2,779 matches
-
între moșia Râca; 3-lea.De la capul despre răsărit pe marginea susnumită este un șanț despărțitor hotar până în dreptul satului Aninoasei și se isprăvește; 4-lea. Merge hotarul tot pe margine prin niște mărăciniș șu un drum părăsit până la niște ulmi curățați și un tufan strâmb între hotare; 5-lea Mers-am tot înainte spre apus până am dat de coasta unei văi ce i se zice Coșcovele lângă un Crânguleț de mărăcini; 6-lea. De aici s-au făcut un
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
10. Am luat-o de acolo pe marginea dinspre nimiezi ce se hotărăște cu moșia megieșească spre răsărit și însă mimând semnele cele în jos arătate; 11. Viind pe lângă o lăscioară de mărăcini de rogoz, până ce am dat la un ulm mare în muchia Văii Strâmba, de aici am pogorât devale și am venit prin hodaia lui Alexe ( o casă rămasă pe vechiul amplasament al satului Râca -Veche) în vale; 12. Am luat-o pe hotar ce este însemnat până am dat
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
brad cu vulturica ("Hieracium rotundatum"); păduri de fag cu scradă ("Festuca drymeja"), păduri dacice de fag și carpen cu rogoz ("Carex pilosa"); păduri mixte de fag și tei argintiu cu rogozuri din specia "Carex brevicollis"; păduri de paltin frasin și ulm; păduri de gorun, fag și carpen; păduri geto-dacice de gorun, păduri de molid și brad cu vulturica; păduri aluviale cu salcie albă; tufărișuri dacice cu cătina mică ("Myricaria germanica"); tufărișuri alpine boreale; tufărișuri de smârdar și afin; tufărișuri de smârdar
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"). Arbuști cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
în protecția versanților și refacerea profilului. Habitatul reprezentat de păduri ripariene mixte, este dezvoltat pe depozite aluvionare recente, situate în cursul major al râurilor, expuse inundațiilor și este constituit din arbori de esență tare, cu specii de stejar ("Quercus robur"), ulmul ("Ulmus laevis"), frasinul (cu specii de "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia"). Zăvoaiele sunt specifice solurilor aluviale, inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Vegetația lemnoasa este alcătuită mai ales din esențe moi că: salcie (Salix albă), plop alb (Populus
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
Extensiunea pădurilor de fag compacte și pure spre sud subliniază cel mai bine în peisaj contactul dintre zona subcarpatica și cea montană pe aliniamentul: Chiojd-Sibiciu-Lopătari. Predomina evident pădurea de fag, în asociație cu aninul (Alnus incana), mesteacănul, paltinul (Acer pseudoplatanus), ulmul și cu arbuștii, (alunul, tulchin, șoc negru și roșu), care în general apar în arealele despădurite și lipsesc complet în interiorul pădurii de fag. În zonele defrișate recent se dezvoltă asociații cu părușcă, fragi, zmeura, mure. Treptat ele sunt înlocuite de
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
fagul, în special în zonele înalte sau în locurile umbroase. În asociație cu aceste două specii cresc mesteacănul, plopul și arinul. Arbuștii (cătina, jneapănul) se îmbină cu plantele ierboase (festuca, bărboasa, firuța, mojdreanul, scumpia, liliacul). Până la 500 m găsim: frasin, ulm, tei, salcâm etc. În zona Vulcanilor noroioși se întâlnește gărdurarița (Nitrăria schoberi). Este o plantă remarcabilă prin adaptarea la solurile lutoase și nisipoase cu exces de săruri din regiunile aride. În România nu se află decât din zona Vulcanilor Noroioși
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
și a vegetației forestiere în etajul de silvostepă cu tipul de stațiune: Arboretele situate în cadrul ariei în Ocolul silvic Mihailovca reprezintă culturi de ameliorare a terenurilor degradate formate de specii de salcâm, pin negru, prun, nuc, paltin de câmp, salcie, ulm de câmp, arțar tătăresc.
