mod deosebit icoana mamei, zugrăvită cu duioșie în toate detaliile spiritualității creștine: „Mama, frumoasă ca o duminică / la capătul rugăciunii de seară, / legănând același cântec / atârnat pe-o șoaptă de lacrimă”. Iată o imagine maternă divină, ca o rugăciune, în care se simte recunoștința poetului și eterna iubire de mamă ! Pe lângă
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
cu cărți”, a poposit aici, împărțind lumină și îndrumând locuitorii acestor plaiuri: „Citiți-o și băgați de seamă ce scrie în ea”. Ca un precursor al său, Ion Duhovnicul (1826-1882) cunoscut și sub numele de Popa Niță, prima făclie a spiritualității domnișanilor, spunea: „Am dorit ca plaiul nostru să fie satul nostru cu oameni luminați, atât bărbații, cât și femeile lor ... Căci, la orice vârstă omul se poate lumina” (26 oct. 1863). La moartea lui Popa Niță, în biserică, în afara cărților
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
eseul său: “Documentele continuității” III, argumentând “(De ce) mereu Miorița?” Luminița Cornea ne invită la “Convorbiri duhovnicești” cu Î.P.S.Ioan Selejan, al Episcopiei Covasnei și Harghitei, material bogat ilustrat cu imagini de la diferite mănăstiri din cadrul Episcopiei. Ca o prelungire a spiritualității, pr. drd. Mihai Andrei ALDEA ne invită să citim studiul eseistic “Mistica în cultura profundă a românilor” - Consemnări folcloristice, III. Preot dr. PETRU PICA, în eseul “Veniți de luați lumină” - prezintă cartea Luminiței Cornea „Pe cărarea Raiului - Convorbiri duhovnicești cu
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]