3,218 matches
-
art. 105 a fost abrogat de pct. 7 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 19 din 27 februarie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 163 din 3 martie 2008. (5) Inspecția fiscală se exercită pe baza principiilor independenței, unicității, autonomiei, ierarhizării, teritorialității și descentralizării. ... (6) Activitatea de inspecție fiscală se organizează și se desfășoară în baza unor programe anuale, trimestriale și lunare aprobate în condițiile stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, respectiv prin acte ale
CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ din 24 decembrie 2003 (**republicat**)(*actualizat*) ( Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231680_a_233009]
-
în condițiile art. 53 din Constituție. În final, instanța apreciază că nu se poate reține vreo coliziune între norma juridică criticată și art. 124 alin. (2) și (3) din Constituție, întrucât incompatibilitatea prevăzută nu impietează asupra independenței judecătorilor sau asupra unicității, imparțialității și egalității pentru toți în fața justiției, ci, dimpotrivă, este instituită, printre altele, tocmai în scopul garantării acestor principii privind înfăptuirea justiției. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților
DECIZIE nr. 876 din 28 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82^1 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234872_a_236201]
-
alin. (4). Articolul 32 (1) Fiecare unitate de învățământ gimnazial completează și listează din calculator, pentru prima etapă de admitere, o singură fișă de înscriere pentru fiecare absolvent, care este semnată și ștampilată de directorul școlii. Nerespectarea prevederii referitoare la unicitatea fișei de înscriere se consideră tentativă de fraudă și atrage după sine sancționarea penală, civilă, administrativă sau disciplinară a vinovaților, după caz. ... (2) Pentru candidații care au susținut și promovat probe de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă
METODOLOGIE din 31 august 2010 de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234634_a_235963]
-
puțin 50% din valoarea totală a creanțelor, iar nu de majoritatea creditorilor înscriși în tabelul de creanțe al societății debitoare. Cu privire la art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006 , autorul excepției consideră că acesta încalcă principiul colectivității, al unicității și caracterului consensual al procedurii reorganizării judiciare și a falimentului, precum și principiul egalității în fața legii, având în vedere faptul că legiuitorul a optat pentru criteriul valorii creanțelor, iar nu pentru cel al numărului creditorilor. Referitor la art. 19 alin. (3
DECIZIE nr. 556 din 3 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (2), (2^1) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234739_a_236068]
-
să existe între apărător și clientul său. În plus, susține că privarea avocaților abilitați - prin vechimea în muncă, prin titluri științifice, prin prestigiu și notorietate în profesie - de a pune concluzii la Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile unicității acesteia, apare ca o încălcare a reglementărilor referitoare la interzicerea generală a discriminării, egalitatea de șanse și neîngrădirea dreptului la muncă în ceea ce privește locul exercitării acestuia. În același sens, arată că prevederea de lege îngrădește dreptul la muncă al avocatului și
DECIZIE nr. 1.519 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238448_a_239777]
-
penal, în cazul în care desfășurarea acestuia presupune și învestirea instanței supreme. Arată că este adevărat că statul poate să reglementeze într-un anumit mod accesul la justiție și chiar să îl supună unor limitări și restricții, dar, în condițiile unicității Înaltei Curți de Casație și Justiție, reglementarea ce se invocă aduce atingere nemijlocită dreptului la apărare al persoanei chemate în fața acestei instanțe. De asemenea, consideră că textul de lege criticat nesocotește art. 41 din Constituție, întrucât prin limitarea dreptului de
