6,656 matches
-
reviste de specialitate din SUA, Franța, Spania, Croația și Ungaria. A susținut emisiuni proprii și ca invitat la Televiziunea și Radiodifuziunea Română sau la posturi private de radio și TV. A fost distins cu Premiul pentru critică teatrală al revistelor „Tribuna” (1982) și „Ateneu” (1988), cu Premiul pentru teatrologie al UNITER (1991, 2001) ș.a. De asemenea, i s-a acordat Ordinul Steaua României în grad de ofițer (2003). Preocupat încă din anii studenției de dramaturgie (lucrarea sa de diplomă se intitula
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
la al doilea roman: „Cântec de sirenă”, RP, 1934, 4760; Ovidiu Papadima, „O ulcică la taica”, G, 1936, 4; Octav Șuluțiu, „O ulcică la taica”, F, 1936, 2; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 233; Al. Raicu, „Când se deschide cerul”, „Tribuna tineretului”, 1939, 28-29; Al. Bilciurescu, „Stigmat”, TIL, 1940, 1126; Ciopraga, Lit. rom., 592; Dicț. scriit. rom., III, 862-863. S. I.-J.
PORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288974_a_290303]
-
profesor la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Debutează cu un articol de istorie literară în revista „Steaua” (1963), semnând apoi studii, articole, recenzii în „Ateneu”, „Familia”, „Limbă și literatură”, „Literatorul”, „Luceafărul”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Synthesis”, „Tribuna”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. Participă la simpozioane literare din Debrețin, Belgrad, Sofia, publică și în revista „Noi” a românilor din Ungaria sau în „Analele Societății de Limba Română” din fosta Iugoslavie. Colaborează la realizarea a două volume din seria de
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
manieră colocvială, ce poartă marca oralității impuse de faptul că erau concepute spre a fi transmise pe calea undelor, la Radio Europa Liberă. Inevitabil modelate de subiectivitatea autorului și de contextul în care au fost realizate, comentariile difuzate în cadrul emisiunilor „Tribuna liberă” și „Meridiane culturale” conțin un bogat referențial cultural. Frecvent polemice, uneori colorate de umor, intervențiile radiofonice au mai ales valoare documentară, vorbind despre climatul unei perioade și despre perspectiva configurată de „baricada” din Occident. Monografia George Coșbuc, publicată de
POPPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288972_a_290301]
-
și muzică, bibliotecar și, în 1946, reprezentant al Direcției Generale a Teatrelor și Operelor din Transilvania -, membru al Asociației Scriitorilor Români din Ardeal, colaborează la „Pământul”, „Front literar”, „Națiunea”, „Eu și Europa”, „Ecoul”, „Familia”, „Buna Vestire”, „Jar și slovă”, „Stol”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Curentul magazin”, „Meșterul Manole”, „Curțile dorului”, „Universul literar”, la caietele de poezie „Zarathustra”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Claviaturi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Transilvania”. În 1944 era redactor al gazetei „Mediașul nou”, apoi secretar de redacție la „Ecoul Târnavelor” (1945). Neschimbat în
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
dorului”, „Universul literar”, la caietele de poezie „Zarathustra”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Claviaturi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Transilvania”. În 1944 era redactor al gazetei „Mediașul nou”, apoi secretar de redacție la „Ecoul Târnavelor” (1945). Neschimbat în formula lirică, trimite revistelor „Luceafărul de ziuă”, „Tribuna Sibiului”, „Tribuna”, „Utunk” părți din ciclurile Tristul argonaut și Inimă sub arcuș, care, împreună cu stanțele singurului său volum de dinainte de 1945, vor intra într-o antologie de autor, Mâhniri lângă leagăn (1972). P. lăsase Editurii Dacia din Cluj-Napoca o carte
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
literar”, la caietele de poezie „Zarathustra”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Claviaturi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Transilvania”. În 1944 era redactor al gazetei „Mediașul nou”, apoi secretar de redacție la „Ecoul Târnavelor” (1945). Neschimbat în formula lirică, trimite revistelor „Luceafărul de ziuă”, „Tribuna Sibiului”, „Tribuna”, „Utunk” părți din ciclurile Tristul argonaut și Inimă sub arcuș, care, împreună cu stanțele singurului său volum de dinainte de 1945, vor intra într-o antologie de autor, Mâhniri lângă leagăn (1972). P. lăsase Editurii Dacia din Cluj-Napoca o carte de memorii
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
din Alba Iulia (absolvit în 1960), urmând apoi Facultatea de Filologie, secția română, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, pe care o termină în 1965. Între 1966 și 1987 face parte din mai multe redacții de ziare județene („Crișana” din Oradea, „Tribuna Sibiului”) și reviste, ultima fiind redacția revistei „Transilvania” din Sibiu (din 1972). În 1976 obține doctoratul la Universitatea din București, cu teza Specificul național în doctrinele estetice românești. Din 1987 se stabilește în Germania, ca azilant politic. Aici devine colaborator
POPESCU-26. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288947_a_290276]
-
