12,390 matches
-
locului protejat de eroziune. Este mîndria Petrei, pentru care o lume întreagă bate lungul drum obositor din canion. Numele vine de la o legendă în care se spune că aici erau ascunse comorile, dar se pare că a fost doar un templu sau un mormînt, posibil ambele situații. Fațadă e impresionantă, ca un templu cu elemente arhitectonice clasice și nabateene incluzînd statui de zei, animale și figuri mitologice. Apoi se pătrunde într-un spațiu larg cu pereți înalți. Structura cu elemente greco-romane
IORDANIA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343985_a_345314]
-
bate lungul drum obositor din canion. Numele vine de la o legendă în care se spune că aici erau ascunse comorile, dar se pare că a fost doar un templu sau un mormînt, posibil ambele situații. Fațadă e impresionantă, ca un templu cu elemente arhitectonice clasice și nabateene incluzînd statui de zei, animale și figuri mitologice. Apoi se pătrunde într-un spațiu larg cu pereți înalți. Structura cu elemente greco-romane se sprijină pe cele șase coloane de la bază ce includ două bazoreliefuri
IORDANIA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343985_a_345314]
-
de coloane care te fac să simți gloria acelor zile iar, daca lași liberă imaginația, simți pentru o clipă agitația din agora acelor timpuri cu cetățeni români alături de nabateeni discutînd evenimente, negociind prețurile mărfurilor aduse din depărtări sau îndreptîndu-se către temple unde asistau la ceremonii ori se distrau în teatrul din apropiere. Aproape de teatru e o piață deschisă și o fîntînă. La capătul opus se află Poartă Temenos care marchează intrarea în curtea templului Dushara, considerat zeul principal al nabateenilor, cunoscut
IORDANIA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343985_a_345314]
-
mărfurilor aduse din depărtări sau îndreptîndu-se către temple unde asistau la ceremonii ori se distrau în teatrul din apropiere. Aproape de teatru e o piață deschisă și o fîntînă. La capătul opus se află Poartă Temenos care marchează intrarea în curtea templului Dushara, considerat zeul principal al nabateenilor, cunoscut și sub numele de Qasr al-Bint sau palatul fiicei faraonului cu un altar în aer liber pentru ceremonii religioase. Templul a fost distrus în secolul ÎI de armatele reginei Zenobia din Palmira în
IORDANIA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343985_a_345314]
-
fîntînă. La capătul opus se află Poartă Temenos care marchează intrarea în curtea templului Dushara, considerat zeul principal al nabateenilor, cunoscut și sub numele de Qasr al-Bint sau palatul fiicei faraonului cu un altar în aer liber pentru ceremonii religioase. Templul a fost distrus în secolul ÎI de armatele reginei Zenobia din Palmira în drumul ei către Egipt. în vremurile române, acest templu era folosit pentru venerarea lui Apolo și Artemis, apoi a fost preluat de creștini în perioada bizantina. Poartă
IORDANIA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343985_a_345314]
-
sub numele de Qasr al-Bint sau palatul fiicei faraonului cu un altar în aer liber pentru ceremonii religioase. Templul a fost distrus în secolul ÎI de armatele reginei Zenobia din Palmira în drumul ei către Egipt. în vremurile române, acest templu era folosit pentru venerarea lui Apolo și Artemis, apoi a fost preluat de creștini în perioada bizantina. Poartă arcuita e o structură greco-romană cu porțiuni din lemn. La sud șunt băile Petrei. Se intră apoi într-un semicerc mare și
IORDANIA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343985_a_345314]
-
e mormîntul lui Sextius Florentinus construit în anul 130 pentru guvernatorul provinciei Arabia cu o inscripție latină cu un vultur imperial. Din înălțimea platoului admirăm întregul oraș, magnifica stradă a coloanelor construită în anul 106 în fața agorei, casele nobililor și templele. De la teatru, pornim către centrul orașului și în 3 minute ajungem la Nymphaeum, o fîntînă publică închinata nimfelor mitologice. Marele Templu e sub excavări din 1993 și se pare că aici ar fi fost forumul sau Agora - inima orașului. S-
IORDANIA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343985_a_345314]
-
Din înălțimea platoului admirăm întregul oraș, magnifica stradă a coloanelor construită în anul 106 în fața agorei, casele nobililor și templele. De la teatru, pornim către centrul orașului și în 3 minute ajungem la Nymphaeum, o fîntînă publică închinata nimfelor mitologice. Marele Templu e sub excavări din 1993 și se pare că aici ar fi fost forumul sau Agora - inima orașului. S-a descoperit și un teatru mic, probabil pentru scopuri religioase. La nord e o biserică bizantina descoperită tot în 1993, cu
IORDANIA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343985_a_345314]
-