DECIZIE nr. 1.519 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238448_a_239777]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege". Așadar, în România există o singură instanță supremă, care este Înalta Curte de Casație și Justiție, singura instanță nominalizată expres prin Legea fundamentală. Or, din perspectiva unicității instanței supreme, interdicția impusă avocatului de a-și exercită profesia la Înalta Curte de Casație și Justiție apare ca fiind neconstituțională prin prisma nesocotirii dreptului la apărare. În acest sens, este de observat că, spre deosebire de toate celelalte instanțe de la care
DECIZIE nr. 1.519 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238448_a_239777]
-
fie potrivit art. 55 alin. (1) din Codul de procedură penală "în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei". În ceea ce privește instanța supremă, însă, strămutarea nu este posibilă, având în vedere caracterul singular al acestei instanțe, unicitatea sa în cadrul sistemului național de instanțe. Cu alte cuvinte odată ajuns în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție interdicția devine insurmontabilă, având în vedere că aceasta vizează instanța supremă în ansamblu, iar nu, de exemplu, doar secția de competența căreia
DECIZIE nr. 1.519 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238448_a_239777]
-
competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră. Art. 75 din Legea fundamentală a introdus, după revizuirea și republicarea acesteia
DECIZIE nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238178_a_239507]
-
în drepturi, ale art. 44 alin. (2) teza întâi privind dreptul de proprietate privată, ale art. 45 referitoare la libertatea economică, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției și ale art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) privind economia de piață, întrucât instituie o nouă piedică în operațiunile de plăți în numerar între operatorii economici. Restricția privește doar plățile fragmentate către furnizorii
DECIZIE nr. 1.231 din 22 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 8 lit. k) şi art. 14 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism şi ale art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236878_a_238207]
-
în drepturi, ale art. 44 alin. (2) teza întâi privind dreptul de proprietate privată, ale art. 45 referitoare la libertatea economică, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției și ale art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) privind economia de piață. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 3, art. 8 lit. k) și art. 14 din Legea nr. 656
DECIZIE nr. 1.231 din 22 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 8 lit. k) şi art. 14 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism şi ale art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236878_a_238207]
-
tehnologia informației și comunicațiilor, denumit în continuare sectorul TIC, vor fi luate în considerare următoarele aspecte: a) importanța națională vitală a serviciilor esențiale din sectorul TIC; ... b) elementele de infrastructură care contribuie, direct sau indirect, la furnizarea serviciilor esențiale; ... c) unicitatea furnizorului sau a serviciului; ... d) cerințele privind operabilitatea și disponibilitatea; ... e) expunerile la vulnerabilități și amenințări directe; ... f) capacitatea de recuperare a funcțiilor; ... g) tipul și destinația serviciului; ... h) cerințele privind prioritatea în furnizarea sau refacerea serviciului; ... i) impactul asupra
ORDIN nr. 610 din 19 mai 2011 privind stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente pentru identificarea infrastructurilor critice naţionale din sectorul tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236891_a_238220]
-
tehnologia informației și comunicațiilor, denumit în continuare sectorul TIC, vor fi luate în considerare următoarele aspecte: a) importanța națională vitală a serviciilor esențiale din sectorul TIC; ... b) elementele de infrastructură care contribuie, direct sau indirect, la furnizarea serviciilor esențiale; ... c) unicitatea furnizorului sau a serviciului; ... d) cerințele privind operabilitatea și disponibilitatea; ... e) expunerile la vulnerabilități și amenințări directe; ... f) capacitatea de recuperare a funcțiilor; ... g) tipul și destinația serviciului; ... h) cerințele privind prioritatea în furnizarea sau refacerea serviciului; ... i) impactul asupra
