4,773 matches
-
non-centrică. Dar ceea ce este interesant cu privire la cadrul delimitat de teoria socială a globalizării nu este atât eludarea principiilor unipolarității sau multipolarității lumii, ci mai cu seamă logica marcată de contradicții inerent subsumată acestui proces. Bazându-se pe reliefarea acestei logici, teoreticienii sociali contemporani încearcă să descopere care sunt "forțele" ce "conduc" procesul globalizării. Punctul de plecare al unor astfel de cercetări poate fi localizat în concepțiile unor autori precum Immanuel Wallerstein, James Rosenau sau Robert Gilpin, considerați deja clasici de către teoria
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pe ideea unei culturi globale. Interrelațiile existente între aceste trei domenii, faptul că ele se presupun reciproc impun încă o dată sublinierea ideii că procesul globalizării trebuie înțeles în termenii unei logici multicauzale. Ca atare, spre deosebire de viziunile clasice amintite mai sus, teoreticieni precum Anthony Giddens și Roland Robertson punctează alți factori importanți care ar determina evoluția procesului globalizării. Globalizarea, ca proces socio-istoric, urmează o logică multicauzală. În acest sens, pentru Giddens, factorii care intersectează și converg, în final, spre globalizare sunt capitalismul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
indivizi și comunități particulare diferite într-o cultură unică situată la nivel global. Se poate susține însă, într-o epocă a diversității și a pluralismului axiologic, existența unei culturi proprii unei lumi globale văzute ca un spațiu unic? Potrivit anumitor teoreticieni, o cultură globală ar presupune, înainte de toate, cel puțin diminuarea importanței culturilor particulare și, prin aceasta, a identității comunitare a diferitelor societăți naționale sau grupuri etnice. Arătam mai sus că globalizarea economică se află în interconexiuni continue cu ceea ce am
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
la nivel mondial, ar putea avea ca punct de plecare prezența unui sistem interdependent de comunicații, ce ar acționa ca un mediu tehnic, peste care s-ar suprapune alte niveluri, între care cel mai important pare a fi ceea ce un teoretician ca Anthony Smith numește nivelul "hibridizării" (constituit din îmbinarea unor motive culturale particulare, specifice unor state-națiune diferite, motive care, prin această hibridizare, devin denaționalizate 535). Un rol important în constituirea acestui nivel al culturii globale îl constituie aspectul etnic al
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
timp. Odată cu postmodernitatea, procesul globalizării impune însă o nouă provocare spațio-temporalității atribuite de obicei statului-națiune, o provocare ce afectează nu doar siguranța sa fizică, ci și securitatea ontologică a comunității pe care o subîntinde. Această provocare globalizantă constă în ceea ce teoreticienii contemporani au numit fie "distanțiere spațio-temporală"537, fie "comprimare spațio-temporală"538. Prima sintagmă are în atenție faptul că, întrucât globalizarea poate fi considerată una dintre cele mai vizibile consecințe ale modernității, este un proces care implică o profundă reordonare a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
colectivă, ca și imageria sau cultura, este întotdeauna specifică, din punct de vedere istoric, întrucât se bazează pe memorii împărtășite și pe un sens al continuității dintre generații"546. Asociind ideologia unui proiect de construcție a unei identități culturale globale, teoreticienii sociali preocupați de această problematică au vizat, în principal, două direcții: unii au considerat că aceasta ar reprezenta cultura unică pe care o avansează capitalismul transnațional specific globalizării, în veme ce alții au circumscris-o, pur și simplu, unui proces
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
său ideologic, acela de integrare-identitate? Din perspectiva imposibilității unei culturi globale, ideologia pare să-și afle, aici, o limită. Pentru a-l parafraza pe Rorty, nu e nimic în neregulă cu ideologia în sensul său socio-cultural, ci cu dorința anumitor teoreticieni sociali de a o proiecta la o dimensiune pe care conceptul însuși nu o vizează. Nu avem de-a face, în acest caz, cu un eșec al semnificației socio-culturale a ideologiei, ci cu un eșec al gândirii de tip utopic
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
globale (din acest ultim punct de vedere, se poate purta, desigur, o dezbatere intelectuală cu privire la responsabilitatea morală a acestor gânditori, date fiind experiențele trecutului; nu este însă cazul să o facem aici). Căutând modalități de configurare a unei identități globale, teoreticienii procesului de globalizare se orientează, practic, spre entități situate deasupra cadrelor politice și instituționale ale modernității. Numai că spațiul supranațional, spre exemplu, nu oferă cu excepția organizațiilor inter-naționale și a trusturilor economice multi și transnaționale o bază instituțională pentru instituirea și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
