4,293 matches
-
independente și control din partea instituțiilor externe statului național. Una dintre formele de control de mare importanță este utilizarea nivelul internațional ca oportunitate de a face presiuni asupra guvernelor naționale pentru ca acestea să respecte drepturile fundamentale consfințite de Convențiile internaționale. Funcțiile statale sunt dezagregate și distribuite unei rețele de actori care alcătuiesc un sistem de governance transnațional. Nu trebuie, totuși, să identificăm în cadrul acestui sistem de governance o expresie a modelului de "stat minimal". De fapt, definiția spațiilor de acțiune posibilă în
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Cei doi titani ai gândirii filosofice antice, Platon și Aristotel, (discipoli ai lui Socrate) prin scrierile lor Republica și respectiv Politika, au marcat decisiv gândirea filosofică de-a lungul istoriei umanității prin promovarea a două idei de bază: a colectivismului statal - în cazul lui Platon și a unei societăți bazate pe proprietate - în cazul lui Aristotel. Tot ce a urmat în planul gândirii filosofice nu a fost decât o preluare și o actualizare la timpul istoric a ideilor acestor mari gânditori
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în comparație cu lumea inanimată. Iată de ce multe curente filosofice și sisteme au eșuat atunci când au fost aplicate individului sau grupurilor de indivizi și explică de ce multe doctrine politice și legislații nu au reușit atunci când au fost aplicate asupra structurilor sociale sau statale, majoritatea lor din necunoaștere sau cunoaștere insuficientă a naturii umane (datorită și limitelor epocii), plecând astfel de la premise false. Ofensiva materialistă ce a caracterizat secolele al XIX-lea și al XX-lea, susținută de descoperirile tehnico-științifice și revoluția industrială, ce
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
asigure unitatea, liniștea și securitatea tribului față de inamici, astăzi este mai greu sesizabil și rareori manifest. El apare doar în reuniunile de familie și doar ca sentiment de apartenență familială. El se va regăsi însă în structurile ierarhice comunitare sau statale și păstrează cele două componente ale sale și anume: - afecțiune din partea conducătorilor sau șefilor pentru subordonați sau supuși (asemănător iubirii părintești) și; - respect și gratitudine din partea supușilor, asemănător iubirii filiale. De remarcat că instinctul de proprietate nu se regăsește, acesta
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
xenofobiei, șovinismului și chiar rasismului, deși în fapt nu are nimic de-a face cu așa ceva. Este mai degrabă o realitate biologică ce ține în mare măsură de instinct și reprezintă de fapt suportul natural al entităților etnice, naționale și statale. Cei mai aprigi dușmani ai naționalismului au fost internaționaliștii, de regulă oameni fără patrie, sau care sub masca internaționalismului doreau săși extindă dominația asupra altor popoare, generând conflicte și războaie; - patriotismul; mai degrabă un derivat al instinctului de proprietate, se
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
În familie consfințește proprietatea individuală în dauna celei familiale pe care o suprimă. Ceea ce a realizat revoluția franceză în plan legislativ a fost caracterul absolut al proprietății individuale și slăbirea uneori excesivă a autorității naturale, atât la nivel de structură statală cât și la nivelul familiei. Legislația civilă nu găsește remedii pentru viciul proprietății și nici pentru viciul de dominație, pentru simplul motiv că nu are nici o influență asupra voinței (singurul remediu eficient), trăsătură care ține de individ și mai puțin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Și SUA au doar de facto o limbă oficială: engleză americană. India are 22 de limbi oficiale, dar doar hindi are statut transnațional, alături de engleză (statut asociat) și sanscrita (limba de cult și cultură), celelalte fiind limbi oficiale și naționale statale. De obicei, limba națională este considerată de locuitorii unei țări drept limba proprie națiunii sau țării respective, cea care asigură coeziunea și unitatea națională. Statutul său este în general recunoscut prin lege. În funcție de situația lingvistică din fiecare țară, se poate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de dialecte: germană de sus (Hochdeutsch) în sud și germană de jos (Niederdeutsch) în nord (considerate uneori chiar două limbi diferite). Hochdeutsch era limba unei uniuni de triburi din regiunea Weser-Rin care, după prăbușirea Imperiului Român, a format numeroase unități statale, printre care Imperiul Francilor; în faza veche (Althochdeutsch, sec. VIII-IX) era împărțită în numeroase dialecte (franconic, longobard, aleman, bavarez etc.); cel mai vechi text (770) este un dicționar latin de sinonime tradus în germană. Sec. IX: poemul eroic Cîntecul lui