doctrinele estetice românești. Din 1987 se stabilește în Germania, ca azilant politic. Aici devine colaborator al mai multor publicații ale exilului românesc, iar între 1989 și 1993 este redactor-șef la „Curentul”, care apare la München. Debutează în 1965 la „Tribuna”, iar prima carte, Mihail Dragomirescu estetician, îi este editată în 1973. Colaborează mai cu seamă cu articole de critică literară și de estetică la „Steaua”, „Cronica”, „Astra”, „Familia”, „Orizont”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „România literară” ș.a. Format la școala
POPESCU-26. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288947_a_290276]
-
al Liceului „I.L.Caragiale” din București (1967) și al Facultății de Limba și Literatura Română, secția română-franceză, a Universității bucureștene (1972). Ca student, este redactor la „Universitas” (1968-1969), la revista „Amfiteatru” (1970-1972). Lucrează apoi la Editura Albatros (1972-1974) și la „Tribuna României” (1974-1985). În octombrie 1985 emigrează, stă un an în Franța și apoi pleacă în Statele Unite ale Americii, stabilindu-se la New York. Din 1986 până în 1989 urmează cursuri de master la Universitatea Columbia, în domeniul cercetării bibliografice a dreptului internațional
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
critic, la „Amfiteatru”. După refuzul mai multor edituri de a-i edita volumul de nuvele Orașul prenatal, abia în 1980 își vede publicată prima carte, eseul Antoine de Saint-Exupéry. Aventura conștiinței. A colaborat cu eseuri și cronici literare la „Amfiteatru”, „Tribuna României”, „România literară”, „Luceafărul”, „Dialog”, „Echinox”, „Ramuri”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Caiete critice”, „România liberă”. Din 1990 publică volume și studii în domeniul dreptului internațional și comparat în reviste americane de specialitate și traduceri de poezie românească în reviste
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
Este unul din membrii fondatori ai revistei „Echinox”. Debutează în 1962 la ziarul „Făclia”, iar în 1963 îi apare cea dintâi poezie în „Steaua”. Prima carte, Umbria, este publicată în 1971, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Viața românească”, „Convorbiri literare” ș.a. A fost bursier în Italia, la Perugia (1976, 1978). I s-au decernat mai multe premii, printre care Premiul Uniunii Scriitorilor (1979, 1997), Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1989). Încă de la
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
prestigiu din Franța și Elveția, textele, amplificate ca număr în timp, formând substanța unor excelente volume intitulate Ore franceze (I-II, 1979-2002), primul fiind distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Continuă să colaboreze cu eseuri, cronici, studii și interviuri la „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Echinox”, „Amfiteatru”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Vatra”, „Familia”, „Viața românească” ș.a. Participă la realizarea unor lucrări colective, precum Scriitori români. Mic dicționar (1978) și Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002), Studii literare, coordonat de Ion Vlad, Eminescu
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
, periodic apărut la București între 18 decembrie 1932 și 30 iunie 1944, la început săptămânal (până la 11 mai 1935), apoi zilnic. Subtitlul suferă câteva modificări, din „Tribună de luptă cetățenească” devenind, atunci când publicația se transformă în cotidian, „Tribună zilnică de luptă naționalistă și creștină”, formulă menținută în antet până în 1939. Fondator și director este Ilie Rădulescu. Organ de presă al extremei drepte românești, P.v. oglindește fondul de
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
, periodic apărut la București între 18 decembrie 1932 și 30 iunie 1944, la început săptămânal (până la 11 mai 1935), apoi zilnic. Subtitlul suferă câteva modificări, din „Tribună de luptă cetățenească” devenind, atunci când publicația se transformă în cotidian, „Tribună zilnică de luptă naționalistă și creștină”, formulă menținută în antet până în 1939. Fondator și director este Ilie Rădulescu. Organ de presă al extremei drepte românești, P.v. oglindește fondul de idei și de mentalitate care va angaja țara în aventura războiului
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
1978, obține și atestatul de ziarist profesionist. Ocupă de-a lungul anilor mai multe funcții: profesoară de desen, desenator decorator la Ateneul Român, bibliotecară la Sibiu. Debutează cu poezie în „Gazeta Sibiului” (1941) și colaborează cu versuri la „Flacăra Sibiului”, „Tribuna Sibiului”, „Arcade”, „Transilvania”, unde semnează și critică literară, „Drum nou”, „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Scânteia”, „Luceafărul”, „Ateneu”, precum și la reviste din Italia, Belgia ș.a. Prima carte publicată de P., Promontorii (1968), cuprinde versuri solemne, de un lirism adesea fascinant, iar
PREDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289001_a_290330]
-
mai multe funcții: profesoară de desen, desenator decorator la Ateneul Român, bibliotecară la Sibiu. Debutează cu poezie în „Gazeta Sibiului” (1941) și colaborează cu versuri la „Flacăra Sibiului”, „Tribuna Sibiului”, „Arcade”, „Transilvania”, unde semnează și critică literară, „Drum nou”, „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Scânteia”, „Luceafărul”, „Ateneu”, precum și la reviste din Italia, Belgia ș.a. Prima carte publicată de P., Promontorii (1968), cuprinde versuri solemne, de un lirism adesea fascinant, iar sonetele din Ascunsa vulnerare (1971; Premiul revistei „Tribuna”) dezvăluie afinitatea poetei pentru
PREDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289001_a_290330]
-
literară, „Drum nou”, „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Scânteia”, „Luceafărul”, „Ateneu”, precum și la reviste din Italia, Belgia ș.a. Prima carte publicată de P., Promontorii (1968), cuprinde versuri solemne, de un lirism adesea fascinant, iar sonetele din Ascunsa vulnerare (1971; Premiul revistei „Tribuna”) dezvăluie afinitatea poetei pentru cultura elină, ca refugiu ideal din fața unei realități agresive. Victor Eftimiu opinează că sonetele închid „o sensibilitate modernă, în care limbajul de cronicar se împletește armonios cu neologismul științific”. Urmează alte volume de versuri, ce au
PREDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289001_a_290330]
-
Geo Dumitrescu și Ion Caraion, în 1943, cu versuri, semnate Maria Radu, în pagina literară a ziarului „Ecoul”, colaborând ulterior la principalele publicații cultural-politice ale deceniilor comuniste: „Lumea” (sub direcția lui G. Călinescu), „Flacăra”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Gazeta literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Orizont” ș.a. În 1947 debutează editorial cu două plachete, una de proză scurtă, La capătul lui ‘38, cealaltă de versuri, Visele Babei Dochia, apreciată, în avanpremieră, de G. Călinescu, în „Națiunea”. Va scrie, vreme de trei decenii, extrem de
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
fată (Scrisori cu întâmplări adevărate către prietenele mele sătence). „De profesie casnică”, după cum o încondeiază, răutăcios cum îi era felul, Mircea Damian, are timp să publice articole în care își dezvăluie aptitudini de temperamentoasă militantă. Fondatoare și directoare a săptămânalului „Tribuna femeii” (1930), care se ocupă, după cum ricanează același Mircea Damian, „exclusiv de chestiuni femeiești, feminine și feministe”, P. se agită pentru drepturile semenelor ei, punându-și speranțe în „femeia nouă”, cu felul ei de a fi „curajos, nou, întreprinzător”. Cu
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
în 1966. După efectuarea serviciului militar la Școala de Ofițeri în Rezervă de la Otopeni (1967), ocupă diverse funcții ocazionale: director de club la Universitatea „Babeș-Bolyai”, redactor la ziarul județean „Unirea” din Alba Iulia. În 1969 este angajat redactor la revista „Tribuna” din Cluj, unde rămâne până în 1986, când se mută la București. Aici schimbă mai multe locuri de muncă, fiind când ziarist, când funcționar în aparatul cultural, când om politic. Este redactor la „Viața românească” (1987-1990), apoi redactor-șef adjunct la
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
Scriitorilor) și revine ca șef al secției de cultură la cotidianul „România liberă”, unde mai lucrase și în 1994. P. debutează cu poezie în 1962, la revista „Contemporanul”, dar se impune atenției cu un ciclu de poezii publicat în revista „Tribuna” (1965). Prima lui carte, Turnul înclinat, apare în 1966 și se bucură de o primire de excepție, cum de altfel i-au fost primite aproape toate cărțile, P. fiind unul dintre cei mai „bogați” posesori de premii literare. Obține Premiul
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
impunătoare și modernă a lui P. nu s-a bucurat de influența pe care o merita. Istoricul literar este și autorul unei literaturi de imaginație, în cea mai mare parte rămasă în manuscris. Tot ce s-a publicat deocamdată, în „Tribuna” (1970, 1972), e un fragment din comedia parabolică Regele din Propontide. Pentru prima dată, după multe încercări, epoca formării literaturii române moderne era examinată în datele ei majore și interpretată în raport cu orientările esențiale ale literaturii universale. [...] Literatura română în epoca
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
1958), cu studiul Preocupări de teorie literară la români (1780-1830), și editorial cu volumul Petru Maior - un ctitor de conștiințe (1973). Colaborează la „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Studii literare”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Cercetări de lingvistică”, „Studii. Revistă de istorie”, „Steaua”, „Tribuna”, „Manuscriptum” ș.a. De asemenea, participă la realizarea unor importante proiecte colective, cum ar fi Istoria literaturii române (II, 1968), Scriitori români (1978), Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002) și Dicționarul esențial al scriitorilor români (2000). A fost căsătorită cu istoricul
PROTASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289044_a_290373]
-
pune accent pe „puterile creatoare ale locului”, în spiritul unui regionalism menit să contribuie prin valorile proprii la „marele element al românismului” (I. Cetină, Rostul periodicelor provinciale). Rubricile obișnuite sunt „Știri - Fapte - Comentarii”, „Cronica”, „Epigramă și humor”, „Școala și biserica”, „Tribuna liberă”, „Diverse”, „Anchetele noastre”. Sunt găzduite versuri de Ion Pillat (Singur și Vechime), Verona Brateș, Petru Homoceanul, Emil Vora, Grigore Bugarin, Emil Zegreanu, Veturia Constantinescu. Se publică proză aparținând lui V. Voiculescu (Capul de zimbru), Victor Papilian (fragmente din romanul
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]