4,979 matches
-
revoluție, acel tip de acțiune socio-politică al cărei efect este instaurarea regimului totalitar comunist. Ca și fascismul sau nazismul, regimul politic de factură comunistă trebuie să soluționeze problema libertății, moment în care apare în chip clar și distinct caracterul său totalitar, deoarece "logica comunismului sugerează că libertatea forță de asuprire, de lipsuri și de exploatare nu poate fi cucerită decât simultan, pentru toți, prin distrugerea structurilor ce se împotrivesc libertății celor mulți și susțin privilegiile celor puțini. În condițiile comunismului, libertatea
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
că "acesta se vrea o vocație universală; vrea să fie regimul final al umanității sau, cel puțin, etapa inevitabilă și indispensabilă spre regimul final"30. Din punctul meu de vedere, aceasta este caracteristica esențială a oricărui regim politic de factură totalitară aceea că, în spatele unei fațade "umaniste" privind egalitatea indivizilor, anulează de fapt un drept uman fundamental, acela al proprietății și, prin el, pe acela al libertății individuale. Dar cum reușește un regim totalitar comunist să realizeze acest lucru? Răspunsul este
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
esențială a oricărui regim politic de factură totalitară aceea că, în spatele unei fațade "umaniste" privind egalitatea indivizilor, anulează de fapt un drept uman fundamental, acela al proprietății și, prin el, pe acela al libertății individuale. Dar cum reușește un regim totalitar comunist să realizeze acest lucru? Răspunsul este următorul: prin impunerea dogmei esențiale a ideologiei care îl animă, cea potrivit căreia partidul comunist, unica formă posibilă de organizare politică, trebuie identificat cu proletariatul sau, mai larg, cu întregul popor. Așa cum arată
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
care se află la putere. Tocmai această identificare este imposibil de justificat în mod serios și imposibil de discutat în public"31. Este vorba, de fapt, despre problema imposibilă a justificării puterii absolute, care relevă contradicția internă a regimului politic totalitar de tip comunist. Astfel, deși afirmă că, odată cu acapararea puterii politice, în urma revoluției, de către partidul comunist, această putere va reveni muncitorilor și, ca atare, statul (reprezentant, până atunci, al intereselor clasei exploatatoare) va dispărea, statul nu a dispărut din nicio
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
atare, statul (reprezentant, până atunci, al intereselor clasei exploatatoare) va dispărea, statul nu a dispărut din nicio societate guvernată de partidul unic comunist. În opinia lui Aron, se pot decela trei perspective de analiză a puterii politice în cazul regimului totalitar comunist 32: a) perspectiva marxistă însăși, potrivit căreia, în contextul în care texa dispariției statului este valabilă, se ivesc două situații: statul dispare sau, dacă nu dispare, aceasta implică faptul că mai există luptă de clasă și în societatea socialistă
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cădem din nou în paradox; c) perspectiva teoriei "machiavelice", pe care Aron o preia pentru a reitera ideea că, în orice societate, există o separare între mase și minoritatea care deține puterea. Ajungem astfel la aceeași contradicție a regimului politic totalitar comunist, care nu poate explica distincția fundamentală dintre privilegiații partidului unic și total, care utilizează puterea politică în propriul interes și poporul căruia, în mod oficial, îi aparține această putere. Contradicțiile interne ale totalitarismului comunist, atât în ceea ce privește libertatea individuală, cât
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
poate aprecia că, alături de feminism, ecologismul vine să răspundă provocărilor cărora trebuie să le facă față astăzi umanitatea. Întrebări și exerciții: * Prezentați coordonatele ideologiei liberale. * Prezentați coordonatele ideologiei conservatoire. * Prezentați coordonatele ideologiei socialiste. * Prezentați coordonatele ideologiei creștin-democrate. * Prezentați coordonatele ideologiilor totalitare. * Prezentați coordonatele ideologiilor post-contemporane. Bibliografie ANDREI, Petre, Sociologia revoluției, Editura Polirom, Iași, 1998. ARBLASTER, Anthony, 1996, Democrația, Editura Du Style, București. ARENDT, Hannah Arendt, Originile totalitarismului, Editura Humanitas, București, 1994. ARON, Raymond, Lupta de clasă. Noi prelegeri despre societățile industriale
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
care sfida efectiv tot ceea ce era esențial În existența umană. Aș face remarca aici că nici Dumnezeu nu a Îngrădit libertatea omului, lăsându-i dreptul și privilegiul de a alege, aspect care a fost și este de neconceput pentru ideologiile totalitare. Nu ați cunoscut prin urmare Îndoctrinarea materialist atee care Începea cu șoimii patriei și ajungea până la elita privilegiată a vremii, trecând prin stadiile de pioneri și uteciști, elită care din nefericire și astăzi după 18 ani, cu puține excepții, formează
