158,017 matches
-
cu o stranie iubire. Excedată de apatia soțului, soția acceptă avansurile voalate ale unui bizar conte la care o atrage în primul rînd potențialul intelectual. Soțul insinuează și demonstrează însă că idila nu-i decît rodul minții ei bolnave, o trimite la balamuc, apoi hotărăște să o declare vindecată. Dar echivocul relațiilor cu acești doi bărbați ingrați o face pe tînăra femeie să se stingă din viață în brațele soțului care o va urma în moarte. După o îndelungă și crudă
Stil și manieră... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17394_a_18719]
-
pe valuta adusă în țară s-ar putea deduce că singurul impediment în calea exporturilor era mărimea impozitului perceput! Nici vorbă de așa ceva! Importurile nu vor crește pentru că nu au cum să crească! Dacă ar fi existat ceva competitiv de trimis "afară", să fim siguri că s-ar fi trimis și până acum! Motivată pompos ca gest de aliniere la și armonizare cu practicile financiare din U.E., lansarea din elicopter a "pachetului de măsuri financiare" e o diversiune crasă: orice ageamiu
Cotiere Armani, abacuri Versace by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17386_a_18711]
-
că singurul impediment în calea exporturilor era mărimea impozitului perceput! Nici vorbă de așa ceva! Importurile nu vor crește pentru că nu au cum să crească! Dacă ar fi existat ceva competitiv de trimis "afară", să fim siguri că s-ar fi trimis și până acum! Motivată pompos ca gest de aliniere la și armonizare cu practicile financiare din U.E., lansarea din elicopter a "pachetului de măsuri financiare" e o diversiune crasă: orice ageamiu știe că "europenii" încă nu au o reglementare uniformă
Cotiere Armani, abacuri Versace by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17386_a_18711]
-
publicația lui Rădulescu-Motru în 17 august 1912, adică la două luni de la moartea dramaturgului. Și în notița redacției, și ea reprodusă, - de ce? - se precizează că e vorba numai de una "din scrisorile sale adresate directorului nostru". Unde sînt celelalte scrisori trimise de Caragiale? În volumul de corespondență al ediției Caragiale volumul VII - de la Editura Fundațiilor Regale pentru Literatură, sînt publicate cinci scrisori și o telegramă semnate de ilustrul scriitor. De ce nu s-a apelat la acest volum, reproducîndu-se aici toate scrisorile
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
elvețiene angajată pentru contacte culturale în Europa de Est (Budapesta și București). De fapt contactele cu România au început prin Wissenschaftskolleg zu Berlin. Rezultatul acestor contacte a fost înființarea Colegiului "Noua Europă" din București. Era un model de animație internă. De ce să trimiți tinerii în alte țări, când poți stabili contacte și întâlniri în propria țară? Sunt mereu în legătură cu cei din consiliul științific (Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu și alții). De altfel, ar trebui să spun că din punct de vedere cultural cazul României
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
mult la dezastrele care au năpădit ca niște buruieni ucigașe țară. În cel mai bun caz, și numai dacă sunt invitați la vreun talk-show, catadicsesc să ridice neputincios din umeri - forma lor supremă de compătimire a nefericiților care i-au trimis să huzurească în ctitoriile lui nea Pingelică. Altminteri, completamente rupți de realitățile (recunosc: respingătoare) ale unei societăți în descompunere, ei trăiesc în universul paralel al încăperilor capitonate, perfect izolați de vuietul dizgrațios al străzii: prea ocupați de propriile afaceri și
Parteneriatul pentru Albion by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17904_a_19229]
-
Z. Ornea În 1984 cînd, în colecția "Documente literare", a apărut jurnalul lui Rebreanu am scris, în aceeași rubrică a revistei noastre, o cronică entuziasta. Și asta deși știam că textul trimis spre publicare fusese desfigurat. Îmi dădusem seama că ceva esențial nu e în regulă cînd, din partea redacției, cerusem regretatei Puia Rebreanu, fiica scriitorului, să ni se îngăduie efectuarea colaționării dactilogramei cu manuscrisul. Refuzul a fost categoric. Dl Niculae Gheran, editorul
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
l-am reinventat încet-încet după mintea mea" - Sînt plin de această moarte a lui), Gabriel Chifu e și o conștiință intelectuală distinsa, ca diriguitor al revistei Ramuri, pe o linie temerar antiprovincială. Fiorul de neliniște al articolelor d-sale ne trimite, de regulă, la teme și atitudini de interes general. Gabriel Chifu, La marginea lui Dumnezeu, Ed. Cartea Românească, 1998, 68 pag., preț nemenționat.
