23,715 matches
-
maiorul Pârțângău (vărul avocatului). Preotul Lavrentie Goncea avusese doi copii. Calinic Goncea, preot și el, marcat de gestul păgân al tatălui său, se răspopise și trecuse la socialiști. Majoritatea socialiștilor din oraș erau lucrători în port sau la silozul de tutun. Calinic participa și la întrunirile fruntașilor socialiști de la Centru, fiind apropiat de Gheorghe Cristescu-Plăpumarul. În anii Primului Război Mondial, pe timpul ocupației germane din București, a intrat chiar într-o mare afacere împreună cu Cristescu. Au contractat furnizarea de plăpumi pentru trupele germane de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
făcuse aici vreo nouă-zece ani de învățământ. Cei de la primărie se gândiseră să-l onoreze acum. La insistențele ei, mai ales. Magda îl meditase cândva pe primar, să-și termine liceul, pe când îl promovaseră secretar de partid la depozitul de tutun și acela nu uitase. Masa de prânz, la restaurantul‚ „Mexicana Kăntri“, ținut de Ohaia Micigana, se prelungise mult în după-amaiază. Se transformase aproape în beție. Primarul câștigase pentru a doua oară alegerile și de trei zile petrecea întruna. Plictisit, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și ani, îl făcuse când pleca sau venea spre casă. Când pleca, zorea spre vaporul care avea să-l ducă în drumul lui. Când se întorcea, grăbind spre casele care se desenau în zarea șoselei. Silueta masivă a silozului de tutun. Acum, năruită, clădirea părea că țipă speriată în înserare. Aceleași sălcii, aceeași boltă, același pietriș al șoselei, același miros stătut de pește și de mâl, același șfichiuit al vântului care gonea stârnind gunoaiele de pe drum. Doar bucuria aceea a freamătuli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
dacă am habar în ce mă băgasem: ne pusesem mâinile în sân, cu picioarele bine înfipte în pământ, în timp ce Bez mi-a dat un test din tâmplărie, sudură și ustensile electrice. El fuma interminabile țigări făcute cu propria mână, cu tutunul revărsându-se la capăt ca umplutura clătitelor chinezești. Din fericire, am luat testul și am devenit prieteni. Trecând repede peste formalități, nu numai că fusese de acord să-mi rezerve o porțiune vastă, chiar lângă spațiul de lucru al tâmplarilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
țevile și cablurile la vedere, cu becuri de neon pe mijlocul tavanului jos. Era cam frig și peste tot numai scrumiere. Când am dat colțul, către biroul directorului de scenă, mă năpădi dintr-odată mirosul de bere stătută și de tutun. Culisele erau pline de actori morocănoși care își așteptau scenele; acesta era coșmarul repetiției tehnice, în care tot ce li se cerea era să-și facă intrările și ieșirile și să stea locului pentru eventualele ajustări ale luminilor care aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
sunt afabili, până la limita indiscreției. Probabil că de aceea mă simțeam atât de bine în preajma lor; nu mă înțeleg niciodată cu oamenii care suferă de constipație emoțională. Părăsită fără menajamente lângă găleata cu nisip care puțea în mod respingător a tutun stătut, am hotărât cu nu mi-ar strica o schimbare de peisaj. M-am dus într-o vizită scurtă la subsol să văd ce mai făceau băieții. Totuși, pe când treceam pe lângă biroul lui Margery, vocea ei se auzi ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
mâncarea mea preferată. — Nu-ți lipsește? Nu, sparanghelul. Toate astea... Mâncarea, cafeaua, băuturile? O țigară bună? — Câteodată. Dar pot trăi și fără ele. Singurul lucru de care am chef, din când în când, e o havană bună. Încerc să cultiv tutun, acolo, în selvă, într-un luminiș. Văd că ești hotărât să rămâi. — Bineînțeles! Cât timp îmi permit yubani-i, nu mă gândesc să mă mișc de aici. Și nu ți-e dor? — Dor? râse el, amuzat. De ce? Sau de cine? Dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
se simțea prima mâncărime, să scormonească grijuliu, să rupă punga cu ouă, să le lase să iasă cu lichidul lor uleios, să urmărească acea căpușă până să o strivească și apoi să dezinfecteze rana cu spirt, iod sau zeamă de tutun. Tot corpul - în special picioarele și brațele - devenea atunci o hartă de răni supurând cu o durere surdă și permanentă, obiectiv predilect al muștelor și al țânțarilor. Căpușele erau cel mai mare blestem al desișului, unul din prețurile cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Când intră Brunetti, acesta era ocupat să-și introducă una dintre țigările sale rusești În portțigaretul de onix, având grijă să le țină pe amândouă departe de masă, ca nu cumva să cadă pe ea cel mai mic fir de tutun și să diminueze cumva din perfecțiunea strălucitoare a pupitrului renascentist În spatele căruia ședea. Țigara dovedindu-se potrivnică, Patta Îl lăsă pe Brunetti să aștepte În fața lui până când reuși s-o Îndese cu grijă În cercul de aur al portțigaretului. — Brunetti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
