3,144 matches
-
uită mi rată împrejurul ei, cred însă că nu înțelesese dezacordul nostru sufletesc.]( Ibidem.) Dădea prânzuri și dejunuri cu Marghiloman, Grigore Cantacuzino, George Știrbey cu nevasta lui și germani, ca să-i apro pie unii de alții. [Vorbind de bombardările aeroplanelor, stăpâna casei zise: „Que c’était horrible“, iar Lisbetei Știrbey îi scăpă fără voie: „C’était le bon temps“ (Ce vremuri groaznice. - Atunci era bine). Când primirăm de la Iași broșura Pentru neam, scrisă de Vintilă, Duca și Danielopolu, noi eram entuziasmați
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
iar castelul era fără învelitoare, cu frumoasele stucaturi din secolul al XVIII-lea încă pe pereți; între treptele scării de marmoră care ducea în grădină creșteau stufișuri și jos erau culcați falnici copaci de esențe rare, gloria parcului de odinioară. Stăpâna spusese încet nepoatei ei: „A trebuit să-i vând. Mă resemnasem la orice sacrificiu, dar, când i-am văzut retezați și am numărat cercurile concentrice ale trunchiurilor, m-au trecut lacrimile, erau de 145 de ani“. Toate femeile erau rusoaice
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
casă pentru a o păzi, scrisese dinainte în Germania de această fericită însărcinare și de la gară direct s-a coborât aci ofițerul comandant al telegrafiei fără fir. A dor mit cu gazda lui în camera Adinei; dânsa, gătită cu rochiile stăpânei, prezida prânzurile și îl trimitea la noi pentru rechiziții. Când a simțit sfârșitul, a pornit cu toate lucrurile din casă: serviciile de Copenhaga, cristaluri de Karlsbad, bibelouri, covoare. Singurele lucruri scăpate au fost cele lăsate la d-ra Slătineanu, care a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să mai vină la mama. Câțiva ani în urmă o întâlnii la doamna general Manu la vizită. Noi nu vorbisem de această purtare în lume, le evitam când eram numeroși, vorbeam generalități, când cercul era restrâns, ca să nu jenăm pe stăpâna casei. Tot astfel făcui și acum, dar dânsa, deodată, întorcându-se către d-na Manu, îi ceru voie să-mi vor bească singură și îmi exprimă părerea ei de rău de a nu ne mai vedea. Eram înmărmurită, dar îi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din sufletele noastre, ale tuturor, ale celor morți și ale celor vii. După moartea mamei, când s-au stabilit acolo Ionel cu Eliza, deși cunoșteam simțimintele ei ostile pentru acest locaș, mai licărea speranța că faptul chiar de a deveni stăpână o va împăca cu locul, unde în timp de 13 ani făcuse atâtea neajunsuri mamei, care nu știa prin ce concesiuni și înlesniri să o împace. Iluzia fu scurtă. Ionel, voind să o atragă și s-o lege de locul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Cumpăna și Buda se întruneau chiar sub casă, formând Argeșul, clima plăcută, florile din grădină, totul era încântător. Eliza, foarte amabilă. Nu voiam însă nici să mă aștepte prea mult cei de la Predeal, nici să văd coborându se barometrul amabilității stăpânei casei și, cu toate protestările ei, pornii peste munți. Relațiunile nu fuseseră niciodată atât de cordiale. În toamnă, după ce părăsii Valea Prahovei, înainte de a mă stabili la începutul lui octombrie în oraș, scrisei Elizei, care se afla la Cumpăna, dorința
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aș fi rămas, ci pentru a petrece ziua de mâine aici și pentru a regula florile la morminte“. Alergai sus, mă îmbrăcai repede și pornii la gară, decisă să nu mai petrec nici o noapte la Florica cât va fi dânsa stăpână acolo și să-mi ridic lucrurile la prima ocazie. Într-adevăr, la 4 mai din primăvara următoare, Eliza nerevenind din Italia și Dinu luând asupra lui parastasul părinților, fusei la morminte cu mai multe geamantane în automobil, încărcai tot ce
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
locului?" Registrul stilistic alunecă spre familiar și popular". O interpretare din perspectiva comicului este aplicată și basmului Făt-Frumos din lacrimă, constituind "o surpriză la prima vedere". Pasajul care îi atrage atenția este cel în care este vorba de "metamorfoza babei, stăpâna iepelor" ("comică este ea când se arată cinstită și dreaptă"), de altfel, basmul este interpretat ca de "un comic-grotesc ireductibil". Pe această linie, apare și transformarea lui Făt-Frumos în floare "o păcăleală, o farsă jucată Genarului, dar aici metamorfoza nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pe atunci nu se numărau încă bucățile în farfurie. Acolo, intrând în casă, trebuia să-ți lași necazurile la ușă, pentru că înăuntru nu întâlneai decât voie bună, frunți senine și surâsuri pe buze, surâsuri de oameni sinceri fără gânduri ascunse. Stăpâna casei a fost o femeie de lume, frumoasă, judecând după talia ei încă subțire, după trăsăturile feței și strălucirea ochilor ei negri, care în vremea lor au trebuit să aprindă multe inimi. Domnișoarele, ca să nu fiu lingușitor, voi zice că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
