31,052 matches
-
o cronică, de adâncă cunoaștere, a romanu lui Vânătoare de 381 umbre de Adrian Bușilă (Ed. Junimea, Iași, 1992 ) și Dicționar de iubiri ratate, tot de Adrian Bușilă (Editura Ex Ponto, Constanța, 2001); prof. Mioara Popa, referiri pertinente la volumul Transplant de suflet editat de „Viața medicală românească”, aducând astfel, cititorilor, bucuria cunoașteri i unui nume nou - M. Mucenic Dumitru, care, spune recenzenta, înc earcă prin vers și aforism „o șansă de a‐ și redobândi ceva din Timpul trăit, un pic
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sau virusurile. Îl numim „complex major de histocompatibilitate” sau CMH1. Când doi indivizi au un CMH prea îndepărtat, vorbim de incompatibilitate și dacă unul dintre ei îi donează celuilalt un organ, va surveni o respingere a grefei. În cazul unui transplant de măduvă osoasă, este nevoie de o compatibilitate totală, întâlnită adesea la frați. Știați că acest sistem este responsabil și de mirosul corpului nostru? Și că există o așa de mare variabilitate a CMH-ului uman încât se întâmplă foarte
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
împrumutat în felul lor de a fi și de a munci câte ceva din specificul acelor locuri, de adopțiune, în care i-a așezat destinul. Dovadă că nu există structură umană fundamental vicioasă - ea se poate transforma ca urmare a unui transplant geografic, care înseamnă de regulă și o grefă de mentalitate. Sperăm ca numărul de revistă ce a rezultat în urma acestei călătorii să constituie nu numai o punte, cum se spune, aruncată spre realitatea politică și culturală a Estoniei de astăzi
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
psihice legate de endocrinopatii și al modificărilor psihice din perioadele de modificări fiziologice ale echilibrului endocrin individual; b) metoda experimentală: ablația unei glande sau a unui complex glandular și, pe de altă parte, opoterapia (în diverse modalități, inclusiv implantul sau transplantul); c) metoda anatomohistopatologică; d) cercetările umorale (biochimice). Trebuie să remarcăm că acest program metodic constituie scheletul cercetărilor de o viață ale marelui savant. * Printre cele dintâi preocupări ale lui C. I. Parhon în legătură cu relațiile (puțin cunoscute la începutul carierei sale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
este caracterizată de o dezvoltare corporală dizarmonică, cu membre scurte. Dintre tulburările secretorii ale corticosuprarenalelor un impact important asupra motricității îl au hiper și hiposecreția de cortizol. Hipersecreția de cortizol poate fi de origine iatrogenă (consum cronic de corticosteroizi după transplante, boli autoimune, alergice, inflamatorii) sau consecința unor tumori hipofizare, suprarenaliene, pulmonare ori pancreatice. Manifestările clinice induse de excesul de cortizol (creștere în greutate cu depunere caracteristică a țesutului adipos, sarcopenie și oboseală musculară, osteoporoză, hipertensiune, diabet, piele sensibilă și tulburări
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
glucocorticoizi se fac pentru afecțiuni autoimune (reumatism poliarticular acut, poliartrita reumatoidă, poliarterita nodoasă), gută, diferite boli alergice printre care astmul bronșic, în scop subsitutiv în insuficiența corticosuprarenaliană iar în combinație cu citotoxicele inhibă imunitatea în situația necesității menținerii grefelor sau transplantelor. Excesul de cortizol induce eozinopenie, limfopenie și neutrofilie, catabolism proteic manifestat printre altele prin sarcopenie și întârzierea cicatrizării rănilor. O altă reacție adversă este hipeclorhidria cu favorizarea apariției ulcerului gastric. Deoarece cortizolul determină neoglucogeneză pe seama proteinelor și scade utilizarea periferică
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