și dezvoltare personală, comportament problematic - acasă, la școală: conflicte, violență, minciună, furt, Adhd, etc, probleme sentimentale, organizarea timpului, managementul învățării, timiditate, probleme de relaționare: elev - elev, elev - cadru didactic, elev - părinte/familie, orientare școlară și profesională, separarea părinților, consum de tutun, alcool, droguri și altele. Chiar dacă elevul nu poate să-i dea un nume problemei sale, el este așteptat la cabinet. Nu este foarte important ce nume are problema, ci faptul că își dă seama că se confruntă cu o situație
De vorbă cu profesorul psihopedagog. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Mirela Pintilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_581]
-
trăgând din țigară (o aprinsese, în cele din urmă, buzele/plămânii ceruseră imperativ o nouă repriză, parcă ar face dragoste cu un personaj obscur, numit Nicotină, din filmele noire, nu poate să stea fără el, fără mângâierea lui letală, fiindcă tutunul, după cum știm... dar să nu deviem...), clătinând ușor din cap, cu o șuviță de păr negru, ondulat (reflexe albastreverzui), lăsându-se pătrunsă până în străfunduri de patima aceea muzicală a instrumentistului, vibrând împreună cu fiecare trăire a sa, mișcându-și o mână
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
a fost în al noulea cer. Dar această bucurie nu a ținut mult fiindcă a trecut în neființă imediat, după nașterea Frusinei.Gheorghe nu s-a mai căsătorit niciodată. De la moartea Mariei a început să fumeze mai des, simțea că tutunul îl calmează și mai uită de greutăți. A crescut-o pe fiica sa, singur. Doar o cumnată din partea Mariei care locuia la o stradă mai departe de ei venea din când în când să îl ajute; să-l învețe
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
fi Întors nișiodată. m-ai fi giudecat mai mult decât mă giudeci acum. Ar fi trebuit să mă grijești, cum a făcut ea. SĂ calși, să gătești... SĂ mă ajiuți la cules jia, la făcut brânză, la Înșirat frunze de tutun pe șârmă. Ar fi trebuit să Înduri multie. Și mai ales să trăiești cu biserica asta din deal deasupra capu- lui. Niși nu știi ce Înseamnă jiața cu biserica deasupra capului ! Îți bat clopotele În urechi când ți-i lumea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
fi întors nișiodată. m-ai fi giudecat mai mult decât mă giudeci acum. Ar fi trebuit să mă grijești, cum a făcut ea. Să calși, să gătești... Să mă ajiuți la cules jia, la făcut brânză, la înșirat frunze de tutun pe șârmă. Ar fi trebuit să înduri multie. Și mai ales să trăiești cu biserica asta din deal deasupra capului. Niși nu știi ce înseamnă jiața cu biserica deasupra capului ! Îți bat clopotele în urechi când ți-i lumea mai
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
rezervație, ghetou, lazaret - i se spunea În fel și chip locului -, ignorau aproape tot ceea ce credeau că nu se potrivește cu trecutul lor hipiot. Cu prezentul asumat. Hipioții deveniseră unii bunici, alții muriseră din pricina exceselor de tot felul, alcool, drog, tutun, sex epuizant. Viața ca sport extrem. Mai erau și supraviețuitori, Thomas, din generația a doua, se putea socoti unul dintre aceștia. Christiania, un stat În stat, un rai pentru cetățenii săi. Thomas Își iubise patria de adopție, locuise cîțiva ani
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Drogurile tari nu mai erau la ele acasă În cartier, dar puteau fi consumate În afară, de băut era voie, dar tot continentul bea, Americile amîndouă, toată planeta - mai puțin lumea islamică - se droga cu alcooluri de tot felul, cafea, tutun, medicamente, suma era deseori mortală. În Christiania mai toți dozau bine, nu veniseră să piară acolo, dimpotrivă, să se salveze; W. ar fi fost În mai mare pericol afară; În Christiania avea să arate lumii ce poate; găsise locul potrivit
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
muzică metalică, respirau, odată cu aerul, metale grele. I-ar mai fi ferit, cît ar fi putut, pe urmași de drogurile dure. Ce să le mai spună despre cele ușoare, de vreme ce planeta era tot mai măcinată de cele admise, alcoolul și tutunul? Era mai degrabă un cetățean incomod Thomas, un mic junghi, nelocalizat precis, În trupul viguros al nației, de care acesta nu avea cum să scape; poate nici nu trebuia: Thomașii țineau trează o anume vigilență; aduceau un plus de vigoare