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mai sus este programul Who Wants to Be a Millionaire la ABC (asta spun ei în volum, deși programul a apărut în Marea Britanie). Asemenea afirmații sunt interesante, ducând la discuții polemice mai ales în acele părți ale lumii unde regimuri totalitare au controlat mass-media timp de multe decenii în moduri mult mai brutale decât ceea ce se întâmplă în America lui Noam Chomsky. Pentru a încerca demonstrarea faptului că mijloacele mass-media nu sunt în mod hotărâtor aservite puterii, reprezentând real o forță
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
lumii, al valorilor democratice în ceea ce el numea secolul american. Perioada care a urmat celui de-al Doilea Război Mondial a confirmat poziția hegemonică a SUA în lumea liberă, poziție aparent paradoxal consolidată și de prezența celeilalte supraputeri, un regim totalitar, o alteritate constitutivă, în raport cu care se defineau țările primei lumi (un termen mai puțin uzitat decăt cel de țări din lumea a treia sau a doua, arătând perspectiva din care se face tripla distincție). În perioada Războiului Rece, America a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cooperare între cele trei state, ceea ce nu a fost dovedit până atunci și până acum. Care să fi fost atunci raționamentul folosirii termenului de axă pentru a desemna trei țări rele sau foarte rele? (cel puțin în privința "bunătății" acestor regimuri totalitare nu există nicăieri o controversă serioasă, nici măcar în departamentele de studii culturale din universitățile de elită americane). Este demn de menționat faptul că, în mentalul colectiv american, mai precis anglo-american, conotațiile termenului geopolitic axă sunt negative, amintind de axa Berlin
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
germană Alexander von Humboldt. Rezultatul literar al vizitei soților Bellow la București a fost The Dean's December (1982), a cărui publicare a însemnat și scoaterea operelor laureatului premiului Nobel din circuitul românesc, spațiu cultural inevitabil controlat de cenzura regimului totalitar. Era mai greu ca romanul să fie interzis într-o țară precum America, deși ar fi fost mai de înțeles. Cartea descrie scurtul sejur al universitarului Albert Corde la București, care, precum Bellow, este căsătorit cu o distinsă intelectuală de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Jimmy Carter de a condiționa ajutorul economic țărilor din lumea a treia de respectarea drepturilor omului a fost privit cu neîncredere, căci părea să amenințe politica de îngrădire (vezi CONTAINMENT) a comunismului (oricare regim care se opune comunismului, chiar dacă este totalitar, este automat prietenul SUA, era mesajul politicii de containment). Cel mai mare succes al politicii externe a președintelui Carter a fost, fără îndoială, acordul egipteano-israelian de la Camp David din 1978, în urma căruia s-a semnat tratatul de pace istoric între
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și bucurându-se aproape unanim de prestigiul unei priorități naționale, a reușit să promoveze o atitudine mai moderată și discretă, prin modelele pe care le-a impus. CONSPIRACY THEORY În trecut, teoriile conspirației au fost mijloace populiste folosite în sistemele totalitare pentru a demoniza grupuri, instigând majoritatea populației împotriva unei minorități care este văzută ca dușman ce conspiră. Primul caz celebru al secolului al XX-lea a fost celebra invenție a serviciilor secrete țariste, Protocoalele înțelepților Sionului, text prezentat ca dovadă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
prima perioadă a anilor șaizeci pe susținătorii SDS de o secțiune socială importantă a tineretului american de orientare liberală, și de liberalismul american în general, legat de ideologia Partidului Democrat. Militanții SDS nu păreau îngrijorați de amenințarea extinderii regimurilor comuniste totalitare în țările lumii a treia, considerând că socialismul era calea prin care țările ce fuseseră exploatate de puterile coloniale puteau să corecteze nedreptățile trecutului, pentru care ele nu erau vinovate. În perioada radicalizării mișcărilor studențești din anii 1968 și 1969
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
-o, mediatic și simbolic, într-o înfrângere. Devenea evident că nu putea fi vorba de o victorie finală în acea zonă, ci doar de o serie de victorii à la Pyrrhus, în încercarea de a promova, în competiția cu țările totalitare comuniste, un model american de democrație în condițiile specifice și complexe ale Indochinei. Războiul a dezbinat societatea americană în multiple feluri, producând atât conflicte intergeneraționale (între generațiile mai în vârstă care trecuseră prin al Doilea Război Mondial și tinerii care
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
lumea, într-o lume care și-a pierdut transparența. De altfel, în Haiti, modul de "fabricare" a misterioșilor zombi seamănă izbitor cu legenda mancurților lui Cinghiz Aitmatov valorificată în celebrul roman O zi mai lungă decât veacul. Iată cum stângismul totalitar estic și stângismul postmodernist vestic se-ntâlnesc de minune, la antipozi. Zombii sunt, ca și mancurții din comunism, niște morți vii. Tinerii luați prizonieri din alte triburi sunt îngropați de vii, până la gât, și lăsați o săptămână pradă insectelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