ochii tăi se vor deschide? Bejenke (2000Ă descrie felul în care hipnoza paote fi folosită pentru a ajuta pacienții canceroși să își dezvolte abilitățile de adaptare, precum și strategiile de gestionare a stresului în pregătirea pentru intervenții chirurgicale, chimioterapie, radioterapie și transplant de măduvă osoasă. Într-un studiu recent Penyovska și colab. (2005Ă utilizează hipnoza ca terapie suplimentară în intervențiile pentru cancer. A fost acordată o atenție particulară următoarelor: gestionarea anxietății, depresiei, furiei, frustrării; gestionarea durerii, oboselii, insomniei; gestionarea efectelor secundare ale
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
care iau parte la interacțiune. Exemple care să ilustreze acest fenomen apar în FitzGerald (2003), de unde vom cita următoarele dialoguri pentru a ilustra un tip de diferență, gestionarea accesului la cuvânt în grupuri interculturale diferite: Grupul 1 (Tema de discuție: Transplantul de inimă. Participanți: Jack, australian vorbitor nativ de engleză; Asmahan, femeie din Orientul Mijlociu; Yolanda, femeie din America Latină; Doai, bărbat din Asia de Sud-Est) Jack: Am lucrat în toată Australia. Am lucrat ca îngrijitor de turme. Doai: Tu (pauză) îngrijitor de turme? Jack
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pentru o intervenție mai lungă. Per ansamblu, interacțiunea se constituie din replici scurte, cu multe întreruperi și propoziții neterminate, cu multe suprapuneri având rolul de a marca dorința de clarificare și de colaborare a interlocutorilor. Grupul 2 (Tema de discuție: Transplantul de inimă. Participanți: Jill, australiancă, vorbitoare nativă de engleză; Elvid, bărbat din Europa de Est; Paloma, femeie din America de Sud; Anh, femeie din Asia de Sud Est): Jill: De fapt, și eu m-am gândit... ăăă la numărul cinci, bărbatul din Rusia, care de asemenea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pară; pasiune; pierde; plai; plasmă; plăcere; plînge; porc; problemă; profunzime; proprietate; purpuriu; puternicie; răni; rănit; răutate; RH(+); romă; roșie; roșu/viață; roșul; rouă; rudă; rude; sacrificiu; sadic; salivă; sănătate; scîrbă; sînge; soluție; stres; subțire; suferință; taur; de taur; tăiere; transfuzie; transplant; tristețe; uita; ulei; val; vas; vase sangvine; viațăfizică; victime; vin roșu; vină; violență; vîscos; zgîrîia (1); 805/175/60/115/0 slab: gras (114); firav (29); subțire (28); mic (24); puternic (23); bolnav (21); om (21); uscat (16); neputincios (15
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de către majoritatea teoreticienilor din perspectivă artistic-tehnologică, în termeni de „estetică a protezei”, pentru a defini demersul acestui tehnoartist ca „sculptor genetic” care „hipersensibilizează” corpul uman, ca „arhitect al spațiilor corporale interne” sau în calitate chirurg care mijlocește „implantul visului” sau „transplantul dorinței” (vezi Dery, 2000Ă. Acest capitol analizează și critică viziunea discursivă a lui Stelarc, care devine ideologie, și este interesat mai puțin de partea artistică a demersurilor acestuia, însă mai mult de ideologia procyborgică a acestuia. Ideologic, premisa de la care
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
protezele bruiază limita dintre viu și non-viu, între biologic și siliconic în numele unei informatizări universale. Sperma, ovulele, organele interne, sângele există în bănci speciale, formând o corporalitate colectiv-globală, fără înfățișare palpabilă, care funcționează după principii ale mijlocirii fertilizării, transfuziei sau transplantului. Acestui tip de virtualizare interumană i se adaugă posibilitatea de virtualizare hibridă sau transumană prin obținerea unor conglomerate metise, amestecând speciile și regnurile în imaginea unui bestiar monstruos. Interregnurile și melanjurile, „zgomotele” survenite în diversele operații corporale constituie „accidente” ale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
1996 în 2003, fiind primul mamifer clonat din celula unui animal adultă, însă recent a început să se pună problema posibilității clonării umanului. În timp ce clonarea terapeutică oferă astăzi speranțe pentru generarea în viitorul apropiat de țesuturi și de organe în vederea transplanturilor, clonarea reproductivă a oamenilor rămâne o amânare, nu fără amenințări existențiale, etice și psihice. În condițiile în care procesele clonării animalelor cunosc o serie de eșecuri, de necunoscute și de mistere (clonele mor în mod enigmatic, ca în cazul primei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