toujours.166 Însă atunci am rămas amețit cu două, trei cuvinte de scuze pe limbă, rostite Dumnezeu știe cum, fără șir și fără înțăles, căci n-am mai fost în stare să-mi aduc aminte ce am bâiguit. Noroc că stăpâna rochiei avea pe lângă multă îngăduință și multe bolduri 167, încât reparația s-a făcut repede și iertarea mi s-a acordat prin un surâs. Dar, vai!... O nenorocire nu vine niciodată singură. Când s-a servit ceaiul, vroind să ofer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
rezultatul dezvoltării luxuriante a vegetației În carbonifer, dar care induce dispariția trilobiților, stăpânii de până atunci ai mărilor. Minimul consecutiv, de acum 200 milioane de ani, coincide cu apariția primelor mamifere dar și cu dispariția unor mari grupe de plante, stăpâne până atunci. Ultimul maxim, de acum 100 milioane de ani, rezultă ca urmare a acoperirii uscatului cu păduri de gimnosperme și ferigi, mai evoluate, dar conduce la dispariția dinosaurienilor. În momentul de față parcurgem un minim, al treilea, care a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
secretată de plante. Ciuperci ca Aspergillus și Penicillium consumă alelopata florezină secretată de măr. Această “decontaminare” este greu de sesizat vara, când plantele, independente energetic, o maschează, dar e activă iarna, când plantele dorm, iar biocenoza heterotrofă a solului e stăpână pe situație. Amintind că fiecare segment al biocenozei, autotrof, respectiv heterotrof, modifică mediul În două sensuri diferite, sensuri ce se anulează reciproc, deci se menține un mediu cu caracteristici constante, dar fiecare segment singur modifică mediul, În sensul său caracteristic
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fost traversarea Adriaticei în secolul al treilea î.e.n. Ținta lor era decimarea piraților care operau de pe coasta de est a Mării Adriatice, ce avea să devină ulterior provincie romană sub numele de Dalmația. După ce a înfrînt Cartagina și a devenit stăpîna părții de vest a Mediteranei (201 î.e.n.), Roma a inițiat o serie vastă de acțiuni în estul mediteranean. Pe la 167 î.e.n., hegemonia romană asupra acestei regiuni era un fapt împlinit. În 148 î.e.n., după patru războaie victorioase (215-205, 200-197, 171-167
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pentru neîncetatele războaie și pentru plata soldelor recruților. Participarea Austriei la războaiele cu Imperiul Otoman a fost deja prezentată; statul otoman aflat în declin a fost imens ajutat de relativa slăbiciune militară a vecinei lui. Cu toate acestea, monarhia era stăpînă pe propriile ei teritorii răsăritene, anexînd și unele dintre cele aflate sub dominația Porții. Pericolul venea din altă parte, dinspre Franța și Prusia. Armatele habsburgice au fost nevoite în perioade cruciale să se retragă de pe cîmpurile de luptă din est
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de rezolvare a chestiunii pămîntului pe care îl doreau. Așa cum am menționat, Serbia era în mod tradițional ținutul micilor gospodării țărănești. Ca urmare a revoltei și a înțelegerilor ulterioare, familiile legate anterior de domeniile aflate în proprietatea musulmanilor au devenit stăpîne pe deplin pe pămîntul pe care îl lucrau. În timpul și imediat după revoluție, s-au depus eforturi serioase pentru alungarea din mediul rural a moșierilor turci. Viața a devenit grea și periculoasă pentru cei care încercau să rămînă. Acolo unde
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din partea regimului revoluționar maghiar, aflat la apogeul puterii în primăvara anului 1849. Principala lui forță armată, condusă de generalul Arthur Görgey, controla teritoriul Ungariei propriu-zise; a doua armată, aflată sub comanda generalului polonez Jozef Bem, învinsese forțele imperiale și era stăpînă pe Transilvania. Conducătorii habsburgi nu puteau permite secesiunea ținuturilor maghiare. Avînd în vedere aceste pierderi, imperiul n-ar mai fi fost o mare putere. Cea mai reușită dintre mișcările revoluționare din imperiu era fără îndoială cea maghiară. Chiar dacă fusese în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