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o accepțiune simplă, prin „centralizarea parțială a economiei și prin acordarea unor libertăți cetățenești și economice ce au scos Iugoslavia din zona Cortinei de Fier”. *** Regatul sârbo-croato-sloven, Regatul Iugoslaviei, Republica Populară Federativa Iugoslavia, Republica Socialistă Federativa Iugoslavia, reprezintă aceeași entitate statală, existentă aici lângă noi. O istorie zbuciumata, de o complexitate și frumusețe aparte, care i-a marcat pe români dea lungul timpului. Mai mult împreună cu noi, decat despărțiți, sârbii, croații, muntenegrenii, slovenii, bosniacii, macedonenii și celelalte naționalități ale spațiului din
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a convocat la 10 februarie 1948 o conferință sovieto-bulgaro-iugoslavă, la care Tito a refuzat să participe, trimițându-l la Moscova pe Kardelj, adjunctul său. Abordând un ton autoritar și arogant, liderul sovietic a pretins constituirea fără întârziere a noii entități statale, în care urma a fi inclusă și Albania. Delegatul Belgradului a acceptat cu reținere semnarea unui pact de consultări reciproce destinat „să pună capăt prostului obicei pe care-l avea Iugoslavia - după spusele lui Stalin - de a acționa fără să
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și asvârlite în lada de gunoi a istoriei”, i-ar fi îndepărtat pe conducătorii de la Belgrad de „tradițiile internaționaliste ale Partidului Comunist Iugoslav.” Elementele sănătoase din partid au obligația de a pune capăt „acestei situații înjositoare” ce primejduiește însăși existența statală, existând riscul că țara vecină să se transforme într-o „republică burgheza, lipsită de independență națională”. Pentru comuniștii români, situația din Iugoslavia se constituia într-un semnal de alarmă. Era limpede că liderii din Capitală se temeau de posibile contaminări
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în sistemul autoconducerii, al instituțiilor statului, inclusiv prin transferul unor atribuții de la nivel federal către republici. Exponentul principal era E. Kardelj, principalul colaborator al lui Tito, în partea finală a vieții. Al doilea curent era al conservatorilor, adepți ai centralismului statal, de esență stalinista, multi dintre membrii săi având legături strânse cu cercuri politice sârbe, dornice de a se impune la nivel federal. Liderul era indiscutabil Al. Rankovici, timp de peste un deceniu, așa cum s-a putut constată deja, cea mai puternică
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a conștiinței de sine a lumii apusene, care a înțeles că dezvoltarea științelor duce la dezvoltarea unor noi atitudini ale oamenilor față de ei înșiși, în direcția unui control mai accentuat al reacțiilor emoționale și a unei autodistanțări față de presiunea autorității statale. "Cea mai mare parte a avantajelor vieții sociale, în special în formele sale mai avansate pe care le numim "civilizație", se bazează pe faptul că individul beneficiază de mai multe cunoștințe decît bănuiește. S-ar putea spune că civilizația începe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
reformei sănătății, prin reducerea cheltuielilor cu întreținerea închisorilor). Numărul deținuților s-a redus în toate țările civilizate, deși rata infracționalității a fost în continuă creștere. Decarcerarea este un fenomen strîns legat de liberalismul penal, care a trecut în desuetudine paternalismul statal punitiv și generator de inegalități, sărăcie și risipă excesivă a banului public. Paradoxal, tematica liberală și conservatoare a fost adoptată de partidele și candidații de stînga într-o manieră mai radicală, statul convertindu-se dintr-unul penal într-unul social
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de închidere a individului, multe componente ale ei dispărînd și apărînd altele noi, în funcție de modul de înțelegere a pedepsei și a dreptății. Sute de ani pedeapsa cu închisoarea nu a fost stipulată prin lege, aplicîndu-se în funcție de dispozițiile autorităților locale sau statale. În Antichitate și în Evul Mediu timpuriu pușcăria era locul în care indivizii erau ținuți pînă la executarea sentinței, avînd funcția pe care o au azi casele de arest preventiv. Detenția era de scurtă durată cîteva zile, deseori doar cîteva
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
faptă bună, aducătoare de pace, înțelegere reciprocă și, eventual, bunăstare pentru cei oropsiți. * Experiența celor șase ani de muncă în domeniul protocolului mi-a prilejuit comunicarea cu persoane foarte diferite, prin educația lor, prin apartenența lor la ideologii, religii, formațiuni statale adesea ireconciliabile. Străduința mea de a comunica fără ostentație, disponibilitatea și răbdarea de a accepta, cel puțin de dragul schimbului de opinii, a argumentației de multe ori contrare oricărei abordări logice, înfrânându-mi tentațiile de a apela la ironii sau alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
că este necesar să reamintim cititorilor câteva date privind conflictul între etnicii turci și cei greci, ceea ce în terminologia politico-diplomatică se cunoaște drept "problema cipriotă". Ca orice chestiune de conviețuire pașnică între două sau mai multe etnii în cadrul unei formațiuni statale, și în Cipru aceasta a fost posibilă cât timp interesele politice nu au necesitat tensionarea și divizarea populației pe criterii etnice. Principiul enunțat încă de romani, divide et impera, s-a aplicat și se aplică oriunde o putere vrea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