bătrânețe, moarte, boală, durere, plăcere, afectă la cyberspațiul nemuririi și al ubicuității cibernetice. Aceștia încearcă să scoată la iveală implicațiile biotehnologiilor, nanotehnologiei și realității virtuale asupra trupului. În primul rând, vor să întrebe unde sunt limitele corpului în contextele implantelor, transplantelor, interfețelor sau protezelor și în condițiile extinderii simțurilor în spațio-temporalitatea medială. În al doilea rând, doresc să surprindă relația paradoxală dintre interesul crescând pentru corporalitatea viscerală și preocuparea pentru aparenta dematerializare a acestei corporalități în imaginea digitală. Joncțiunea dintre materialitatea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
corpului involuntar” (vezi Stelarc în primul capitolă, a simulării și a hibridizării. Virtualizările corpului aduc identitatea umană în pragul postumanului, de la o existență ubicuă în rețea, care destructurează frontierele spațiului, sau teleprezentă în experiența telerobotică care fluidizează granițele corpului, până la transplanturile medicale și protezele care transparentizează interiorul organic și produc melanjul cu alteritatea umană, cu alte specii sau cu artefactele mașinice și relaționează viul artificialului sau non-viului. Postumanului i se recunoaște caracterul metisat (carbon-silicon, organ-hardware, minte-software, biologic-culturală, astfel că interfațării sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este un exemplu de bioart, în dimensiunea transdisciplinară a sintagmei. Astfel de lucrări acordă semnificație estetică și transestetică descoperirilor tehnoștiințifice, biogenetice și digitale. Dacă în domeniul medical, animalele alterate genetic sunt testate și/sau utilizate în vindecarea unor boli prin transplant de organe (mai ales inima sau ficatulă sau de creier (în cazul bolii Parkinsonă, pentru artist aceste descoperiri științifice devin opere artistice, atât în sens estetic, cât și în sens cultural, social și moral. Pe de o parte, subiectele-obiecte transgenice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
realizate la scară mare, iar în 2003 în „Le Lapin Unique”, o instalație publică de la Le Lieu Unique din Nantes, Franța. Imaginea-organism propusă îmbină arta în dimensiunea de reprezentare/ simulare a unui animal „himeric”, știința geneticii prin transformarea genetică și transplantul de gene și elementul social-cultural prin responsabilitatea pentru noua creatură. Artisticul și științificul, naturalul și culturalul-socialul, biologicul și tehnologicul, organicul și artificialul, toate aceste modele dihotomice sunt unificate pentru rediscutarea noțiunilor obișnuite, simultan biologice și artistice, de omogenitate și puritate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dorința” mașinilor de a se insera în uman, „inconștientul” lor fiind cuplat binar, însă „tânjind” după deteritorializare mașinistă. În congruență cu această a treia perioadă istorică, „era computerizării planetare” (Guattari, 1989Ă, se află cea de-a treia revoluție, cea a transplantului și a endo-colonializării, a fundamentalismului tehnoștiințific (Virilio, 1993Ă. Această din urmă revoluție (a nanotehnologiei, a reproducerii in vitro, a biogeneticii etc.Ă este teoretizată ca fiind îndreptată, de către pancapitalismul tehnologic, dominator și totalitar, împotriva trupului și a identității umane. Dacă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
