2,817 matches
-
informaticii se desprind cel puțin trei caracteristici ale acesteia: prelucrarea rațională, bazată pe legi generale și pe anumite tehnici proprii cercetării operaționale, programării liniare, teoriei algoritmilor etc.; prelucrarea logică și automată prin intermediul mașinilor electronice, acesta reprezentând aspectul fundamental al informaticii; universalitatea informaticii, adică posibilitatea de cuprindere a tuturor domeniilor de activitate. În dicționarul de informatică, definiția dată este următoarea: informatica reprezintă o activitate pluridisciplinară, având ca scop inițial elaborarea de metode noi, inclusiv sisteme automate pentru distribuirea informației tehnico-științifice, studiind procesele
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Băiatul sau Dede), ele rămân figuri ilustrative, privite sub incidența generalității lor savuroase. Căci la M. nu accidentalul, ci generalul este pitoresc, iar recunoașterea lui produce efecte savant calculate. În anumite ocazii, de la identitatea generică personajul se poate ridica la universalitatea subiectului gramatical implicit, ca în schița Spre gard, o pură acumulare de predicate, trimițând la acțiuni și gesturi intrate în rutină. Rețeaua corespondențelor din care face parte Banatul dă naștere unui spațiu intertextual polifonic. Uneori este vorba despre produsele unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
de atracție. Dar oricât le-am prețui, ele nu sunt suficiente în sine pentru a descrie natura lui Buddha: ar face din el un vizionar, dar nu un Buddha. Ceea ce îl înalță la statutul de Cel Iluminat este strălucirea și universalitatea ființei sale, puterea de a ajunge la inima oricărei făpturi cu razele compasiunii sale nemărginite, capacitatea infinită de a împărți bucuriile și suferințele altora, fără a fi sfâșiat sau dirijat de ele, fără ași pierde sau limita universalitatea. Puterea aceasta
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
strălucirea și universalitatea ființei sale, puterea de a ajunge la inima oricărei făpturi cu razele compasiunii sale nemărginite, capacitatea infinită de a împărți bucuriile și suferințele altora, fără a fi sfâșiat sau dirijat de ele, fără ași pierde sau limita universalitatea. Puterea aceasta stabilește legătura lăuntrică cu tot ceea ce este viu și mai ales cu toți cei care se apropie de el. Buddha nu este o divinitate distantă și intangibilă către care să-ți ridici privirile cu teamă și smerenie, ci
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
fosilizat și împotriva exceselor ascezei (tapas); pe de altă parte, el se opune pretenției - reprezentate mai ales de Upanișadele clasice - de a obține eliberarea doar pe calea cunoașterii metafizice. Am putea adăuga că buddhismul împărtășește cu învățătura Upanișadelor recunoașterea potențialei universalități a omului, dar este în același timp conștient de importanța individualității fără de care universalitatea nu poate fi trăită și înțeleasă. Vom înțelege mai bine această poziție, în aparență paradoxală, ce constă în a se opune doctrinelor ortodoxe, ca și disciplinelor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
reprezentate mai ales de Upanișadele clasice - de a obține eliberarea doar pe calea cunoașterii metafizice. Am putea adăuga că buddhismul împărtășește cu învățătura Upanișadelor recunoașterea potențialei universalități a omului, dar este în același timp conștient de importanța individualității fără de care universalitatea nu poate fi trăită și înțeleasă. Vom înțelege mai bine această poziție, în aparență paradoxală, ce constă în a se opune doctrinelor ortodoxe, ca și disciplinelor ascetico-contemplative, concomitent cu adoptarea premiselor și tehnicilor lor, dacă ne gândim că Buddha își
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
tăṇha). Din acest motiv, putem spune că buddhismul nu este pesimist. Buddhismul nu se pronunță pentru aneantizarea vieții, ci pentru revalorizarea ei din perspectivă spirituală; este împotriva existenței profane în lumea de dureri și plăceri, iar nu contra vieții. Afirmarea universalității suferinței nu înseamnă pesimism, ci realism, căci nu există în buddhism tânguirea existențială și deplângerea soartei trecătoare. Învățătura lui Buddha presupune o viziune realistă asupra vieții și a lumii și privește lucrurile în mod obiectiv (yathăbhūtaṃ). Morala buddhică se reduce
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
orientare spre viitor determinând atitudini anticipative raportate la eventualitatea unei situații și a unei comunicări sporite. Perspectiva filosofică și psihologică a individului format în "a treia cultură", depășesc limitele culturii sale de proveniență. Identitatea sa are la bază diversitatea și universalitatea formelor culturale și a condițiilor de viața umană. O astfel de persoană, spune Casmir, "are abilitatea de a-și suspenda identitatea culturală, astfel încât să creeze noi forme de realitate, bazate pe diversitatea umană și pe imprevizibilitatea evoluției umane". 44 Interculturalismul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