ORDIN nr. 4.380 din 6 iunie 2011 privind stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente pentru identificarea infrastructurilor critice naţionale din sectorul tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236900_a_238229]
-
tehnologia informației și comunicațiilor, denumit în continuare sectorul TIC, vor fi luate în considerare următoarele aspecte: a) importanța națională vitală a serviciilor esențiale din sectorul TIC; ... b) elementele de infrastructură care contribuie, direct sau indirect, la furnizarea serviciilor esențiale; ... c) unicitatea furnizorului sau a serviciului; ... d) cerințele privind operabilitatea și disponibilitatea; ... e) expunerile la vulnerabilități și amenințări directe; ... f) capacitatea de recuperare a funcțiilor; ... g) tipul și destinația serviciului; ... h) cerințele privind prioritatea în furnizarea sau refacerea serviciului; ... i) impactul asupra
ORDIN nr. 10.201 din 1 iunie 2011 privind stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente pentru identificarea infrastructurilor critice naţionale din sectorul tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236901_a_238230]
-
tehnologia informației și comunicațiilor, denumit în continuare sectorul TIC, vor fi luate în considerare următoarele aspecte: a) importanța națională vitală a serviciilor esențiale din sectorul TIC; ... b) elementele de infrastructură care contribuie, direct sau indirect, la furnizarea serviciilor esențiale; ... c) unicitatea furnizorului sau a serviciului; ... d) cerințele privind operabilitatea și disponibilitatea; ... e) expunerile la vulnerabilități și amenințări directe; ... f) capacitatea de recuperare a funcțiilor; ... g) tipul și destinația serviciului; ... h) cerințele privind prioritatea în furnizarea sau refacerea serviciului; ... i) impactul asupra
ORDIN nr. M.46 din 6 iunie 2011 privind stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente pentru identificarea infrastructurilor critice naţionale din sectorul tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236902_a_238231]
-
tehnologia informației și comunicațiilor, denumit în continuare sectorul TIC, vor fi luate în considerare următoarele aspecte: a) importanța națională vitală a serviciilor esențiale din sectorul TIC; ... b) elementele de infrastructură care contribuie, direct sau indirect, la furnizarea serviciilor esențiale; ... c) unicitatea furnizorului sau a serviciului; ... d) cerințele privind operabilitatea și disponibilitatea; ... e) expunerile la vulnerabilități și amenințări directe; ... f) capacitatea de recuperare a funcțiilor; ... g) tipul și destinația serviciului; ... h) cerințele privind prioritatea în furnizarea sau refacerea serviciului; ... i) impactul asupra
ORDIN nr. 265 din 24 mai 2011 privind stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente pentru identificarea infrastructurilor critice naţionale din sectorul tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236903_a_238232]
-
tehnologia informației și comunicațiilor, denumit în continuare sectorul TIC, vor fi luate în considerare următoarele aspecte: a) importanța națională vitală a serviciilor esențiale din sectorul TIC; ... b) elementele de infrastructură care contribuie, direct sau indirect, la furnizarea serviciilor esențiale; ... c) unicitatea furnizorului sau a serviciului; ... d) cerințele privind operabilitatea și disponibilitatea; ... e) expunerile la vulnerabilități și amenințări directe; ... f) capacitatea de recuperare a funcțiilor; ... g) tipul și destinația serviciului; ... h) cerințele privind prioritatea în furnizarea sau refacerea serviciului; ... i) impactul asupra
ORDIN nr. 149 din 30 mai 2011 privind stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente pentru identificarea infrastructurilor critice naţionale din sectorul tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236904_a_238233]
-
pct. 2 al art. I din ORDONANȚA nr. 86 din 19 august 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 799 din 30 august 2004. Articolul 3 Principiile și valorile care stau la baza furnizării serviciilor sociale sunt: a) solidaritatea socială; ... b) unicitatea persoanei; ... c) libertatea de a alege serviciul social în funcție de nevoia socială; ... d) egalitatea de șanse și nediscriminarea la accesul de servicii sociale și în furnizarea serviciilor sociale; ... -------------- Litera d) a art. 3 a fost modificată de pct. 2 al art.
