5,507 matches
-
se folosii dispozitive foarte fine. Dificultatea constă în aceea că experimentatorul trebuie să prevină clipirea spontană a subiectului. Pentru aceasta i se poate da subiectului o anumită sarcină. Reflexul psihogalvanic (electrodermal) Stimulul necondiționat cel mai frecvent utilizat este șocul electric. Stimulul condiționat este lumina sau sunetul. Conform metodei pavloviene se asociază de 10-20 de ori stimulul neutru cu stimulul necondiționat. Stimulul condiționat va ajunge să producă o reacție electrodermală similară cu cea produsă de șocul electric. Conducția electrică a pielii este
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
spontană a subiectului. Pentru aceasta i se poate da subiectului o anumită sarcină. Reflexul psihogalvanic (electrodermal) Stimulul necondiționat cel mai frecvent utilizat este șocul electric. Stimulul condiționat este lumina sau sunetul. Conform metodei pavloviene se asociază de 10-20 de ori stimulul neutru cu stimulul necondiționat. Stimulul condiționat va ajunge să producă o reacție electrodermală similară cu cea produsă de șocul electric. Conducția electrică a pielii este în funcție de activitatea glandelor sudoripare; prin activarea adecvată a glandelor sudoripare se determină o scădere a
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Pentru aceasta i se poate da subiectului o anumită sarcină. Reflexul psihogalvanic (electrodermal) Stimulul necondiționat cel mai frecvent utilizat este șocul electric. Stimulul condiționat este lumina sau sunetul. Conform metodei pavloviene se asociază de 10-20 de ori stimulul neutru cu stimulul necondiționat. Stimulul condiționat va ajunge să producă o reacție electrodermală similară cu cea produsă de șocul electric. Conducția electrică a pielii este în funcție de activitatea glandelor sudoripare; prin activarea adecvată a glandelor sudoripare se determină o scădere a rezistenței electrice a
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
i se poate da subiectului o anumită sarcină. Reflexul psihogalvanic (electrodermal) Stimulul necondiționat cel mai frecvent utilizat este șocul electric. Stimulul condiționat este lumina sau sunetul. Conform metodei pavloviene se asociază de 10-20 de ori stimulul neutru cu stimulul necondiționat. Stimulul condiționat va ajunge să producă o reacție electrodermală similară cu cea produsă de șocul electric. Conducția electrică a pielii este în funcție de activitatea glandelor sudoripare; prin activarea adecvată a glandelor sudoripare se determină o scădere a rezistenței electrice a pielii. În
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
rezistenței electrice a pielii. În acest scop se folosesc doi electrozi pentru înregistrarea rezistenței electrice a pielii și doi electrozi pentru șoc. După ce acest reflex a fost format, se procedează la stingerea lui, care se realizează prin prezentarea succesivă a stimulului condiționat fără să fie urmat de cel necondiționat. 2. Condiționarea instrumentală În situațiile experimentale prin care se studiază condiționarea clasică, obținerea întăririi nu depinde prin nimic de activitatea subiectului: praful de carne ajunge în gura câinelui conform deciziei experimentatorului chiar dacă
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
realizat o situație experimentală de condiționare instrumentală închizând animalele în cuști ele neputând ieși decât cu condiția să învețe prin încercări și erori, să manevreze dispozitivul care producea deschiderea ușii. Thorndike enunță legea efectului reprezentată prin aceea că conexiunile între stimuli și răspunsuri, însoțite sau urmate de o stare de satisfacție pentru organism sunt întărite celelalte sunt înhibate. Condiționarea operantă a fost studiată și la om. T.G.R.Bower a făcut-o pentru a studia percepția la copilul foarte mic, începând din
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
I se prezintă copilului un cub de 30 cm de la o distanță de 1 m; dacă copilul răspunde printr-o întărire a capului primește o întărire, examinatorul îi vorbește, se joacă cu el. Apoi i se prezintă copilului alți trei stimuli: un cub de 30 cm de la 3 m, un cub de 90 cm de la 1m, un cub de 90 cm de la 3m (care va produce o imagine retiniană de aceeași mărime ca și stimulul inițial). Cercetările arată că răspunsul copilului
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
i se prezintă copilului alți trei stimuli: un cub de 30 cm de la 3 m, un cub de 90 cm de la 1m, un cub de 90 cm de la 3m (care va produce o imagine retiniană de aceeași mărime ca și stimulul inițial). Cercetările arată că răspunsul copilului se generalizează la cuburile care formează o imagine retiniană de aceeași distanță mult mai mult decât la cuburile care furnizează o imagine retineană de aceeși mărime. P. Pichot și M. Agathon au realizat o
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
și de starea trebuințelor în care se găsește subiectul (animalele sunt subalimentate într-un experiment la care întărirea constituie hrana). 3. Învățarea perceptivă Sub numele de învățare perceptivă cuprindem modificările discriminative cu un caracter sistematic, în condițiile repetării identice a stimulilor. Se are în vedere aici îndeosebi reducerea pragului senzorial ca efect al exercițiului ameliorarea perceperii stimulilor complecși (detectarea unor noi detalii diferențierea unor stimuli foarte asemănători, recunoașterea unor structuri în condiții diferite de percepere. Analiza stimulilor, diferențierea lor se realizează
