2,894 matches
-
Tudoran], ALA, 2001, 558 (semnează Cristian Tudor Popescu, Ileana Mălăncioiu, Octavian Paler, Mircea Martin, Nicolae Manolescu, Mihai Pascadi); Dicț. analitic, III, 279-280, IV, 217-200; Manolescu, Lista, I, 299-301; Popa, Ist. lit., II, 274-275; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 288-291; Daniel Cristea-Enache, Trestiile de sticlă, ALA, 2002, 621; Daniel Cristea-Enache, Filosofie și pamflet, ALA, 2002, 622; Manolescu, Enciclopedia, 670-673. N. Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
toamna tîrziu, roadele Îmbelșugate ale acestei văi, apa rece a celor două fîntîni, umbra răcoroasă a sălciilor pletoase, pomii roditori, ciripitul păsărilor, te Îmbie să respiri tihna acestei văi. În partea opusă văii Socului, tot În aceasta deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt deluleț, ce cade tot perpendicular pe matcă, este „ Valea Cuțilei ”, peste un altul „ Valea din Dos ” cu Scorușul, ogrăzi de pruni
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
acestei văi, apa rece a celor două fîntîni, umbra răcoroasă a sălciilor pletoase, pomii roditori, ciripitul păsărilor, te Îmbie să respiri tihna acestei văi. În partea opusă văii Socului, tot În aceasta deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt deluleț, ce cade tot perpendicular pe matcă, este „ Valea Cuțilei ”, peste un altul „ Valea din Dos ” cu Scorușul, ogrăzi de pruni și cireși, și cîteva gospodării
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
a sălciilor pletoase, pomii roditori, ciripitul păsărilor, te Îmbie să respiri tihna acestei văi. În partea opusă văii Socului, tot În aceasta deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt deluleț, ce cade tot perpendicular pe matcă, este „ Valea Cuțilei ”, peste un altul „ Valea din Dos ” cu Scorușul, ogrăzi de pruni și cireși, și cîteva gospodării. Mai departe peste dealul Scorușului, valea Andreiului, unde În prezent
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
iau parte activă la lucrările de finisare a bisericii, ai căror urmași o sfinșesc În 1816. În timpul construcției bisericii, Nicolae Săvoiu moare. İacob În amintirea fratelui său, hotărește ca biserica să poarte hramul Sf.Nicolae. Biserica va fi acoperită cu trestie. Un oarecare Costache, din neamul Săvoilor ajunge polcovnic. El adreseaza logofeției treburilor bisericesti din București, o cerere de ajutor, stîruind În același timp să li se Încuvințeze Înființarea unui bîlci În comună de trei ori pe an, din ale căror
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de lemn, cozi de topor, sape, coase, mînere de secere, ghiveci pentru flori, sandale, făcăleți, etajere, stelaje; b) tinichigeria: grătare, bilițe ( curse ), forașe, cănuțe de apă, tăvi, lopățele pentru foc, clește; c) lucruri din pae, papură, foi de porumb, din trestie, de nuele, de salcie, răchită, păr de porc, cînepă, din piatră II. Atelier pentru fete. 1. Atelier de bucătărie. 2. Atelier de lucru de mînă, cu subatelierele: a) croitorie; b) broderie națională; c) cîrpituri; d) rufărie; e) Împletituri de lînă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
situează omul în fața misterului totalității, în care este înglobat, îl interpretează și îl aduce la chestiunea existenței sale, arată C. Cucoș (psihopedagog). Întreg universul în care se află îl poate strivi, dar omul singur gândește despre acest univers, fiind „o trestie cugetătoare” (Blesse Pascal). El este creatorul uneltelor cu care lucrează, aspiră la cunoaștere, la dreptate, la bine, la frumos. Și Descartes, Bergson, Lucian Blaga au definit omul ca purtător al unui psihic specific uman, căci el voiește, afirmă, înțelege colaborarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de mamă, își făceau de cap: unul se târa pe jos, altul se dădea peste cap, iar altul se cobora-n puț ca să caute cuiburi de vrabie, se urca-n copaci ori pe vârful casei, ca să adune miere de prin trestii. Diavolii de ei se hârjoneau prin garduri cu câinii vecinilor, trăgeau pisicile de coadă, ca să le miorlăie, furau ouăle de prin cuibarele găinilor, sfâșiau cămăși și cearșafuri, ca să-și facă coadă de zmeu, câte și câte nu mai făceau, încât
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