domenii, precum cel politic sau economic, trebuie să asume acest lucru și să funcționeze ca atare. Trăim într-o perioadă istorică pe care o putem numi postcolonialism, acesta desemnând o formă istorică în care raportul dintre centru și periferii, între universalitatea în devenire și menținerea singularităților nu mai poate fi percepută conform mentalității coloniale care privilegia relația ierarhică la un centru. După toate probabilitățile, istoria secolului XXI va fi una de tip nou, caracterizată prin libera circulație a oamenilor și a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
antagonisme interne între tendința sa critică și tendința sa sistematică, între raționalitatea deschisă și raționalitatea închisă, și trebuie să se autocritice neîncetat, pentru a nu se autodistruge. De asemenea, umanismul european suportă și produce un antagonism profund între credința în universalitatea sa, care disimulează un europocentrism dominator, și potențialitatea sa într-adevăr universalizantă, deschisă asupra tuturor indivizilor și culturilor, care demască și critică europocentrismul. Ceea ce este important în cultura europeană nu sunt doar ideile conducătoare (creștinism, umanism, rațiune, știință), ci aceste
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de către fiecare a propriilor valori, combinată cu neimpunerea acestor valori Celuilalt acesta este demersul precis al interculturalității, și el plasează disciplina pe un plan etic. Societatea universală pe cale de a se naște nu poate rezista fără manifestarea acestui respect reciproc; universalitatea sa pretinde universalitatea respectului reciproc al membrilor ei, deoarece alternativa este una înfricoșătoare: universalitatea conflictelor, a sentimentelor de suspiciune și ură. Universalitatea respectului reciproc pretinde, la rândul său, în cazul fiecărui om, realizarea interculturalității. Ca orice societate, societatea globalizată are
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
propriilor valori, combinată cu neimpunerea acestor valori Celuilalt acesta este demersul precis al interculturalității, și el plasează disciplina pe un plan etic. Societatea universală pe cale de a se naște nu poate rezista fără manifestarea acestui respect reciproc; universalitatea sa pretinde universalitatea respectului reciproc al membrilor ei, deoarece alternativa este una înfricoșătoare: universalitatea conflictelor, a sentimentelor de suspiciune și ură. Universalitatea respectului reciproc pretinde, la rândul său, în cazul fiecărui om, realizarea interculturalității. Ca orice societate, societatea globalizată are nevoie de coeziune
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
precis al interculturalității, și el plasează disciplina pe un plan etic. Societatea universală pe cale de a se naște nu poate rezista fără manifestarea acestui respect reciproc; universalitatea sa pretinde universalitatea respectului reciproc al membrilor ei, deoarece alternativa este una înfricoșătoare: universalitatea conflictelor, a sentimentelor de suspiciune și ură. Universalitatea respectului reciproc pretinde, la rândul său, în cazul fiecărui om, realizarea interculturalității. Ca orice societate, societatea globalizată are nevoie de coeziune, de solidaritate și de comuniune între membrii săi iar aceste scopuri
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
un plan etic. Societatea universală pe cale de a se naște nu poate rezista fără manifestarea acestui respect reciproc; universalitatea sa pretinde universalitatea respectului reciproc al membrilor ei, deoarece alternativa este una înfricoșătoare: universalitatea conflictelor, a sentimentelor de suspiciune și ură. Universalitatea respectului reciproc pretinde, la rândul său, în cazul fiecărui om, realizarea interculturalității. Ca orice societate, societatea globalizată are nevoie de coeziune, de solidaritate și de comuniune între membrii săi iar aceste scopuri, foarte dificil de atins, totodată esențiale pentru generația
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
atributele cetățenești proprii națiunilor moderne însă, în ciuda acestei scăderi, ele constituie cu siguranță trepte ale continuității în îndelungatul proces de edificare a statului. În felul acesta, noțiunea de suveranitate, monopolizată pînă atunci prin memoria unui Imperiu Roman cu pretenție de universalitate, a fost fragmentată. O problemă se impune totuși imediat. A lua în considerare ideea de continuitate, ca bază a procesului de edificare națională, ar însemna a uita că regatele Evului Mediu ca și știința politică medievală ignorau în cel mai
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
astfel cu faza de formare a unei legitimități democratice foarte distincte de cea a regimurilor pur și simplu reprezentative. Așa cum observă Lucien Jaume, pentru iacobinii care anunță în modul cel mai clar dezvoltările democratice viitoare, aceasta este o "viză de universalitate ce i se cere cetățeanului" cu scopul ca acesta să asimileze în mod reflex o logică în care "Statul se încorporează societății".177 Dusă la paroxism, această exigență de abnegație personală absolută prefigurează totalitarismul. Însă interpretată într-o manieră pozitivă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