The Topography of Political Perceptions, University of Toronto Press, Toronto, 1981; Willard A. Mullins, în "On the concept of ideology in political science", din American Political Science Review, No. 66, 1972, pp. 478-510; Mostafa Rejai, op. cit. 57 Așa cum apare la teoreticieni precum Reinhard Bendix, op. cit.; Clifford Geertz, op. cit., pp. 220-221 sau Karl Lowenstein, în "Political ideologies and political institutions", din volumul editat de Richard H. Cox, Ideology, Politics and Political Theory, Wadsworth, Belmont, CA, 1969, pp. 331-348. 58 Potrivit lui Laponce, spre
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și cea "sistematică". 61 Așa cum procedează Clifford Geertz, în op. cit. 62 Este abordarea adoptată de William T. Bluhm, în Ideologies and Attitudes: Modern Political Culture, Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1974, p. 14. 63 Cum se întâmplă în cazurile unor teoreticieni precum Theodor Adorno et al., în op. cit., și Philip Tetlock, în "Cognitive style and political ideology", din Journal of Personality and Social Psychology, No. 45, 1983, pp. 118-126. 64 Spre exemplu, Loewenstein susține că "principalul fond al ideologiei este iraționalul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sau de bază); (2) atingerea unei cât mai mari diferențieri posibile față de termenii vecini; și (3) specificitatea conceptuală" (op. cit., p. 979). 78 David Miller (coord.), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2006, p. 366. 79 Chiar și încercările teoreticienilor nemarxiști de a ieși de sub "vraja lui Marx", prin postularea unui sens general al ideologiei, nu s-au putut delimita de probleme precum sunt cele legate de interes, dominație sau cunoașterea subiectivă (și deci, din punctul de vedere al criteriilor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Structura revoluțiilor științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. 154 Cf. Lee Harvey, "The use and abuse of kuhnian paradigms in the sociology of knowledge", în Sociology, No. 16, 1982, p. 86. 155 Idem, p. 87. 156 Ideea îi aparține teoreticianului britanic David Bloor, care consideră că există o strânsă legătură între dezbaterile epistemologice și cele de natură ideologică, teoriile cunoașterii nefiind altceva decât reflecții ale unor ideologii culturale (p. 75). Popper este considerat, din această perspectivă, un gânditor iluminist, liniile
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
prezența în societățile moderne occidentale. Este vorba despre complexele Conspirației, Salvatorului, Vârstei de Aur și Unității, pe care el le aplică analizei imaginarului social din spațiul francez, dar care se regăsesc la fel de bine în orice altă societate occidentală. De altfel, teoreticianul apreciază că "în această privință, miturile politice ale societăților contemporane nu se deosebesc deloc de marile mituri sacre ale societăților tradiționale. Le caracterizează o aceeași fluiditate esențială și aceleași contururi imprecise. Acestea se suprapun, se întrepătrund, se pierd uneori unul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Ideologies and Political Theory: A Conceptual Approach, Clarendon Press, Oxford,1996, p. 2. 401 Idem, p. 125. 402 Idem, p. 123. 403 În această direcție, Freeden deplânge maniera în care teoria politică a înțeles să trateze ideologia, indicând faptul că "(...) teoreticienii politici normativi nu au nicio intenție de a învăța din tehnicile și nous-ul politic al ideologilor, și din ceea ce de fapt are loc atunci când ideile politice plutesc printr-o societate. Ei ar fi putut deveni informați cu privire la metodele de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pot fi disputate ele înseși. Ele sunt produse și consumate în mod colectiv, deși acest ultim lucru se întâmplă în moduri nepredictibile, întrucât natura lor colectivă le transformă în proprietate publică" (Ibidem, p. 20). 409 Ibidem, p. 21. 410 Potrivit teoreticienilor politici, "un model este o colecție de supoziții (simplificatoare) despre realitate. (...) Un model teoretic este propus, mai întâi, pentru că, tocmai prin simplificările formulate, el permite testarea mai precisă a consistenței interne a unei ipoteze sau a unei teorii, formularea ei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sistem de credințe nu constă numai în noțiuni, ci și într-un anumit mod de a vedea, de a interpreta. Acesta din urmă este ideologia ca Gestalt, ca forma mentis, ca structură care încadrează și descifrează realitatea". De aici, cunoscutul teoretician al democrației extrage următoarea concluzie: "Înseamnă că ideologia marxistă poate să moară ca ansamblu de noțiuni și să supraviețuiască foarte bine ca formă mentală. Marxismul este ca o pereche de ochelari sau, mai bine zis, de ochelari de cal: arată
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
din Occident în ultimele trei secole" (cf. Gabriel Troc, Postmodernismul în antropologia culturală, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 16). Paradoxal, deși e vorba de o semnificație culturală în sens larg, o astfel de abordare este, în opinia mea, restrictivă, din moment ce teoreticieni "clasici" precum Jean Baudrillard, Jean-François Lyotard și Frederic Jameson se referă în mod explicit la probleme care vizează aspectele pe care postmodernitatea le implică în câmpul cunoașterii, al relațiilor sociale, economice ori politice. 432 Jean-François Lyotard, Condiția postmodernă. Raport asupra