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
care întărirea constituie hrana). 3. Învățarea perceptivă Sub numele de învățare perceptivă cuprindem modificările discriminative cu un caracter sistematic, în condițiile repetării identice a stimulilor. Se are în vedere aici îndeosebi reducerea pragului senzorial ca efect al exercițiului ameliorarea perceperii stimulilor complecși (detectarea unor noi detalii diferențierea unor stimuli foarte asemănători, recunoașterea unor structuri în condiții diferite de percepere. Analiza stimulilor, diferențierea lor se realizează îndeosebi în legătură cu activitatea de răspuns a organismului, care arată în ce măsură diferențierea a fost corectă. De îndată ce un
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
numele de învățare perceptivă cuprindem modificările discriminative cu un caracter sistematic, în condițiile repetării identice a stimulilor. Se are în vedere aici îndeosebi reducerea pragului senzorial ca efect al exercițiului ameliorarea perceperii stimulilor complecși (detectarea unor noi detalii diferențierea unor stimuli foarte asemănători, recunoașterea unor structuri în condiții diferite de percepere. Analiza stimulilor, diferențierea lor se realizează îndeosebi în legătură cu activitatea de răspuns a organismului, care arată în ce măsură diferențierea a fost corectă. De îndată ce un stimul dobândește un caracter semnalizator în raport cu activitatea pe
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
condițiile repetării identice a stimulilor. Se are în vedere aici îndeosebi reducerea pragului senzorial ca efect al exercițiului ameliorarea perceperii stimulilor complecși (detectarea unor noi detalii diferențierea unor stimuli foarte asemănători, recunoașterea unor structuri în condiții diferite de percepere. Analiza stimulilor, diferențierea lor se realizează îndeosebi în legătură cu activitatea de răspuns a organismului, care arată în ce măsură diferențierea a fost corectă. De îndată ce un stimul dobândește un caracter semnalizator în raport cu activitatea pe care omul o efectuează, sensibilitatea cre ște. Mecanicii de automobil sau de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
complecși (detectarea unor noi detalii diferențierea unor stimuli foarte asemănători, recunoașterea unor structuri în condiții diferite de percepere. Analiza stimulilor, diferențierea lor se realizează îndeosebi în legătură cu activitatea de răspuns a organismului, care arată în ce măsură diferențierea a fost corectă. De îndată ce un stimul dobândește un caracter semnalizator în raport cu activitatea pe care omul o efectuează, sensibilitatea cre ște. Mecanicii de automobil sau de avion prezintă o sensibilitate mai ridicată pentru acele sunete și zgomote care sunt indiciul stării de funcționare a acestor mașini. 4
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
apoi a altei liste; rezolvarea unei anumite probleme, apoi a alteia, etc. Au fost invocați diverși factori pentru a explica efectele, pozitive sau negative, ale transferului. Unii autori fac să intervină într-o orientare teoretică stimul-răspuns, gradul de asemănare între stimuli sau între răspunsuri, în sarcinile A și B. Se pare că efectele de transfer sunt pozitive când stimulul și răspunsul rămân identice; că ele sunt cel mai adesea pozitive când stimulul se schimbă răspunsul rămânând identic; că sunt negative, că
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
a explica efectele, pozitive sau negative, ale transferului. Unii autori fac să intervină într-o orientare teoretică stimul-răspuns, gradul de asemănare între stimuli sau între răspunsuri, în sarcinile A și B. Se pare că efectele de transfer sunt pozitive când stimulul și răspunsul rămân identice; că ele sunt cel mai adesea pozitive când stimulul se schimbă răspunsul rămânând identic; că sunt negative, că puțin pentru anumite sarcini, atunci când stimulul rămâne același, însă răspunsul variază. Alți autori fac să intervină mai mult
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
într-o orientare teoretică stimul-răspuns, gradul de asemănare între stimuli sau între răspunsuri, în sarcinile A și B. Se pare că efectele de transfer sunt pozitive când stimulul și răspunsul rămân identice; că ele sunt cel mai adesea pozitive când stimulul se schimbă răspunsul rămânând identic; că sunt negative, că puțin pentru anumite sarcini, atunci când stimulul rămâne același, însă răspunsul variază. Alți autori fac să intervină mai mult activitatea subiectului așa cum este ea suscitată sau modificată de sarcina A. S-a
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
A și B. Se pare că efectele de transfer sunt pozitive când stimulul și răspunsul rămân identice; că ele sunt cel mai adesea pozitive când stimulul se schimbă răspunsul rămânând identic; că sunt negative, că puțin pentru anumite sarcini, atunci când stimulul rămâne același, însă răspunsul variază. Alți autori fac să intervină mai mult activitatea subiectului așa cum este ea suscitată sau modificată de sarcina A. S-a putut pune în evidență, în anumite cazuri, intervenția în transfer a unui răspuns verbal mediat