unguri doreau o recunoaștere a drepturilor naționale ale românilor, o condiție a cărei satisfacere era imposibilă. Cel mai puternic grup, din care făceau parte Șaguna și Bărnuțiu, era în favoarea cooperării cu Viena. Scopul lui era obținerea recunoașterii românilor ca națiune stăpînă pe un teritoriu bine delimitat cu alte cuvinte, un program foarte asemănător cu cel dorit de conducerea sîrbă. Pe viitor, Șaguna urma să fie legătura principală cu guvernul maghiar, care, la rîndul lui, i-a recunoscut episcopului calitatea de reprezentant
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a prezentat aici argumentele sale privind o administrare autonomă. Conform planului său, Poarta urma să numească un guvernator al țării, trebuia plătit un tribut imperiului și acordat sprijin militar în caz de război, dar în rest Albania avea să fie stăpînă pe rezolvarea propriilor ei probleme. La acest congres, ca și la cel ținut la Dibër în octombrie 1880, la care au participat aproximativ trei sute de reprezentanți, forțele conservatoare care sprijineau o strînsă apropiere de Imperiul Otoman au fost mai puternice
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
un pitic meschin și foc de curios. Dar ceea ce era deranjant la o țață era felul în care vorbea despre tine. Și io, și o țață vorbeam la fel - și așa înțelegeam de ce se bășicaseră conțăranii mei. De parcă ar fi stăpână pe destinul tău. Totuși erau și niște diferențe. Pentru o țață, tu nu ai absolut nici un secret. Ea și-a format de mult o părere despre tine și nu ți se permite să te abați de la ea, să o contrazici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
sunt cazacii. în pădurea din apropiere se dădeau lupte crâncene. în beci erau numai femei cu copii. Bărbații lor erau la luptă, poate chiar acolo în pădure. Am spus să plecăm din zona cât mai repede și cât mai departe. Stăpâna casei n-a vrut să plece, a rămas împreună cu copiii, voiau să și ascundă ce aveau mai de preț în casă. împreună cu bătrâna și cu fiica sa am plecat, fără să mai poată lua ceva din casă, atât că a
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
morții să te plângă. N-o să mori de două ori: larg ți-a fost în închisori și cald ți-a fost în siberii, țară prinsă între imperii. Fii cu Dumnezeu atentă: te prefaci in-de-pen den-tă, te prefaci c-ai fi stăpână— cu cătușile pe mână! și iar verde foaie lată, săracă țară bogată, săracă țară furată, mai și cânți, trasă pe roată... Nicolae DABIJA PENTRU TINE, DRAG ILIE doină Pentru tine, drag Ilie Două fiice și o soție Rău de jale
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
alergăm, Marie! Privirea ta de mamă Coboar-o peste noi Iar mâna ta blajină Ne scoată din nevoi, Marie! Pe tine, o, Fecioară, Voim să te iubim Și-n calea vieții noastre Ca fii să te cinstim, Marie! La moarte, o, Stăpână, Ne scapă de cel rău Și pentru veșnicie Ne du la Dumnezeu, Marie ! 30. PR. DOMINIC NECULĂEȘ date biografice Purtând de acasă numele de Mihai, l-a preschimbat în Dominic cu ocazia intrării sale în Ordinul Franciscan. S-a născut
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
am de semnalat. Le cunosc desigur mulți alții, mai bine decât mine. Cele ce le-am relatat, îmi iau toată răspunderea că sunt adevărate. Pr. Gheorghe Patrașcu Marie, Maica vieții noastre Către Inima Neprihănită a Mariei Marie, Maica vieții noastre, Stăpână-a lumii și Regină, Neprihănitei tale inimi Popoarele-n genunchi se închină. Ref. Fii veșnic binecuvântată, În cer și pe pământ mărită; Fecioară, Maică Preacurată, Cu Inima Neprihănită. În lumea noastră de ispite, De vicii și păcate plină, Tu fost
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și la umbra crucii De mari dureri ai fost rănită! Dar pentru toate Tatăl veșnic Ți-a dat răsplata meritată Căci te-a voit cu trup și suflet Să fii la ceruri ridicată. Acolo printre sfinți și îngeri, Împărăteasă și Stăpână, Ne mijlocești nespuse haruri Și ni le-mparți cu largă mână. Noi azi cu-ncredere fiască Ne consfințim Inimii tale Îți dăruim a noastre inimi O, Mamă, în primire, ia-le! Condu de-acum Tu viața noastră Pe-a sfintelor
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
sunt coincidențele - viața își permite coincidențe în fața cărora cel mai neevoluat romancier rămâne perplex. Dacă cele 20 de coincidențe Kennedy-Lincoln ar fi fost imaginate într-o carte, orice critic ar fi aruncat volumul cât colo. Vieții nici nu-i pasă, stăpână pe un subiect atât de „tare” și de mare, că orice i-ar face nu-l poate strica. 7: Crowhurst navighează de-a lungul coastei franceze. Patru șuruburi sunt dislocate în centrele vitale ale navei: „Acțiunea e disperată - e ca și cum
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]