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
lor, ceea ce e suficient pentru a le transforma în niște bătrîne nebune, pe al căror chip vag se mai poate descifra strălucirea de odinioară. Hélène devine și ea o astfel de prizoniera, în vreme ce Benjamin e constrîns la rolul de calau, trimis la Paris pentru a aduce alte prizoniere. Am rezumat cît se poate de sumar românul, în primul rînd pentru ca daca as fi zăbovit pe amănunte i-aș fi desființat pentru viitorii cititori tocmai structura în care e încapsulata narațiunea, aceea
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
Pe atunci, nefiind un serviciu poștal pentru corespondență privată între ambele țări (Muntenia și Moldova încă neunite n.n.) acestea ținându-se înadins izolate una de alta, ca să nu se poată urzi vreo înțelegere politică între ele, scrisori nu se puteau trimite decât cu ocaziuni eventuale de la Iași la București sau prin curierii rusești ce treceau la Constantinopol. Unchiul meu Eustatiu, la care am fost in gazdă, nu numai că au dezaprobat ideia ciudată de a ma consacră călugăriei, dar stărui maică
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
din istoria noastră contemporană, ca Gheorghe Gheorghiu-Dej, Alexandru Drăghici, Nicolae Ceaușescu, Gheorghe Apostol, Ana Pauker, Mihai Beniuc, Silviu Brucan și alții. Legătură cu povestea lui Ștefan Predescu se face în felul următor: Securitatea interceptează la un moment dat o scrisoare trimisă de generalul canadian J.P.E.Bernadotte cetățeanului român Ștefan Predescu, prin care acesta este invitat să participe, în ziua de 8 mai 1955 la aniversarea foștilor luptători pentru eliberarea Olandei, programată să aibă loc la Utrecht. Destinatarul scrisorii este suspectat de
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
la blestemata recluziune a d-lui Nicolae Balotă. În 1955, intoxicat de "spiritul Genevei" de atunci, se hotărăsc să redacteze un memoriu (împreună cu prietenii săi clujeni frații Boilă, unul dintre aceștia fiind actualul senator dl. Matei Boilă) care să fie trimis în străinătate. Au urmat conciliabule, fiecare a redactat un segment al memoriului. Dar pînă a fi încheiat și tradus aflaseră despre acesta și alții. Cu memoriul isprăvit, au fost sfătuiți să nu-l expedieze pentru că ar dăuna strădaniilor episcopilor greco-catolici
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
sunt unul din strămoșii lui Truti & comp.! Lăsând glumă la o parte, îmi va fi greu să uit că, vreme de mai mulți ani, poziția vestică a Timișoarei mi-a dat prilejul să fericesc destule soții de scriitori cărora le trimiteam plicuri de Vegeta și că orice vizită la București îmi asigura o popularitate sigură printre copiii prietenilor, cărora le aduceam cutii de Gumă za zvakanje - un "chewing gum" sârbesc, de-o savoare incomparabila, daca ne gândim la ceea ce oferea piața
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
mi spuneam: o să sfîrșesc singură, aici, la New York!"... La cine s-a gîndit cel mai mult cînd a traversat perioadă de suferință? "La Maica Tereza. Am avut, tot timpul, la mine, un mic talisman, o medalie, pe care mi-a trimis-o pe vremuri"... Un serios sprijin moral i-au fost scrisorile de încurajare, primite de la o mulțime de necunoscuți: "Pur și simplu m-au amețit... Era ca și cînd aș fi băut ceva. E o senzație plăcută să știi că
Sofia Loren, un mit intact by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17954_a_19279]
-
întreb:/ Tata, ce fel de pâine e aceasta?// Noi o mâncăm și ea/ ne mănâncă zilele./ De ce în loc de grâu/ macini scrâșnet de masele?/ De ce în loc de spic/ culegem suferință?// Tata, legea noastră este: / ăOchi pentru ochi, dinte pentru dinteă./ De ce ne trimiți/ această pâine amară?// Tata, văd crescând la orizont/ întinse lanuri de grâu/ al căror rod e scrâșnet de masele./ Și răul roșu de corbi/ iată de Casa noastră se apropie!// Îndepărtează de la noi/ clipă această!" Faptul că Nichita Danilov este
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
și unitar, dinspre cum este fantasticul spre ce este el. Din pluralitatea abordărilor, tendința - evident, irealizabila - de constituire a discursului despre fantastic într-o definiție și o teoretizare pertinente s-a conturat destul de limpede. Paradoxul e că această tendință ne trimite în plin cîmp al subiectivității. André Carpentier, în încheierea colocviului, spunea: "nous avons tous des choses singulières à dîre sur le fantastique". Ceea ce ne îndreptățește să credem că reflexia asupra fantasticului e mai degrabă una dispersata decît unificatoare, mai mult
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