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
diferite) numai dacă au fost predate legile refracției luminii. Potrivită pentru demonstrarea transferului este și proba desenului în oglindă. Efectele de transfer pot fi explicate de achiziționarea unei anumite atitudini, adică a unei pregătiri pentru perceperea unui anumit tip de stimuli, a anumitor particularități ale organizării lor, sau a unei pregătiri pentru anumite categorii de răspunsuri. Teme de verificare: 1. Condiționarea clasică și condiționarea instrumentală aspecte experimentale. 2. Învățarea perceptivă, senzori-motorie, verbală aspect exeperimentale. Bibliografie recomandată: 1. Aniței, Mihai, Psihologie experimentală
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
apese sistematic pe levierul aflat în cușcă doar dacă activitatea respectivă provoacă apariția hranei, care constituie întăritorul, întăritorul apare ca un obeict-scop; * cel de-al doilea nivel este cel al întăririi și al motivațiilor secundare: un întăritor secundar este un stimul care, inițial, fără efect asupra învățării capătă o valoare de întărire prin asociere cu un întăritor primar. Putem spune că motivația declanșată de un întăritor secundar este o motivație secundară sau dobândită. Utilizarea unui întăritor secundar a fost demonstrată de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Câinele va fi introdus într-un labirint unde în partea stângă nu va primi nici un aliment iar în partea dreaptă va primi o alimentație falsă. După câteva încercări câinele se va duce spre dreapta, falsa alimentație având o valoare de stimul. Nu putem explica aceasta decât prin valoarea întăririi secundare dobândită prin stimulările care însoțeau pătrunderea alimentelor în gură, care sunt în mod regulat asociate în condiții normale reducerii efective a nevoii de hrană. Aceste înlănțuiri de comportamente realizate prin întăriri
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
în condiții normale reducerii efective a nevoii de hrană. Aceste înlănțuiri de comportamente realizate prin întăriri secundare pot oferi modele, desigur simplificate în explicarea activităților motivate la om. De exemplu, putem formula ipoteza suportului lui Freud: prezența mamei constituie un stimul necondiționat secundar deoarece această prezență a fost asociată unor trebuințe primare cum este foamea. N.E.Miller a propus explicarea întăririi printro reducere a pulsiunii. Pentru el orice stimul suficient de intens devine sursa unei pulsiuni, orice reducere a intensității stimulului
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
De exemplu, putem formula ipoteza suportului lui Freud: prezența mamei constituie un stimul necondiționat secundar deoarece această prezență a fost asociată unor trebuințe primare cum este foamea. N.E.Miller a propus explicarea întăririi printro reducere a pulsiunii. Pentru el orice stimul suficient de intens devine sursa unei pulsiuni, orice reducere a intensității stimulului generând un efect de întărire. În explicarea acestei concepții trebuie să analizăm fenomenele negative iar în acest scop să analizăm teoria asupra fricii propusă de el. Conform teoriei
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
stimul necondiționat secundar deoarece această prezență a fost asociată unor trebuințe primare cum este foamea. N.E.Miller a propus explicarea întăririi printro reducere a pulsiunii. Pentru el orice stimul suficient de intens devine sursa unei pulsiuni, orice reducere a intensității stimulului generând un efect de întărire. În explicarea acestei concepții trebuie să analizăm fenomenele negative iar în acest scop să analizăm teoria asupra fricii propusă de el. Conform teoriei sale orice stimul nociceptiv (de exemplu, arsura) declanșează un răspuns necondiționat care
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
intens devine sursa unei pulsiuni, orice reducere a intensității stimulului generând un efect de întărire. În explicarea acestei concepții trebuie să analizăm fenomenele negative iar în acest scop să analizăm teoria asupra fricii propusă de el. Conform teoriei sale orice stimul nociceptiv (de exemplu, arsura) declanșează un răspuns necondiționat care include durerea și frica. Ulterior stimulii asociați arsurii vor evoca nu un răspuns condiționat diferit de răspunsul necondiționat ci chiar o fracțiune a acestuia. Frica astfel învățată poate devenii o motivație
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
În explicarea acestei concepții trebuie să analizăm fenomenele negative iar în acest scop să analizăm teoria asupra fricii propusă de el. Conform teoriei sale orice stimul nociceptiv (de exemplu, arsura) declanșează un răspuns necondiționat care include durerea și frica. Ulterior stimulii asociați arsurii vor evoca nu un răspuns condiționat diferit de răspunsul necondiționat ci chiar o fracțiune a acestuia. Frica astfel învățată poate devenii o motivație sau pulsiune dobândită. Experimentul prezentat de Miller pentru a confirma acest lucru este următorul: Experimentul
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]