libertatea sau sînt acuzați de a atenta la libertatea sa. Desemnat astfel, dușmanul poporului este în primul rînd unul interior. Este vechiul senior, preotul și susținătorul superstiției. Și țăranul alsacian care nu știe franceza, suspect în esență în ciuda proclamațiilor de universalitate ale națiunii este cel despre care Barère se ex-primă în acești termeni în fața comitetului de salvare publică: "În departamentele Rinului de Jos și de Sus, cine a chemat așa-dar, într-un glas cu trădătorii, pe prusac și pe austriac
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și Boemia. Însă, indiferent de nivel, elementar sau elitist, proiectul final rămînea același, anume de a pune limba și cultura în serviciul statului național existent sau viitor, de a le limita într-un spațiu teritorial și politic precis, sub acoperirea universalității... 5 Cele două națiuni moderne: Herder și Renan Dacă ideea de națiune se reînnoiește cu totul în timpul Revoluției franceze, în scurt timp după aceasta va lua chipuri diferite. În Franța ea se va desfășura în două perspective, și una și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
poate exista autenticitate decît în expresia trăsăturilor specifice ale unei societăți și ale unei culturi. La rîndul său, Herder va preciza în 1774, în O altă filozofie a istoriei în care contestă fără ocolișuri primatul raționalității kantiene și pretenția de universalitate că "prejudecata este bună la un moment dat, fiindcă aduce fericire. Ea readuce popoarele în matca lor, le întărește atașamentul față de origini, le face mai înfloritoare în ceea ce au specific, mai ardente și, în consecință, cu atît mai fericite în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
acestă privință, lingvistul de la Riga declară război imperiilor Europei Centrale și Orientale, în numele unei legitimități diferite de cea a Statului-Națiune al francezilor, bazat pe națiunile-comunității nepăsătoare față de subtilitățile teoriei politice. Acest anarhism este totuși mai puțin important în raport cu dimensiunea de universalitate pe care Herder o atribuie conceptului său național particularist. Universalitatea, în accepția lui Herder, nu are nimic comun cu cea a modelului francez, care pretinde să fie aplicat pretutindeni conform principiilor sale. Viziunea herderiană asupra națiunii este universală prin corolarul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și Orientale, în numele unei legitimități diferite de cea a Statului-Națiune al francezilor, bazat pe națiunile-comunității nepăsătoare față de subtilitățile teoriei politice. Acest anarhism este totuși mai puțin important în raport cu dimensiunea de universalitate pe care Herder o atribuie conceptului său național particularist. Universalitatea, în accepția lui Herder, nu are nimic comun cu cea a modelului francez, care pretinde să fie aplicat pretutindeni conform principiilor sale. Viziunea herderiană asupra națiunii este universală prin corolarul său, care constă în dreptul tuturor popoarelor de a se organiza
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în mod constant evolutive și deschise. Astfel este concepția lui Bertrand Badie care consideră națiunea drept cadru al unei "construcții identitare" ce rezultă din mișcarea diferitelor ansambluri umane.211 În spiritul unei astfel de idei Herder respinge pretenția europeană a universalității și invalidează prejudecățile rasiale, spunînd: "cuvîntul rasă se raportează la o deosebire care nu există"212 și se revelează chiar anticolonialist, cu anticipație. E adevărat că opinia sa asupra "lumii a treia" suferă de ambiguitate prin însăși ostentația sa. Sub
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cu totul diferită de ideologia socialistă propriu-zisă. Dar, chiar de-naturîndu-le, aceste extremisme păstrează multe din accentele inițiale. Hitler a spus: "Respingînd principiile democratice parlamentare, noi susținem foarte ferm dreptul popoarelor de a-și determina propria lor viață." Iată deci, ideea universalității națiunii culturale. Interesul vital al comunității trebuie să țină în rezervă interesul individului și să-i impună sarcini". Recunoaștem aici concepția organică, naturală și obligatorie a relației sociale. Vom ști din nou ce este libertatea atunci cînd îi vom fi
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
limite, derivat dintr-un alt tip de suveranitate, una postulată cu anticipație în numele unui destin pe care cîțiva conducători îl atribuie poporului. Există aici însă un paradox, și anume, acela că acest egoism național declarat se reclamă dintr-o oarecare universalitate. "Respingînd categoric principiile democrației parlamentare, scrie Hitler, noi susținem foarte hotărît dreptul popoarelor de a-și hotărî propria lor soartă"365. Acest principiu va urma să justifice politica Germaniei în Croația sau în Slovacia în timpul războiului. Înainte de aceasta el va
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
André Chamson, Jean Giono, Jean Guéhenno sau André Malraux. De altfel, foar-te curînd, Aragon, Gide și Malraux vor face cauză comună.371 Mai mult încă, refugiații germani și austrieci al căror număr sporește vor reda patriilor lor astfel reîntinerite lustrul universalității pe care îl pierduseră după 1850. Cu toții aparțin internaționalei antifasciste: Thomas Mann, Ștefan Zweig, Robert Musil, Albert Einstein, Theodor Adorno, Max Horkheimer, Herbert Marcuse, Paul Lazarsfeld și alții mai puțin iluștri. Dar, în același timp, toți aceștia vor căuta șă-și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]