Râpele de la Cimișlia () [Corola-website/Science/329701_a_331030]
-
vegetație forestieră și ierboasă; cu o mare varietate de floră și faună specifică zonei. Flora parcului este alcătuită din păduri naturale în amestec, cu specii de stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), pin ("Pinus"), frasin ("Fraxinus"), sorb ("Sorbus torminalis"), sau ulm ("Ulmus"). La nivelul ierburilor vegetează peste 900 de plante(vasculare, perene, relicte glaciare, dintre care unele foarte rare) cu specii de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), caprifoi ("Lonicera periclymenum"), linaea ("Linnaea borealis"), garofiță ("Dianthus caesius") sau căpșunică ("Potentilla sterilis"). Fauna este
Parcul Național Wielkopolski () [Corola-website/Science/328048_a_329377]
-
sitului de importanță comunitară "Lunca Mircești". Aria naturală reprezintă o zonă acoperită cu pădure mixtă ("șleau de lunca"); ce are în componență specii de stejar ("Quercus robur"), frasin comun ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), velniș ("Ulmus laevis") sau ulm de câmp ("Ulmus glabra"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (unele protejate la nivel european); printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), brânca-ursului ("Heracleum sphondylium"), pelinarița ("Artemisia vulgaris"), coada-calului, ("Equisetum arvense L."), pâștița ("Anemone nemorosa"), pochivnic ("Asarum europaeum"), rodul
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
păduri, pajiști și văii ce conferă locului o priveliște aparte. Aria naturală reprezintă o zonă cu un deosebit interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic. Flora ariei naturale protejate este una diversificată și alcătuită din specii de arbori (brad, molid, fag, ulm) și ierburi (piperul lupului, saschiu, ciurul zânelor, arnică, gențiană, coacăz negru). Fauna este constituită din specii de mamifere (cerb, căprioară, mistreț, vulpe, jder, bursuc), păsări (uliu, codobatură, barză neagră, bufniță), reptile și amfibieni (șarpe orb, triton, salamandră), pești sau insecte
Parcul Național Góry Stołowe () [Corola-website/Science/327987_a_329316]
-
Hagi, Nicolae, Dimitrie a cărei inscripție grecească și cu litere grecești a fost descifrată și tradusă de Nicolae Iorga, la data de 28 august 1939, când a fost la Oravița. Biserica are un ceas de turlă de biserici, executat la Ulm (în Germania), care bate sferturile de oră, jumătățile de oră și orele. În decursul anilor, exteriorul bisericii a fost renovat de mai multe ori. Ultima dată biserica a fost renovată în anul 1996 și zugrăvită în anul 2009. Capela străjuiește
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbusti cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
arbori, 8 specii de arbuști, 5 specii de liane și 186 specii de plante ierboase. Arboretul este alcătuit din 23 specii de arbori, cei mai răspândiți fiind: plop ("Populus alba", "Populus nigra"), salcie ("Salix alba", "Salix fragilis"), jugastru ("Acer campestre"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), salcâm ("Robinia pseudoacacia"), glădiță ("Gleditsia triacanthos"), carpen ("Carpinus betulus") etc. În arboret au fost evidențiate 5 specii de liane: "Clematis recta", "Hedera helix", "Humulus lupulus" etc. În aria protejată au fost identificate 10 specii de plante rare, inclusiv
Rezervația naturală Zberoia - Lunca () [Corola-website/Science/330093_a_331422]
-
de masă”. Ctitorii și diverșii donatori au înzestrat mănăstirea cu numeroase cărți, obiecte și proprietăți: sate, vii, vitele și heleștee. Printre proprietățile funciare ale mănăstirii, pe lângă terenurile din jurul mănăstirii, mai pot fi menționate satele Ciulești (danie a spătarului Gheorghiță) și Ulmi din ținutul Hârlăului precum și „o giumătate de hăleșteu din Brătulești, mai gios de toate hălășt(eiele) a Brătuleștilor”. Pentru a mări veniturile obținute de mănăstire, Miron Barnovschi și, ulterior, Alexandru Iliaș au scutit de dări satul Ulmi și au precizat
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
spătarului Gheorghiță) și Ulmi din ținutul Hârlăului precum și „o giumătate de hăleșteu din Brătulești, mai gios de toate hălășt(eiele) a Brătuleștilor”. Pentru a mări veniturile obținute de mănăstire, Miron Barnovschi și, ulterior, Alexandru Iliaș au scutit de dări satul Ulmi și au precizat că toate veniturile trebuiau date egumenului mănăstirii pentru a le trimite mănăstirii din Sinai. Dar cea mai remarcabilă așezare închinată Mănăstirii Sfânta Vineri a fost satul Chișinăului. În 1617, marele vistiernic Constantin devine proprietarul satului „Chișinăul pre