adesea normelor culturii de masă și criteriilor de modelare corporală prin normalizare fizică. În general, teoriile contemporane despre corp discută trei tipuri ale „întrupării tehnologice” (vezi Featherstone și Burrow, 1995Ă: interesul estetic al modificării suprafeței corporale prin chirurgie cosmetică sau transplanturi; preocuparea funcțională a schimbării/înlocuirii corpului intern prin implanturi și proteze care dezasamblează și reasamblează corpul și simțurile; interesul iconic al reprezentării corpului sub forma avatarurilor conectate la interfața computațională. Primele două capitole discută ultimele două procese corporale sub numele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cea mai profundă religie” (73 Ă 8 mai 1967). Fuga de sine ia la Cioran forma detașării deliberate de ceilalți și a opțiunii budiste. Întrebarea e dacă reușește cu adevărat această operație. Cât de eficientă e înstrăinarea de ceilalți pentru transplantul pe care Cioran și-l aplică sieși? Oricum, întreaga viață își dorește ruptura... Și-apoi, dă sfaturi, dar suferă, el însuși, de aceleași metehne. Iată: „Familia noastră are un temperament nefericit: punem totul la inimă, ne frământăm pentru nimic. Toată
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
imitate la noi sunt "producțiuni moarte", niște "pretenții fără fundament, stații fără trup, iluzii fără adevăr". De aceea teoria "formelor fără fond" se impune ca un grav semnal de alarmă, în condițiile în care la 1868, cultura română era un transplant de forme străine pe "suflet românesc". Dar deschiderea spre Occident permite o manifestare autentică a culturii apusene la noi, manifestare benefică. În această situație, mentorul Junimii susține: o acțiune permanentă, de descurajare a mediocrităților și evitarea formelor fără fond. În lipsa
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
adecvate a capitalului uman implicat în procesul decizional în sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare. Lipsa de rezultate reale în cercetare, de vizibilitate internațională a celor implicați în aprecierea modului de distribuire a fondurilor publice, are influență asupra deciziilor luate în acest sector. Transplantul de instituții, respectiv de acte normative de la statele cu tradiție democratică către noi, își spune cuvântul și în materia cercetării-dezvoltării-inovării. Încă imperfecte și birocratice, instituțiile care gestionează problematica cercetării-dezvoltării-inovării sunt de inspirație europeană. Reformarea instituțiilor care funcționează imperfect, necesită adoptarea
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
obiect încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală"158. Legislația românească în materie de brevete de invenție este de inspirație franceză, după modelul cunoscut de translare a unor prevederi legislative străine în sistemul de drept românesc. Vorbim de această dată despre un transplant legislativ voluntar reușit în România. Este una dintre puținele legi din România care a suferit puține modificări în timp, fiind considerată modernă încă la momentul aderării României la Uniunea Europeană. Aceasta se datorează faptului că România a devenit, în decursul timpului
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
în distribuția serviciilor medicale nu mai sunt sporadice și izolate, ci au devenit tot mai dese și sistematice. Dacă ne limităm sfera de referință la problema distribuției echitabile de către medici a resurselor medicale disponibile în mod limitat (precum, spre exemplu, transplantul de organe), se poate vorbi chiar de o explozie a preocupărilor despre dreptatea distributivă în sănătate. În plus, mai toate teoriile actuale majore ale dreptății sociale inclusiv teoria rawlsiană au fost examinate și analizate atent din perspectiva implicațiilor și "extensiilor
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
și în a doua interpretare a sintagmei "cele mai bune posibil servicii de îngrijiri medicale". Aceasta deoarece și în această interpretare principiul cere garantarea accesului egal al indivizilor la anumite servicii medicale cunoscute ca fiind extrem de scumpe (precum, spre exemplu, transplantul de organe). În plus, în această a doua interpretare, care pune accentul pe tratamentele medicale disponibile, nu oferă nicio justificare pentru finanțarea cercetărilor menite descoperirii unor noi metode de tratament sau îmbunătățirii celor deja existente. Reproșuri similare la adresa idealului maximalist
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]