9,719 matches
-
IONESCU, Tudor (14.VI.1943, Timișoara), prozator, eseist și traducător. Este fiul Mariei (n. Cnobloch), chimistă, și al lui Angelo Ionescu, inginer. Frecventează între anii 1954 și 1961 liceele „Emil Racoviță”, „Mihai Eminescu” și „Gh. Barițiu” din Cluj, apoi Facultatea de Filologie, secția franceză-română, la Universitatea „Babeș-Bolyai” (1962-1967). Mai întâi
IONESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
Bibescu La bal cu Marcel Proust. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” ș.a. Autor de studii critice despre literatură și artă, conferențiar pe teme culturale la Geneva și Nantes, pictor, I. desfășoară concomitent și o consistentă activitate de traducător și prozator. Publicând versiunea românească a cărții Marthei Bibescu, I. introduce cititorul, cu mijloace perfect adecvate, în universul de sensibilitate al unei strălucite scriitoare, ce cultiva legături intelectuale prestigioase. Traducerea este exactă, fluentă. Transpunerile din franceză în română sunt dublate
IONESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
D.[umitru] (7.X.1885, București - ?), prozator, dramaturg și traducător. Ofițer activ după absolvirea Liceului Militar din Iași și a Școlii de Ofițeri din București, I.-M. a funcționat și ca inspector regional de pregătire premilitară, înaintea celui de-al doilea război mondial. Frecventează gruparea de la revista „Convorbiri critice” a
IONESCU-MOREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
duel a lui Safir, logodnicul Asâriei, urmărită în continuare de insistențele lui Polițion. Este vorba doar de finalul unei copii de la 1794, ea însăși fiind preluarea unui text anterior („o tălmăcire moldovenească”). Încă nu se știe ce izvor a folosit traducătorul. În manuscrisul păstrat, Istoria lui Polițion a fost așezată alături de Istoria lui Bertoldo, de Erotocrit, de Istoria lui Skinder și de Sindipa cu care, parțial, are asemănări. Există probabil și alte copii, ca și în cazul altor cărți populare. Ediții
ISTORIA LUI POLIŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287629_a_288958]
-
și istoricul literar ieșean se manifestă. Literatura orizontală (1998) este o analiză a mecanismelor de cenzură și de uniformizare a gândirii în cadrul culturii de tip realist-socialist. Rămânând totuși, înainte de toate, un interpret polivalent al literaturii ruse, I. este și un traducător important, care își propune să redescopere spiritul acesteia și prin actul transpunerii ei în limba română. Criticul însoțește traducătorul, iar cel care tălmăcește îl ajută pe interpret în toate proiectele pe care le desfășoară. SCRIERI: Pașii poetului (în colaborare cu
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
a gândirii în cadrul culturii de tip realist-socialist. Rămânând totuși, înainte de toate, un interpret polivalent al literaturii ruse, I. este și un traducător important, care își propune să redescopere spiritul acesteia și prin actul transpunerii ei în limba română. Criticul însoțește traducătorul, iar cel care tălmăcește îl ajută pe interpret în toate proiectele pe care le desfășoară. SCRIERI: Pașii poetului (în colaborare cu Gellu Dorian), București, 1989; Semiotica traducerii poetice, Iași, 1994; Carte către Serghei Esenin, Iași, 1995; Evadări din Zoorlanda, Iași
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
HELIADE-RĂDULESCU, Ion (6.I.1802, Târgoviște - 27.IV.1872, București), poet, prozator, traducător, filolog și îndrumător literar. Tatăl, Ilie Rădulescu, a fost căpitan de poteră, apoi a slujit o vreme ca polcovnic în armata rusească, dobândind și o oarecare avere: o moșie în județul Ialomița și o casă în București. Mama, Eufrosina (n.