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
loc al plăcerilor. Nici om de stat; medic. Ar fi operat pe creier; ar fi aflat, cu siguranță, care sînt centrii nervoși ai plăcerii; i-ar fi extirpat, ferind măcar cîteva sute de oameni de păcatele destrăbălării, de alcool, de tutun, de droguri, sinucigîndu-se apoi, pentru că nu s-ar mai fi suportat pe sine. Era prea tîrziu să mai ajungă medic; prea devreme pentru iad, și nici ordinea Închipuită nu avea cum să o aducă. Dar la viitoare Întîlniri cu fiii
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
o scurtă experiență, nu vroia chiar să se omoare; nici de alcool, după primul accident, nu se mai apropiase prea des; motocicleta avea legile ei. De fumat țigări obișnuite nu scăpase. Columb mai bine ar fi rămas acasă, o pacoste tutunul adus, dar și o plăcere. Plăcere era și femeia, motocicleta - mai mult o furie. Forțarea la maximum a motorului, urletul mașinăriei, amestecat cu al său, viteza năucitoare, fumul frînau, poate, porniri bestiale, trupul lui Thomas era clădit pentru confruntări, lupte
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
în condiții normale. - Salut, Iustine! Sunt eu, prietene! Știu, știu sigur că-mi recunoști vocea! Hai să vorbim... ca între bărbați! Nu-ți pierde cumpătul! Faptul că nu poți comunica e doar o problemă de timp... Răbdare, amice! Răbdare și tutun, precum zice vorba românească! Și știi ceva? Tu te poți ajuta singur, crede-mă! Ai o familie frumoasă, Tinule! Ei, vezi? Știu și cum îți spune doamna Luiza în intimitate. Strașnică femeie!! Am fost încântat să te cunosc astfel, chiar dacă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
rîi cu cel(lalt, (ntre un cercet(tor occidental (i o lume cu totul diferit(. Iat( ce scria (n notele de jurnal publicate (n 1962: "Ci(iva indigeni se (ngr(m(deau (n jurul nostru mai ales dac( sim(eau tutunul (...) Însoțitorul nostru alb are metodele lui obi(nuite de a trata cu indigenii; (i apoi nu (n(elege nimic sau (l intereseaz( pu(în din stilul (n care voi, ca etnografi, (n(elege(i s( vi-i apropia(i. Prima
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
strîns cu autohtonii. Iat( un fragment de la începuturile acțiunilor sale: "Imagina(i-v( prima dumneavoastr( intrare (ntr-un sat, singur sau (n compania c(l(uzei albe. Ci(iva indigeni se (ngr(m(desc (n jurul dumneavoastră mai ales dac( simt tutunul (...). Însoțitorul dumneavoastră alb are metodele sale obi(nuite de a trata cu indigenii; (i apoi el nu (n(elege nimic sau (l intereseaz( pu(în din stilul (n care dumneavoastră, ca etnograf, (n(elege(i s( vi-i apropia(i
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
situa(ia (n care ve(i reveni singur, lucrurile se vor derula mai bine (...). Am revenit (n timp util (i, bine(n(eles, un grup s-a format (n jurul meu. Cîteva complimente schimbate (ntr-o engleză "pidgin" (limbaj intermediar), putin tutun cadou au creat o atmosfer( de amabilitate reciproc(. Am incercat atunci s(-mi (ncep lucrul. Mai (ntîi, am evitat toate subiectele susceptibile s( trezeasc( neîncredere..." [Malinowski, 1962, p. 60-61]. Publică(iile ulterioare din jurnalul s(u intim arăt( o oarecare
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
nimic. - Eu sunt Felix, adăugă tânărul, uimit de această primire,nepotul dumnealui. Omul spân păru tot așa de plictisit de întrebare, clipi de câteva ori din ochi, bolborosi ceva, apoi cu un glas neașteptat de răgușit, aproape șoptit, duhnind a tutun, răspunse repede: - Nu-nu-nu știu... nu-nu stă nimeni aici, nu cunosc... Buimăcit, tânărul stătu locului nemișcat, așteptând o revenire asupra tăgadei. Dar bătrânul, după ce-l privi clipind, cu acea deferență hotărâtă cu care îndemni pe un individ să plece, zise din
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
un cap prelung și tânăr de fată, încărcat cu bucle, căzând până pe umeri. Atunci bătrânul, ca și când totul s-ar fi petrecut în modul cel mai firesc, fără nici o lămurire asupra atitudinii dinainte, clipind molatic din ochi, cu aceeași duhoare de tutun și cu același glas fără acustică, zise lui Felix Sima: - Ia-ți geamantanul și vino sus! Urcară amândoi pe scara pârâitoare și se găsiră într-un soi de antreu pe care tânărul nu avu răgaz să-l examineze, rămânând totuși
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]