unei civilizații postindustriale, a unei tehnologii informaționale de tip occidental, în condițiile unei economii centralizate și ale îngrădirilor libertății "postmodernismul s-a manifestat la noi în artă ca un avangardism de refugiu, ca un mod de rezistență la paranoia ideologiei totalitare. Sincronismul de care se vorbește a avut loc doar la nivel teoretic"196. Dar dacă postmdernismul a fost, în România pre-decembristă, "un avangardism de refugiu", înseamnă că a constituit, implicit, orice altceva, numai nu postmodernism, dat fiind că, în Occident
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
înseamnă că a constituit, implicit, orice altceva, numai nu postmodernism, dat fiind că, în Occident, postmodernismul a pus capătă tuturor avangardelor. Mai mult, pretinzând că acest "avangardism de refugiu" a însemnat o armă de rezistență și de luptă contra ideologiei totalitare, Daniel Corbu recunoaște că textualismul a fost o ideologie, ceea ce presupune alt argument asupra inexistenței unui postmodernism optzecist, dat fiind că postmodernismul a fost, în același Occident, o postideologie. Insă, probabil, în anii aceia, optzecismul nu și-a putut permite
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de refugiu" al postmoderniștilor români nu are nimic a face cu "rezistența". În inclementele sale jurnale, în publicistica lui incendiară, de forță eminesciană, chiar dacă nu are geniul ei artistic, Goma spune, în limbaj nud, adesea crud, că pentru un regim totalitar precum cel din România ceaușistă orice altceva era firesc, numai refugiul în jocurile intertextualității nu. Paul Goma arată, cu cărțile pe masă, că textualismul a avut moleșeala sămănătorismului din la belle époque, cum era etichetată fericita perioadă europeană de la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
observă corect că modernismul nu are apetit pentru infinit, dar se-nșală când crede că postmodernismul l-ar avea. "Revelația" postmodernului e tocmai "finitul", concretul, din care izgonește sacrul, nemaisimțind nevoia de Centru-fuzzy, sub pretextul că a abandonat centralitatea de tip totalitar. Aparent, fiindcă el n-a reușit să întrevadă centrul trivalent al sacrului. Când Cantor, genialul contemporan al lui Eminescu, s-a întâlnit cu problema infinitului, el nu l-a numit postfinit, ci transfinit. Ce extraordinar simț al "rectificării denumirilor"! Or
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
acum în filosofia diferenței, care, paradoxal, sfârșește prin a fi omogenizantă prin exaltarea potențializării. Majoritatea oamenilor, precizează Petru Ioan, invocând textele lupasciene, fug de libertatea psihică a contradicției. Asta duce, între altele, la un globalism care amenință să fie iarăși totalitar, deși se pretinde, surprinzător, o diversificare fără limite. Simulacrele se dovedesc a fi un fals coridor, care, de fapt, omogenizează: "trebuie să reintroducem conflictul zice profetic Lupașcu în contra tuturor experiențelor contemporane de asistență, de pace, de non-conflict și de egalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ci la trei (A, non-A și T), coexistând în timp. Asta nu înseamnă că logica excluderii nu rămâne valabilă (în regulile de circulație, de exemplu), dar e inaplicabilă în sistemele complexe, intruziunea ei devenind foarte primejdioasă, ca în regimurile totalitare a regulii cine nu e cu noi e împotriva noastră, adică numai "valorile" noastre sunt "adevărate", "democratice" etc. De fapt, această logică maniheistă funcționează în orice fundamentalism, inclusiv în postmodernism, nu numai ca narcisism de grup (vezi pretențiile optzeciștilor că
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
chirurg în străinătate. În tot acest timp, visul-laitmotiv al Terezei este cel cu femeile goale. În ochii mamei, toate femeile sunt la fel, sunt doar trup. Goliciunea este, pentru Tereza, semnul uniformității (repetiție goală!) în lagărul de concentrare al societăților totalitare. Ea se visează într-un lung șir de femei goale, care mărșăluiesc cântând și râzând fericite "că se descotorosiseră de povara sufletului"428. De undeva de sus, Tomas le dobora una câte una cu focuri de revolver: "Femeile care se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
însemna că Tomas o trimetea între ființele doar cu trup și fără suflet, neputincioase a renunța la moarte: "Venise la el pentru ca trupul ei să devină unic și de neînlocuit". Aceasta este cea mai adâncă "definiție" a dragostei, dincolo de nediferențierea totalitară, dincolo de experimentele moderniste și postmoderniste ale lui Tomas și ale Sabinei. Este dragostea ca "reabilitare" a sacrului, dragostea creștină a familiei creștine, care ține de un ethos transmodern. Revelația acestui ethos o datorăm femeii numite poate nu întâmplător Tereza. O
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]