că aici ar fi fost forumul sau Agora - inima orașului. S-a descoperit și un teatru mic, probabil pentru scopuri religioase. La nord e o biserică bizantina descoperită tot în 1993, cu mozaic pe jos, iar lîngă ea se află templul Leilor construit în anul 27 și dedicat consoartei zeului suprem Dushara, Atagartis. La nord est se urcă pe trepte spre El-Deir, mănăstirea, o construcție masivă similară cu Khazneh, a doua ca importanță din complexul de la Petra. în nord, la Mughar
IORDANIA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343985_a_345314]
-
închipuie izbânda și biruința. Întrucât ei Îl întâmpinau pe Cel ce era de viață făcător și biruitor al morții, cădeau înaintea Lui închinându-se și Îl însoțeau în alai, cântând împreună cu toții, nu numai în afară, ci și înlăuntrul îngrăditurilor "Templului: "Osana Fiului lui David, Osana întru cei de sus". Osana este un imn care se înalță către Dumnezeu, iar tălmăcit înseamnă "Mântuiește-ne pe noi". Iar adăugirea "întru cei de sus" Îl arată pe El slăvit nu numai pe pământ
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
au înălțat către Domnul un imn desăvârșit, aducând mărturie ca El, ca un Dumnezeu, a dat viață lui Lazăr cel mort de patru zile. Iar cărturarii și fariseii, văzând aceste minuni atât de mari, și pe atâția copii strigând în Templu și spunând "Osana fiului lui David", s-au mâniat și au grăit către Domnul: "Nu auzi Tu oare ce spun aceștia?". Ci mai degrabă se cuvenea ca Domnul Iisus Hristos să le spună acelora atunci: Nu vedeți și nu auziți
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
se înnoiește și se umple de nemărginita bucurie prin Sfânta Taină a Spovedaniei și apoi a Cuminecăturii, precum bucuria Întâmpinării Domnului nostru Iisus Hristos, când a intrat în Ierusalim, a fost prelungită și după Intrarea Sa în Sfânta Cetate, în Templu, prin glasul copiilor care strigau: "Osana", în acest fel și bucuria Floriilor, a Intrării Domnului Iisus Hristos în Ierusalim este prelungită deci, în zilele următoare, primind pe Domnul nostru Iisus Hristos - Euharistic în trupurile și sufletele noastre, curățite prin Sfânta
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
se tot luptă cu fiara întunericului rece, iar Iubirea încearcă să pună capăt urii nefirești. Peste toată această piesă tragică a destinului cristic însă, figuri luminoase și înțelepte de sfinți, monahi, monahii și înalți ierarhi s-au născut dintotdeauna în templul creștinătății mioritice - un veritabil izvor, până la urmă, de identități continuu nevoitoare întru desăvârșirea trării intense a credinței în Dumnezeul-Treime -, tocmai pentru că poporul român e unul creștin în afara dogmei, am putea zice, e unul creștin de la sine, din lăuntricitate, din fibră
CHIPUL LUI IISUS RĂSTIGNIT PRINTRE FLĂCĂRI... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342841_a_344170]
-
Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului sâmbătă, 22 aprilie 2017 În orizonturi, cu țărmuri cerebrale, Respiră lumea, sinapse vrându-și sensul, Își duce timpu-n balade abisale, Lumina clipocind în somnul nopții templul. Și strigă fumul suflării, ce strânge, Chemări blestemate îsi chinuie soarta, Chimia vitală se purifică-n sânge Și drumuri tăcute își lunecă șoapta. Cutremur e-n suflet când vibrații se sparg, Tristețile-și scriu povestea de seară, Romanțele-și cântă
SONET VII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342897_a_344226]
-
și al Ilenei Yvonne Prunner (fostă Pârâianu), regizoare și poetă. Familia de muzicieni cu trei generații de reprezentanți -Joseph, Iosif Jr. și Iosif Ion - ce poartă numele de Prunner a sărbătorit, în anul 2009, 100 de ani de prezență în „templul muzicii“- Ateneul Român. A debutat ca pianist la vârsta de șase ani și a cântat pe scena Ateneului Român la paisprezece ani. A urmat Liceul de muzică „Dinu Lipatti“ și Universitatea de Muzică din București. A studiat pianul și dirijatul
„IOSIF ION PRUNNER, TREI GENERAȚII LA ATENEUL ROMÂN” – LANSARE EVENIMENT LA ATENEUL ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342967_a_344296]
-
adevărată”, iar Saul apare ca fiind „deloc înalt, drept, cu un aer sever pe fața colțuroasă, cu linii mai degrabă neregulate și nas acvilin, care îi dădeau o înfățișare și mai neprietenească, mai degrabă elin decât semit, el intransigentul, gauleiterul Templului, stătea neclintit, neclipind și parcă privirea aceea, specifică numai lui, adâncă și oțelită, într-o permanentă căutare, nu mai avea azi aceeași claritate sticloasă; un semn de neliniște, de contemplație gravă ori parcă de ură, îi făcea pe toți ceilalți
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