reapare și sub forma: Rezistenței armate față de comunism din anii '50 i se poate adăuga rezistența din anii '60 '80. Cultura era atunci cenzurată sau mutilată, dar nu marginalizată, în sensul că ea a reușit, înfrângând obstacolele ideologice, să fie trestia prin care un popor întreg putea să respire, înecat cum era în apa mâloasă a frigului, foamei și umilințelor de tot felul. Din nou, se poate da un sens mai precis acestei rezistențe culturale. Admitem, în același timp, că un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de îndată ce își ia zborul, o capturează și revine cu ea în același loc (Neuweiller et al., 1987) Hrănirea deasupra zonelor acvatice. Acestea sunt reprezentate de suprafețele mari de apă curgătoare sau stagnată, de canale, mlaștini sau suprafețele umede acoperite de trestie sau alte plante higrofile. Lor li se adaugă unele zone antropice, precum porturile și canalele navigabile puternic iluminate. Liliecii care vânează deasupra apei își împart spațiul pe sectoare de înălțimi diferite. Astfel, Myotis daubentonii și M. capaccinii se hrănesc în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
putem deosebi o întrebuințare literală a limbajului de una nonliterală a sa. Dacă spunem „omul este fragil bio-psihic dar prin inteligență reușește să supraviețuiască” ne situăm într-o întrebuințare literală a limbajului, pe când dacă spunem, precum Pascal, „omul este o trestie cugetătoare” suntem într-o întrebuințare nonliterală a acestuia. În primul caz, persoana care vorbește (scrie) vrea să comunice interlocutorului într-un mod direct ideea că „omul este slab bio-psihic dar că prin rațiune devine tare”; în cazul al doilea, Pascal
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
e vorbareț, iară limba lor e mută. Lui Eminescu îi repugnă prefăcătoria. Adevărata femeie e ingenuă. Ea vine singură la pădure, locul foirilor și împerecherilor: Hai în codru cu verdeață, Acolo-n ochiu de pădure Unde-izvoare plâng în vale, Lângă trestia cea lină Stânca stă să se prăvale Și sub bolta cea senină În prăpastia măreață. Vom ședea în foi de mure. Ea ispitește pe bărbat, fără rușine, ca o vietate sălbatecă: Și de-a soarelui căldură Când prin crengi s-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
întreabă. Amețită de mediul înconjurător, ea cade într-o uimire, numită de poet "farmec", și care e neclintirea hieratică a animalelor în epoca procreației. Amorul eminescian e religios mecanic, înăbușit de geologie. În chip obișnuit, femeia iese de undeva din trestii sau din pădure, se lasă pradă gurii bărbatului și apoi amândoi cad toropiți, fascinați de o ritmică dinafară, căderi de raze, de ape, de flori: Pe genunchii mei ședea-vei, Singuratice izvoare, Vom fi singuri-singurei, Blânda batere de vânt. Iar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
desface Din bălți stagnante ciuma perpetuă și face Din porc un rinocerus și-un arbor dintr-o floare. Și-acolo cu candoarea sălbaticilor bestii, În golurile zărei uitîndu-mă cu anii, Să-ncerc magnetizarea extazurilor stranii Ce tulbură privirea brahmanilor în trestii. Și-așa să-ntreb simunul, nisipul și zenitul Ce spune câteodată divinul Pan din flaut, Apoi, retras în mine cu cîntecu-i, să caut La rândul meu misterul ce-ncheagă infinitul. Și-n verbe mai sonore ca murmurul pădurei Să-nchid
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lirică a umanității și o execută pe instrumente ce produc o duioasă ilaritate, într-o limbă indecentă, argotică, cum e cazul în delicata explicație mitologică a frumuseții unui "fătălău": O fi fost mă-ta vioară, Cine știe din ce smârc, Trestie sau căprioară Morfolit de o copită Și-o fi prins în pântec plod De făptură negrăită De strigoi de voievod. Cu coarne de gheață, Că din oamenii de rând Cu coama de ceață, Nu te-ai zămislit nicicând, Cu ugeri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu proză V. Ranta-Buticescu, C. Szatmary, T. Simtion. Un grup de intelectuali transilvăneni (Anton Pop, Iacob Onea, Marioara Bosga ș.a.) trimite culegeri de folclor din jurul Năsăudului, din Bihor, din zona Aradului. Se publică și tălmăciri din Byron, Lenau (Cântece din trestie), Schiller, La Bruyère (fragmente din Caractere, traduse de Ieronim G. Barițiu), Maupassant și Jókay Mór. Predomină însă traducerile și adaptările din autori germani, maghiari și francezi mai puțin sau deloc cunoscuți (Theo Seelmann, E. Kulcsár, H. Berlis), ceea ce semnalează orientarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288156_a_289485]
-
dezinvoltură atât în consistoriu, în fața papei și a cardinalilor, cât și copiilor adunați să se joace, iar acest lucru s-a întâmplat fie la Lyon, fie mai înainte, când Curia era la Roma. Când îl auzeau predicând, tremurau cu toții precum trestia în apă... (p. 324-325). 46. Îmi amintesc că atunci când eram tânăr și locuiam în conventul din Siena, în Toscana, fratele Ugo, ce se reîntorsese de la Curia Romană, spunea lucruri minunate despre măreția paradisului și vorbea despre disprețuirea lumii în fața fraților
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și "realitate" (altfel își imaginase ea scena reîntâlnirii), Mili începe să se teamă de oglinzi, în care "se zărea lividă, dizlocată sau turtită ca prin panopticuri [...] ce deformau liniile, subliniau defectele". Privindu-se cu un ochi critic, se găsi "subțirică, trestie aproape, trestioară, cum îi spuneau colegele de la pension, numai linii și contur", cu ochi frumoși și plângători, și înțelege în sfârșit de ce acceptase să se mărite cu Lică: pentru că, lipsită complet de vitalitate (ca și Bizu), nici nu așteptase pe