inerent inegala - au configurat nu neapărat noțiunea de feminism - susceptibila de încriminări "militantiste", cît un portret (defel "robot") al feminității însăși. Lucru cu atît mai tulburător cu cît imaginea această globală este pe cît de complexă, pe atît de simplă, trimițînd cu gîndul la momentul Facerii cînd Omul era androgin, coabitînd într-o unică ființă bărbatul și femeia. Odată separate, entitățile antagonice au păstrat fiecare nostalgia complementarității inițiale. De unde și ironia din titlul unuia dintre filmele spaniole, Să încerci să fii
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
Pitu emulul d-sale se apropie printr-o anecdotica universitară picanta, care presară hazul peste amănuntele terne, care pune în neaoșisme un ingredient cosmopolit: " Rămîn cîteva zile pentru un bacalaureat. Convocarea și lista, cu locul și sala, mi le-au trimis din noiembrie. Lista nu e lungă, e pe ea o fată de la Iași. Și-a ales română. Poți să alegi ce vrei, chiar si paraguaiana. Dacă n-au profesor, îl scot din piatră seaca. Mă duce Pierre. Liceul e într-
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
oneste ceea ce e scris în ziar și din contră drept sofisme ceea ce este în perfectă armonie cu adevărul." * Cu mărturii și documente inedite, dar și cu o inteligență accentuare a ideii că istoria se repetă, acest număr al Magazinului istoric trimite la probleme de cea mai strictă actualitate, la fel de actuale însă și cu multe decenii în urmă, dar devoalează și momente ale istoriei celei mai recente. Propunerilor, de pildă, de legalizare a prostituției, care agită azi Parlamentul României, revista le oferă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
asiatic încrezut și crud și care, în violențele lui lase, își închipuie că seamănă cu Eminescu. Operatorul care a înregistrat scenă poate să depună mărturie că tot ce scriu este exact și că (dacă ar vrea) ar putea să-mi trimită eventual pe adresa redacției și alte amănunte sonore ori imagistice interesante, care, fie că n-au fost date pe post, fie că "s-au voalat". Cu un an înainte doar, în 1990, individul îngîmfat se avusese bine cu simpaticul în
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
puțin îmi pasă și de cititori. Dacă vor să citească, n-au decât"; lui îi aparține cartea și e firesc să fie îngrijorat de soarta ei: Cuminte ar fi, îmi spun, să fac din toate astea caiete postume...". Titlul cărții trimite la Trei într-o barcă de Jerome K. Jerome. Livius Ciocârlie parodiază dialogurile interminabile din cartea britanicului efectul fiind, în fond, acelasi: într-o vreme de răgaz, de vacanță, fiecare personaj are impresia că muncește prea mult pentru ceilalți doi
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
gradul de incongruenta dintre limitele propoziției și cele ale versului. Îndrăzneala inovației e mai mare și efectul mai spectaculos cînd sînt dezmembrate secvențe neseparabile în limbajul obișnuit: cînd finalul de vers segmentează forme verbale (lăsînd auxiliarul într-un vers și trimițînd participiul în următorul), cînd desparte negația sau pronumele reflexiv de verb, articolul antepus de substantivul sau etc. Exemple pentru asemenea "devieri" se găsesc din plin, cum bine se știe, la Arghezi. În volumul citat, autorul amintea și de separarea elementelor
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
în acest teritoriu, sub nivelul fostei limbi "moldovenești" sau că elevii de maine nu vor vorbi, aici, mai rău românește decît cei de azi?" * Credem că e o datorie a principalelor publicații culturale din țară (dar și a editurilor) să trimită gratuit abonamente măcar la Catedră de Filologie Română din Cernăuți, cîtorva școli și biblioteci, la redacțiile românești ale Radioteleviziunii, la sediul Reuniunii scriitorilor români. Căci, spune scriitorul Grigore Crigan într-o discuție cu I.T. Zegrea și Dumitru Covalciuc: "Pe lînga
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
de televiziune Pro TV, secretarul Ministerului de Externe, Dan Mihai Ungureanu a declarat că România trebuie să aibă o atitudine conformă cu propriile sale interese față de conflictul din Iugoslavia. E această o atitudine cinica? România nu a propus NATO să trimită trupe în Iugoslavia, nu a declarat război acestei țări, ci și-a precizat poziția proNATO în acest conflict. Înseamnă asta că țara noastră calcă pe cadavre, din slugărnicie? Sau, cum s-a spus, ca România își pregătește astfel propria ei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
Rodica Zafiu Am vorbit, cu cîtva timp în urmă, de unele trăsături lingvistice ale mesajelor trimise prin poștă electronică. Un subiect de reflecție înrudit îl oferă, evident, Internet-ul: în acest caz, totuși, diversitatea tipurilor de texte e mult mai mare; în plus, multe dintre ele nu sînt scrise exclusiv în și pentru circulația "electronică"; reviste
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]