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
60 să "infirme" teza sfârșitului ideologiei? Nu cred. Ceea ce s-a întâmplat în Occident a fost nu un fenomen politic, ci unul cultural (și generațional)" (Daniel Bell, "The end of ideology revisited. Afterword, 1988", în op. cit., p. 432). 452 Astfel, teoreticianul american arată că "(...) totuși, faptul extraordinar este acela că, în vreme ce ideologiile și dezbaterile intelectuale ale secolului al XIX-lea au devenit epuizate, statele nou apărute în Africa și Asia sunt purtătoarele unor noi ideologii, cu o chemare diferită pentru propriile
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Sociale "Gh. Zane" al Academiei Române, tomul 1, nr. 1, 2003, p. 93). 479 Steven Connor, op. cit., p. 47. În plus, așa cum arată Mihaela Constantinescu, "(...) nu este lipsit de ironie faptul că, în ciuda războiului împotriva totalității dus de Lyotard și alții, teoreticienii postmoderni produc teorii totalizatoare, simplificând excesiv unele situații istorice complexe" (în op. cit., p. 58). 480 Douglass Kellner, op. cit., p. 242. 481 Steven Connor, op. cit., p. 82. 482 Ibidem. 483 Marius Popescu, "Postmodernitatea și epistemologia", în Symposion, revistă de științe socio-umane
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
op. cit., p. 82. 482 Ibidem. 483 Marius Popescu, "Postmodernitatea și epistemologia", în Symposion, revistă de științe socio-umane editată de Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane" al Academiei Române, tomul 1, nr. 1, 2003, p. 74. 484 Cu privire la această problemă, teoreticianul sugerează că "dezalienarea în orașul tradițional implică recucerirea practică a unui sens al spațiului, ca și construcția sau reconstrucția unui ansamblu articulat care poate fi reținut în memorie și pe care subiectul individual îl poate macheta și remacheta de-a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
or the cultural logic of late capitalism", în New Left Review, No. 146, 1984, p. 89). 485 Gabriel Troc, op. cit., p. 191. 486 Fredric Jameson, "Postmodernism and the market", în Slavoj Žižek, Mapping Ideology, Verso, Londra:1995, pp. 278-296. 487 Teoreticianul britanic relaționează "securitatea ontologică" și "încrederea", după cum urmează: Expresia se referă la siguranța pe care cele mai multe ființe umane o au în ce privește continuitatea propriei lor identități-de-sine și constanța mediilor social și material ale acțiunii. Un simț al autenticității persoanelor și lucrurilor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este utilizată de Ernesto Laclau, în studiul său "The impossibility of society", publicat în Canadian Journal of Political and Social Theory / Revue canadienne de théorie politique et sociale, Vol. 7, nr. 1-2, iarnă-primăvară 1983, pp. 21-24. Într-o lucrare ulterioară, teoreticianul oferă explicații suplimentare: Caracterul incomplet al oricărei totalități ne conduce în mod necesar spre abandonarea, ca teren al analizei, a premisei "societății" ca totalitate suturată și autodefinită. "Societatea" nu este un obiect valid al discursului. Nu există niciun principiu fundamental
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
491 Așa cum arată Mihaela Constantinescu, "din perspectivă postmodernă, pe măsură ce ritmul de dezvoltare și complexitatea societăților moderne se accelerează, identitatea devine din ce în ce mai instabilă, din ce în ce mai fragilă. În această situație, discursurile postmodernității problematizează noțiunea de identitate, considerată un mit și o iluzie. Pentru teoreticienii postmoderni, acest mod de experiență fragmentat, dezarticulat și discontinuu constituie o caracteristică fundamentală a culturii postmoderne; pentru ei, cultura mass-media este locul imploziei identității și fragmentării subiectului" (op. cit., pp. 75-76). 492 Wayne Hudson, "Ernst Bloch: "Ideology" and postmodern social philosophy
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ar fi dus la prăbușirea capitalismul; foloseau atentatul ca instrument politic. o socialismul reformator, care a câștigat teren la sfârșitul sec. XIX, preconiza folosirea mijloacelor nonviolente pentru cucerirea puterii. -În România acest curent a ajuns la sfârșitul sec. XIX. o teoreticianul a fost Constantin Dobrogeanu Gherea, care a publicat manifestul „Ce vor socialiștii români? ” (1886); ideile au stat la baza programului Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România, înființat în 1893. Revoluția industrială -prima revoluție industrială a început în Anglia la
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Coubert - „Atelierul”, „Valuri”, „Cioplitorii de piatră”; Honoré Daumier -„Voiajorii de la clasa a II-a”, „Don Quijote”; -Simbolismul o avea la bază ideea conform căreia cuvintele nu exprimau noțiuni, ci simboluri Charles Baudelaire precursor al simbolismului „Florile răului”; Jean Moréas promotorul și teoreticianul simbolismului „Stanțele”; Stephane Mallarmé „Poezii”, „Trei poeme”; Rainer Maria Rilke „Cartea imaginilor”, „Sonete către Orfeu”; o în arta plastică s-au remarcat: Odilon Redon - naturi moarte, „Spiritul pădurii”, „Omul Cactus”; Maurice Denis - „Muzele”; André Bauchant - pictură naivă; -Impresionismul o s-a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]