de lectură pe claviatura timpului în trilogiadeîn revista „Astra Blăjeană”, nr. 2 (63), iunie 2012, p. 81. [4] Doina Rusti, în http://convorbiri-literare.dntis.ro/RUSTIoct 5.htm , accesat la data de 20 februarie 2015. [5] Lucian Blaga, Pietre pentru templul meu, 1968, p. 24. , în revista „Astra Blăjeană”, nr. 3 (68), septembrie 2013, p. 51. [6] Lorinczi Francisc-Mihai, Servul inocențeiîn revista „Astra Blăjeană”, nr. 3 (68), septembrie 2013, p. 51. [7] Martin Heidegger, Originea operei în artă, p. 50. , în
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
păcii solitar, un vers mereu ți-aduc în dar, trecut de mări și de-al tău zid, la ceas de asfințit, cântat: Yerushalay’im-e auriu, ...la începutul de Șabat. Apa fântânilor îți umple pământu-ți sec, dealuri și văi... Cum umple Templul de pe Munte și-Orașul Vechi, copiii tăi! ... Apoi se duc spre Marea Moartă, pe drum, opresc și-n Ierihon... În Psalmi te cântă toți drumeții... Vitejii tăi, sună din corn! M-aș face-acuma o vioară să-ți cânt, în
MEDITÂND LIRIC de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343002_a_344331]
-
și dragoste să ,,privim în ochii cuvintelor drepte până vom plânge împreună cu ele.” Imortalizând clipa în șoapte și tăceri, ,,trăind din pâinea metaforei și bucuria creației”, ne vom rătăci în întrebări și răspunsuri, dezvăluind universul lăuntric al poetului zidit în templul cuvintelor, pregătit să dăruiască lumii candoarea, restituind astfel imaginea unuia dintre cei mai mari poeți români, de la răscruce de milenii - un interviu scris cu ,,cerneala iubirii în peniță”. Ați cutreierat desculț prin iarba plaiului basarabean ,,dorind să deveniți simplu ca
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
de drumul mare. Prin locurile pe unde și-au sunat pașii, de-a lungul vremii, mari nume ale culturii române, v-ați preumblat și dumneavoastră. Purtând fiori de sfânt mister, v-ați dus la Lancrăm să puneți o piatră la templul celui ,,aplecat peste marginile lumii”. Niciun drum nu a fost prea lung pentru a fi unde sporește taina. Ați mărturisit că l-ați simțit pe Lucian Blaga ca o imensă lacrimă, care acoperă chipul întregii noastre patrii. Căci, dacă a
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
și dragoste să ,,privim în ochii cuvintelor drepte până vom plânge împreună cu ele.” Imortalizând clipa în șoapte și tăceri, ,,trăind din pâinea metaforei și bucuria creației”, ne vom rătăci în întrebări și răspunsuri, dezvăluind universul lăuntric al poetului zidit în templul cuvintelor, pregătit să dăruiască lumii candoarea, restituind astfel imaginea unuia dintre cei mai mari poeți români, de la răscruce de milenii - un interviu scris cu ,,cerneala iubirii în peniță”. Ați cutreierat desculț prin iarba plaiului basarabean ,,dorind să deveniți simplu ca
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
de drumul mare. Prin locurile pe unde și-au sunat pașii, de-a lungul vremii, mari nume ale culturii române, v-ați preumblat și dumneavoastră. Purtând fiori de sfânt mister, v-ați dus la Lancrăm să puneți o piatră la templul celui ,,aplecat peste marginile lumii”. Niciun drum nu a fost prea lung pentru a fi unde sporește taina. Ați mărturisit că l-ați simțit pe Lucian Blaga ca o imensă lacrimă, care acoperă chipul întregii noastre patrii. Căci, dacă a
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
îmi înțelege. Mai curge-o picătură în pahar, întorc o filă-n calendar, ea..., viața, trece. Când ziua se transformă-n noapte, cu-a timpului povară grea pe umeri, către o nouă zi, cu sufletul în palme, la al uitării templu, vin să mă închin. Inima-mi bea cuvânt-uitare, potiru-i plin cu floare, miere și cu spin, licoarea înțeapă dulce, eu să uit, aș vrea, de timpul ce mă-nvinge în modul lui ciudat, hain. Ascult cântecul trist al vieții, un
TRECERE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343295_a_344624]
-
a josniciei sale. Așadar, tot ce-am rostuit năzuind în a dura temelii, temeiuri parcă pe vecie, s-a acoperit cu o clisă neîndurătoare. Strigăt de deznădejde, strigăt de spaimă al pietrelor cu care am fost loviți... chiar cu pietrele templului nostru...căci nu mai contează cât de sfioasă e mâna care a lovit... Viața merge pe contrasens... suntem decapitați, dezmembrați... pretutindeni cad așchii din noi... Într-o confesiune a umilinței... Am strigat, am plâns, ne-am târât pe genunchi Implorând
RECURS LA ÎNŢELEPCIUNE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343455_a_344784]
-
tulburarea însă picuri de sudoare ce încep să curgă de pe șira spinării și ceafă îl dau de gol. Suportă cu greu privirea intensă a Primului dintre Apostoli.) APOSTOLUL APOSTOLILOR (adresându-i-se): Dacă ești tu cel ales să intri în Templul Domnului atunci știi cine suntem noi? (face un arc de cerc în aer de la Fecioara Maria până la dânsa) VITTORIO (dintr-o suflare): Identitatea pământească vă este cunoscută de toată lumea. Sunteți regina Israelului, la fel cum cea de a doua este
de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343491_a_344820]