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
personale, polemicile în jurul limbii literare au dezbinat conducerea societății, au grăbit destrămarea ei și au accentuat adversitatea dintre H.-R. și ceilalți reprezentanți ai mișcării naționale de înnoire politică și culturală. În aceeași perioadă își continuă activitatea de editor și traducător. Îi apare primul volum de versuri originale: Culegere din scrierile lui I. Eliade de proze și de poezie (1836). În publicațiile sale, „Curierul românesc”, „Muzeu național” (1836), „Curier de ambe sexe” (1837), „Almanah literar pe anul 1839”, semnează versuri originale
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
parte de adversități personale sau politice (Gr. Alexandrescu, C. Bolliac, C.A. Rosetti, D. Bolintineanu, uneori chiar V. Alecsandri). Cuvântul său își pierduse mult din autoritate, căci atitudinea estetică și culturală pe care o reprezenta începea să fie depășită. Ca traducător, H.-R. a manifestat de la început preferința pentru poezie și epopee. În tinerețe a tradus fragmente, nepublicate, din poemele lui Hesiod (Operele și zilele și Theogonia) și din lirica poetei Sappho. El are meritul de a fi introdus la noi
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
adăugiri masive. H.-R. are meritul de a fi pus în circulație în cultura noastră un număr impresionant de autori și opere din literatura universală. Orientările mai importante din poezia pașoptistă își au rădăcinile și în bogata sa activitate de traducător. Îndeosebi până la 1848 el a contribuit într-o măsură hotărâtoare prin inițiativele editoriale și publicistice, prin ideile estetice și de teorie literară răspândite, prin exemplul propriei creații la constituirea literaturii române moderne și la închegarea unei tradiții culturale. După D.
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
IONESCU, Cornel Mihai (11. II. 1941, București), eseist și traducător. Este fiul Elenei (n. Stoica-Mavromati) și al lui Mihai Ionescu, avocat și diplomat. Absolvent al Liceului „Dimitrie Cantemir” din București (1959), I. a urmat în perioada 1959-1964 cursurile Facultății de Limbi Romanice și Clasice (secția italiană-spaniolă) a Universității bucureștene. Și-
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
, Nicolae (4.II.1944, București), poet, dramaturg și traducător. Este fiul Mariei (n. Tataru) și al lui Gheorghe Ionel, mecanic. Face studii primare la Domnești, în județul Vrancea, pe cele gimnaziale la Adjud, liceale la Iași (Liceul „C. Negruzzi”). Licențiat în filologie al Universității din Iași (1966), este profesor
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
în acest sens. Ca și în Vlad Țepeș, prezența protagonistului metamorfozează tot ce atinge. Traducerile lui I. din Vergiliu, respectând sintaxa, topica și hiperbatul originar, presupun, la rându-le, o lectură pornită din înțelegerea conceptului de poezie și de limbă. Traducătorul încearcă „să spargă barierele” limbii române, convins fiind că „stihia” ei o permite, și să restituie o limbă „organică și esențială, a adevărului conținut în adâncurile ei”. Aceeași respectare a topicii și ritmicii originare se regăsește în transpunerea în românește
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
, György (20.VI.1922, Cluj), traducător. După terminarea colegiului unitarian din orașul natal (1942), J. obține mai întâi licența în drept la Universitatea din Cluj (1946), ulterior diploma de regizor la Institutul de Teatru „Szentgyörgyi István” din Târgu Mureș (1952). În timpul studiilor este concomitent funcționar bancar
JÁNOSHÁZY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287665_a_288994]
-
Leonida Neamțu, M.R. Paraschivescu, Veronica Porumbacu, Aurel Rău, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Nicolae Tăutu ș.a. Transpunerile sale au fost adunate în volumul Csillagok osztályosa (1973). J. tălmăcește cu predilecție din literatura română contemporană, dar numele lui se întâlnește și printre traducătorii operei eminesciene (Költeményei, 1966, Válogatott művei, 1967). Traduceri: Mihail Sadoveanu, A balta [Baltagul], București, 1949 (în colaborare cu Sütő András); Mihail Davidoglu, Bányászok [Minerii], Budapesta, 1950; Vladimir Colin, A kormorán tengerre száll [Cormoranul pleacă pe mare], București, 1952; Dan Deșliu
JÁNOSHÁZY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287665_a_288994]
-
Monológ Babilonban [Monolog în Babilon], București, 1968 (în colaborare); Camil Petrescu, Velencei történet [Act venețian], București, 1969; Csillagok osztályosa [Printre stele], București, 1973; Francisc Păcurariu, Labirintus [Labirintul], Cluj-Napoca, 1978; Al. Kirițescu, Szarkafészek [Gaițele], București, 1985. Repere bibliografice: i.b., Atelierul traducătorilor în „Igaz Szó”, ST, 1962, 5; Rom. magy. ir. lex., II, 483-484. O.K.