ORDONANŢĂ nr. 68 din 28 august 2003 (*actualizată*) privind serviciile sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166615_a_167944]
-
la dispozițiile constituționale care consacră obligația respectării legilor, invocându-se în același timp și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010, cu privire la principiul unicității reglementării în materie, se arată că Legea privind sistemul unitar de pensii publice este neconstituțională, întrucât conține reglementări referitoare la calculul pensiilor speciale, în condițiile în care Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor reglementează modul
DECIZIE nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) şi pct. IV lit. e), ale art. 53 alin. (1), art. 54, art. 65 alin. (4), art. 102 alin. (1) şi (2) şi ale art. 196 lit. b), e), g), r) şi s) din Legea privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227537_a_228866]
-
și de nivelul comunicației. ... (3) Activitățile specifice registrului comerțului, care pot fi desfășurate la birourile teritoriale, în funcție de dotarea acestora și de nivelul comunicației, sunt: ... a) verificarea și rezervarea denumirii și/sau emblemei; ... b) verificarea calității de asociat unic și a unicității sediului; ... c) certificarea specimenului de semnătură a persoanelor care, potrivit legii, au obligația să depună semnătura în registrul comerțului; ... d) calcularea și încasarea taxelor și tarifelor pentru serviciile solicitate, precum și a celor privind înregistrarea documentelor în registrul comerțului, a celor
REGULAMENT din 2 decembrie 2008 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi a oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210751_a_212080]
-
exercită, în condițiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii. Articolul 2 Sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principii de bază: a) principiul unicității, potrivit căruia statul organizează și garantează sistemul public de pensii bazat pe aceleași norme de drept, pentru toți participanții la sistem; ... b) principiul obligativității, potrivit căruia persoanele fizice și juridice au, conform legii, obligația de a participa la sistemul public
LEGE nr. 263 din 16 decembrie 2010 (*actualizată*) privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228203_a_229532]
-
capacități de transport și aprovizionare. În funcție de atribuțiile conferite în condițiile legii, fiecare APR poate să propună direct spre desemnare ICN specifice acestora. II. Pragurile critice aferente criteriilor sectoriale sunt definite în funcție de gravitatea impactului perturbării unei anumite ICN, respectiv caracterul de unicitate al acesteia: A. impactul asupra asigurării actului de conducere/decizie/control: 1. dispecerate/centre/camere de comandă, control și supraveghere la nivel de: 1.1. operaționalitate ≤ 50% și întreruperea activității operatorilor deserviți ≥ 4 ore; 2. rețele și servicii de comunicații
ORDIN nr. 4.496 din 29 iunie 2011 pentru stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente sectorului ICN - infrastructură critică naţională - "Industria chimică şi nucleară". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234480_a_235809]
-
Comisie, care determină modificarea informațiilor prevăzute în actul individual de aderare, să solicite avizarea modificării actului individual de aderare." 14. La articolul 15, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins: "Art. 15. - (1) CNPP, care are unicitatea evidenței participanților, întocmește Registrul participanților prevăzut la art. 34 din Lege. (2) CNPP completează lunar Registrul participanților cu informațiile referitoare la persoanele eligibile prevăzute la: ... a) art. 30 alin. (1) din Lege, care sunt obligate să adere la un fond
NORMĂ nr. 10 din 18 octombrie 2011 pentru modificarea şi completarea Normei nr. 22/2009 privind aderarea şi evidenţa participanţilor la fondurile de pensii administrate privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236248_a_237577]
-
ansamblul său, dat fiind modul în care reglementează, cel puțin prin prevederile art. 1, aduce atingere dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea actului de justiție, întrucât incriminează persoane, și nu fapte. E vorba de persoane care, în mod generic, se încadrează în categoria de "funcționar", așa cum este aceasta definită în Codul penal. Astfel, Legea nr. 78/2000 nu prevede
DECIZIE nr. 1.127 din 13 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, în ansamblul său, precum şi, în mod special, ale art. 1 şi art. 6 din aceasta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236574_a_237903]
-
excepției arată că art. 6 din Legea nr. 78/2000 încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (12) referitoare la legalitatea pedepsei și ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, precum și prevederile art. 7 referitoare la legalitatea incriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece nu reglementează conținutul infracțiunii ca și condiție a aplicării unei pedepse, creând o situație de extindere a
DECIZIE nr. 1.127 din 13 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, în ansamblul său, precum şi, în mod special, ale art. 1 şi art. 6 din aceasta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236574_a_237903]