is all about politics, noi, ca organizație, trebuie să monitorizăm ce zice lumea, pentru că avem o reputație de construit și apărat, reputație care este importantă ori de câte ori membrii organizației depun măr turie în fața Congresului sau discută cu partea legislativă la nivel statal“. Autoritățile acționează și ele în mod similar. Alexandru Leontieș este web manager la primăria din Lewisham, Anglia, și spune că instituția pentru care lucrează răspunde la orice mesaj legat de serviciile sale. Un funcționar însărcinat cu implicarea online (online engagement
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ca entitate pe cale de dezintegrare inaugurează o nouă manieră de conducere? Odată cu "întoarcerea orașului 3", asistăm oare la o reînnoire a acțiunii publice, la o detașare față de formele tehnocrate și providențiale ce o caracterizau atunci când aceasta se rezuma la politicile statale? Practicile puse în valoare de "orașul strateg" influențează sensibil concepția noastră asupra liantului social? Care este efectul asupra democrației a acestor mutații? Astfel de întrebări cer să ne situăm într-o perspectivă istorică. Inovațiile, ca și rupturile, nu sunt absolute
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
alegea comisia departamentală. A trebuit să apară legea organizării libertăților municipale din 1884 pentru ca aceste comune să regăsească o relativă independență: se instaurează o putere periferică, care se arată capabilă de rezistență contra injoncțiunilor centrului, prin aranjamente locale cu administrația statală. În aceste circumstanțe, primarii încep să exercite, puțin câte puțin, un rol politic. Legea din 1884 atribuia comunalității competență bugetară: consiliul municipal "regla prin deliberare proprie afacerile comunității". Chiar dacă luarea în considerare a intereselor locale trebuia să rămână secundară în raport cu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
J.-P. Flamand, "programul votat va fi și realizat"22. Nu este vorba însă decât de o măsură temporară și provizorie. Avântul suscitat de intensificarea investițiilor publice în domeniu avea să fie întrerupt, în 1933, de lichidarea sursei de finanțare statală instituite prin lege, iar un decret din 1938 punea capăt regimului pe care îl instituise. Criza economică a pus așadar capăt industriei construcțiilor. Locuința socială nu și-a făcut decât o scurtă apariție pe agenda politică a guvernului, dar episodul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
populația unui oraș aceasta fiind o condiție a dezvoltării industriale fără să crească riscurile de răzvrătire. Acest secol este dominat de teama de mulțime. Lucrările societății CERFI 47 au arătat până la ce punct intervenția asupra construitului 4, din inițiativă fie statală, fie municipală, fie privată, a fost subordonată igienei publice. "Gândirea care până la Carta de la Atena (1933) a guvernat orașul este o gândire igienistă, interesată de luarea unor măsuri de precauție împotriva sechelelor patologice provocate de îngrămădirea populației, și anume bolile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbane "rămânea în forma sa absolută o utopie. Era puțin probabil că, fără un autoritarism ce nu părea de dorit, se putea ierarhiza semi-urbanismul unei regiuni date, se puteau impune trasee precise tuturor deciziilor, tuturor activităților și negustoriilor"106. Voluntarismul statal tindea să se distingă totuși de autoritarism. Noțiunea de oraș-metropolă "se insera într-o politică generală de incitare [...] și ea urma să se realizeze în măsura în care provincia credea în sinceritatea și sagacitatea puterii centrale și accepta să exploateze mijloacele de dezvoltare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fi fost făcută după multă cugetare. Nu s-a observat că au fost făcute alegeri în prealabil, cu conștiința clară a consecințelor acestor alegeri"112. Autoarea aduce ca probă faptul că Planul Curent din 1953, un adevărat document al politicii statale de construcții subvenționate 113, finanța în aceeași măsură pavilioanele și imobilele colective, plecând de la proiectul de a ajuta mai ales muncitorii și persoanele modeste să acceadă la ele. Christian Bachmann și Nicole Leguennec sunt și mai categorici: frica de promiscuitatea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai de mult de jocul sordid al speculației, care sufoca atât de adesea din fașă marile întreprinderi însuflețite de grija pentru binele public" (Carta de la Atena, articolul 93) 144. Planificarea urbană, măsură far a raționalizării dezvoltării urbane, a moștenit caracterul statal și centralizat al legii urbanismului din 15 iunie 1943. Pentru numeroși juriști specialiști ai orașului, această legislație simboliza, pe planul principiilor, victoria interesului general asupra intereselor private, a urbanismului statal asupra proprietății funciare. Dar, spre deosebire de pretențiile moderniste, statul de la Vichy
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]