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ne fie îndestulata Casă toată, țara toată, Măi mănați, măi! Hai! Hai! Plugușorul Să trăiți Să-mbătrâniți Cu An Nou! Voios să fiți! Câte paie pe casa, Atâția galbeni pe masă. Câte pietre la fântână Atâtea oale cu smântână. Câte trestii groase Atâtea vaci lăptoase. An nou cu sănătate Care pline cu bucate... Să fii gazdă sănătoasă. Și la anul tot voioasa! Sorcovă Sorcovă, Veselă, Să trăiți, Să-ntineriți, Să ajungeți ce doriți, Unul dacă vrea strungar, Altul poate că tâmplar
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a altora deja construite, conflicte care se dau între vrabia de câmp (Passer montanus) și vrabia de casă (Passer domesticus) sau între vrabia de câmp și grauri (Sturnus vulgaris). Unele specii își depun ouăle pe sol, cuibul fiind construit din trestie sau stufăriș. Lacul Bădărău situat în interiorul Grădinii Botanice din Iași este un ecotop favorabil pentru specii precum: Gallinula chloropus, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus scirpaceus, ultimile două specii construindu-și cuiburile între stuf, deasupra apei, Anas platyrhynchos (cuibul construit în sol căptușit
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Un simbol al perioadei coloniale este și Catedrala Santisima Trinidad. Valle de los Ingenios (sau Valea Morilor de Zahăr) include de fapt trei văi: San Luis, Santa Rosa și Meyer - un areal cu particularități ale cadrului natural extrem de favorabile culturii trestiei de zahăr (cultură introdusă aici de spanioli, la începutul secolului XVI). Zona a fost un centru important pentru producția de zahăr la sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX. În perioada de apogeu, în Valle de los Ingenios funcționau 50
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
centru important pentru producția de zahăr la sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX. În perioada de apogeu, în Valle de los Ingenios funcționau 50 de mori de zahăr, cu cca.30.000 de sclavi care munceau pe plantațiile de trestie de zahăr sau la aceste mori. Peisajul arheologic al primei plantații de cafea din sud-estul Cubei este inclus în lista Patrimoniului UNESCO din anul 2000. Arealul este amplasat la poalele lanțului muntos Sierra Maestra, incluzând plantații de arbori de cafea
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
nici țăpoiul! Fierul i se pare lui ca paiele și arama, ca lemnul putred! Fiicele arcului nu-l pun pe fugă; pietrele din praștie se prefac în pleavă cînd dau de solzii lui. Ghioaga, în socoteala lui, e ca o trestie și de vîjîitul lăncii își bate joc“... Aceasta să fie oare creatura? Chiar ea? Pe semne că profețiile nu se împlinesc totdeauna, căci leviatanul acesta, cu coada tare ca o mie de coapse, se dăduse la fund ca să-și vîre
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nevertebrate acvatice | | | | | |- La care toate materialele de la | | | | |Capitolul 3 folosite sunt obținute în | | | | |întregime. | | +------------+---------------------------------+--------------------------------------+----------------------+ |ex Capitolul|Zahăr și produse zaharoase, cu |Fabricare din materiale de la orice | | | 17 |excepția: |poziție cu exceptia celei la care se | | | | |încadrează produsul | | | Ex 1701 |Zahăr din trestie sau din sfecla |Fabricare la care valoarea tuturor | | | |de zahăr și zaharoza pură din |materialelor de la Capitolul 17 | | | |punct de vedere chimic, în stare |folosite nu trebuie să depășească 30% | | | |solidă, cu adaosuri de substanțe |din prețul de uzina al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173656_a_174985]
-
10 |Unt și alte materii grase din | 3.000 Kg | | 2.600 Euro/ț | |0405.90 |lapte | | | 2.800 Euro/ț | +----------+----------------------------------+-------------+------------+--------------------+ |ex 0803.00|Banane proaspete cu exceptia | 8.000 Kg | 1 | 800 Euro/ț | | |bananelor sălbatice | | | | +----------+----------------------------------+-------------+------------+--------------------+ |1701.11 |Zahăr din trestie de zahăr sau din| 7.000 Kg | | - | | |sfecla și zaharoza chimic pură, în| | | | | |stare solidă | | | | |1701.12 | | | | - | |1701.91 | | | | - | |1701.99 | | | | - | +----------+----------------------------------+-------------+------------+--------------------+ |2207.10 |Alcool etilic nederaturat cu titlu| 3 hl | | 2.500 Euro/hl | | |alcoolic volumetric de 80% sau mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173550_a_174879]