JÁNOSHÁZY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287665_a_288994]
-
, St. [Ștefan] O.[ctavian] (11.X.1875, Brașov - 22.VI.1913, București), poet și traducător. Este fiul Paraschivei (n. Mihălțeanu) și al lui Ștefan Iosif, profesor de elină și germană. Frecventează doi ani liceul cu limba de predare maghiară la Sibiu (1889-1901), reluându-și studiile la Turnu Măgurele, unde se mutase tatăl său, și la
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
Dragoste cu toane, la Tannhäuser de Wagner, precum și la numeroase versuri selectate din Goethe, Schiller, Bürger, Heine, Lenau, Uhland, Hölderlin, Carducci, Petöfi, Lonfgelow, incluse în Tălmăciri (1909). Frapează adaptarea suplă la diverse tonalități, poetul situându-se printre cei mai buni traducători în românește. În interpretarea baladelor Ucenicul vrăjitor și Craiul ielelor de Goethe, Blestemul bardului de Uhland, Lenore de Bürger, echivalențele sunt admirabile. Cu D. Anghel mai traduce Poezii de Ibsen, poemul dramatic Camoens de Fr. Halm, romanul Strigoiul Carpaților de
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
, G.M. (pseudonim al lui George M. Ionescu; 9.IV.1892, Roșiori de Vede - ?), publicist și traducător. După studii în teologie și litere la Universitatea din Kiev, I. se dedică unei cariere de publicist (conturată mai precis după 1922), colaborând cu articole literare, traduceri, versuri, proză, articole de ideologie creștină, socială ș.a. la numeroase periodice, între care
IVANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287652_a_288981]
-
a regalității. Prin numeroase cronici teatrale, muzicale și plastice, prin articole literare, I. a contribuit însă la difuzarea și înțelegerea actului de cultură, fiind o prezență foarte activă în presa interbelică. Importantă a fost mai cu seamă activitatea sa de traducător și de prezentator al realităților literare din unele țări slave. Traducerile și informațiile privind literatura rusă au, pe anumite segmente, un caracter sistematic. În studiile Dinamopoezia, Lirica teroarei și în alte articole, I. face o radiografie a fenomenului postrevoluționar din
IVANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287652_a_288981]
-
JALEȘ, Petru (pseudonim al lui Boris Musteață; 12.II.1942, Nihoreni, j. Bălți), poet, prozator și traducător. Este fiul Nadejdei (n. Vasilovski), desenatoare, și al lui Vladimir Musteață, contabil. După absolvirea, în 1957, a Liceului „Aurel Vlaicu” din București, frecventează Școala de Cinematografie (1958-1960), devine ulterior student la Facultatea de Fizică Nucleară a Institutului Politehnic din București
JALES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287663_a_288992]
-
IVĂNESCU, Alexandru (17.III.1924, Cinișeuți, j. Orhei), poet și traducător. Începe școala în satul natal, dar familia este obligată să plece în refugiu, iar I. își continuă studiile la Craiova, unde își dă și bacalaureatul. Între 1944 și 1950 urmează Facultatea de Medicină din București. Până în 1958 este medic militar
IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
, Pan (pseudonim al lui Pantelie Tărăbâc; 27.VII.1937, Malovăț, j. Mehedinți), poet, prozator și traducător. Este fiul Mariei (n. Hurduc), moașă, și al lui Alexandru Tărăbâc, învățător. A urmat școala primară în comuna natală (1943-1947) și Liceul „Traian” din Turnu Severin (1947-1954). Absolvind Facultatea de Medicină din București (1961), a profesat medicina generală și pediatria
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
literare a unui anumit grai, idee susținută de câțiva specialiști de marcă în domeniu (Al. Rosetti îndeosebi). El pledează pentru ideea unei contribuții multiple și variate, din toate graiurile nord-dunărene, intermediată de cei care au scris în limba română, de la traducătorii textelor rotacizante și corifeii Școlii Ardelene până la autorii contemporani, ponderea cea mai mare având-o „clasicii” literaturii române din secolul al XIX-lea, precum și marile personalități din prima jumătate a secolului al XX-lea. Profund cunoscător al graiurilor, mai ales
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
al limbii.” Cu cât o operă e mai autentic națională, cu atât are mai multe șanse de a deveni universală; cei mai talentați scriitori „coincid” de cele mai multe ori cu „cei mai naționali”. În prefața la Bel Ami de Maupassant, I., traducător al scriitorului francez, sublinia aplecarea spre anumite aspecte tipice, în funcție de structura personală a unui scriitor sau a altuia: „Zola, de pildă, e constructor de societăți, de stări sociale, Bourget de stări psihice, Loti de peisaje. Maupassant e de toate [...], e
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]