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
Carl Walther GmbH Sportwaffen (însemnând "Carl Walther s.r.l. arme sportive") sau, pe scurt, Walther, este un producător german de arme cu sedii în Ulm și Arnsberg. De numele companiei, cu o vechime de peste 100 de ani, se leagă nenumărate inovații, printre care dezvoltarea pistolului cu încărcare automată din 1908. De asemenea, modelul P38 a fost pistolul standard al armatei germane în al Doilea Război
Arme Walther () [Corola-website/Science/330985_a_332314]
-
Roșie. Fritz Walther a reușit să salveze o mână de documente cu proiecte și să le aducă în Germania de Vest după război. A repornit afacerea de la zero și a reușit să construiască o nouă fabrică în 1953 în orașul Ulm, unde se află cea mai mare a producției de astăzi a companiei. După 1950, Fritz Walther a readus în producție modelele celebre ale companiei PP, PPK și P38, ultimul sub denumirea de P1 intrând în dotarea Forțelor Armate Federale Germane
Arme Walther () [Corola-website/Science/330985_a_332314]
-
imagini vectoriale și ilustrații de înaltă calitate. La 11 ianuarie 2016 găzduia 540 000 imagini, grafică vectorială și ilustrații și cca 1300 de filmulețe. Din 2015 Pixabay găzduiește și filmulețe. Site-ul a fost înființat în noiembrie 2010, în orașul Ulm din Germania, de către Hans Braxmeier și Simon Steinberger În martie 2012 Pixabay a fost transformat dintr-o colecție personală de imagini într-o comunitate online interactivă și internațională (interfața fiind disponibilă în 20 de limbi). În iunie 2012 Pixabay a
Pixabay () [Corola-website/Science/335417_a_336746]
-
Pinus sylvestris"), larice ("Larix decidua"), tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), răchită ("Salix hastata, Salix retusa"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), alun ("Corylus avellana"), scoruș-gecesc ("Sorbus graeca"), păducel ("Crataegus
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
sau opincuță, este o ciupercă comestibilă. Acest burete este o specie saprofită nu prea frecventă care crește de obicei izolată, dar de asemenea întâlnită în grupuri mici, pe cioturi și bușteni de foioase în putrefacție (în special pe acei de ulmi sau arțari, dar de asemenea sub alții), deseori și pe crăci căzute și apoi acoperite de pământ sau în interiorul scorburilor arborilor bătrâni, chiar la câțiva metri înălțime. El se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord de la câmpie
Burete păros () [Corola-website/Science/336523_a_337852]
-
Zaguri. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea Pietro Barbarigo a comandat artiștilor Giovanni Battista Tiepolo, Francesco Fontebasso și Carpoforo Tencalla o serie de fresce și picturi. Capela este realizată în stil Ludovic al XIV-lea cu podele de ulm podele încrustate cu intrasii de rădăcini de măslini. Ușile palatului sunt în același stil, având mânere de bronz în formă de frunze de viță. Podelele din încăperile de lux sunt un amestec de pavaj din mozaic venețian și pavaj "pastellone
Palatul Minotto-Barbarigo () [Corola-website/Science/333483_a_334812]
-
Mengozzi Colonna și Carpoforo Mazzetti. În 1741 a fost angajat pictorul Mengozzi Colonna din Ferrara, care a pictat capela interioară situată într-o adâncitură a clădirii și ascunsă de două frunze din lemn. În jurul ei se află un parchet din ulm în stil Ludovic al XIV-lea încrustat cu rădăcini de măslini și alte intarsii din lemn prețios. În anul următor Mengozzi Colonna a lucrat, de asemenea, la holul central (portego) proiectând frumoasele pavaje din mozaic venețian. Ușile palatului sunt în
Palatul Minotto-Barbarigo () [Corola-website/Science/333483_a_334812]
-
zada ("Larix"), pin ("Pinus"), tisa ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix "), iova ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)"; și protejează o gamă floristica variată. Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), frasin pufos ("Fraxinus pallisiae"), velniș ("Ulmus laevis"), ulm de câmp ("Ulmus minor, Ulmus procera"), jugastru ("Acer campestre"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), măceș ("Roșa canina"), salba moale ("Euonymus europaeus") sau lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"). La nivelul ierburilor este semnalată prezența mai multor plante (unele
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]