2,982 matches
-
în intelectualitate este transpusă mereu într-un vers armonic, cu repetiții ritmate dilematic și refrene muzicale. SCRIERI: Furăm trandafiri, București, 1967; Jumătate zeu, București, 1970; Adagio, București, 1973; Taina, Cluj-Napoca, 1976; Amiaza, București, 1978; Ceața, București, 1978; Poetica, București, 1981; Vârtejul și lumea, București, 1982; Amintiri neverosimile, București, 1983; Dumnealui, destinul, București, 1984; Uranus, București, 1985; Herb, București, 1987; Poemul cu părul alb, București, 1994; Corp în cădere, București, 1999; Arcadia, București, 1999; Tratat de amintiri neverosimile, București, 2000; Poveste cu
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
H. Ionescu (Ada Umbră), Gheorghe Năsturaș, Ion Sân-Giorgiu, iar N. Iorga inserează „versuri noi” de Ienăchiță Văcărescu (O rugăciune către Sf. Fecioară, Stihuri la Cișmeaua din Cotroceni). Proza este semnată de George Vâlsan (G. Iederă), H. Stahl, Dumitru Moruzi, S. Vârtej ș.a. Contribuie cu articole N. Iorga ( Până când s-a întrebuințat limba română oficială în Basarabia), Panait Cerna (O nouă epistolă a lui Mihail Eminescu), Radu S. Dragnea, N. Cartojan, Ștefan Meteș, I.E. Torouțiu, Eugen Cialâc ș.a. N. Iorga publică și
DRUM DREPT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286879_a_288208]
-
o plutire de aerostat prietenos și complice; prin levitație, plutire, zbor, „foiala moale” de jos e nu doar atent inventariată, ci și ocrotită. Iar densitatea verbală și nominală a versurilor, cadența verbelor și frecvența substantivelor creează o senzație paradoxală, de vârtej pentru o clipă încremenit: un bâlci magic suspendat într-o imagine, ca în Vis amalgamat: „În miez de cozonac, miez de șofran, / E-un târg burlesc cruțat de Ghinghis Han. Să nu mi-l strici: alunecă ușor, / Ce mers barbar
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
poetul oniric, în versurile sale, pe Tudor Arghezi și pe Ion Barbu: prin poarta somptuoasă, pe care o deschide larg (între ei și între el și ei), a balcanismului. Bazarul forfotitor și pestriț, răsfirarea fabuloasă de obiecte, rotirea, într-un vârtej năucitor, a atâtor personaje, „înghesuirea” atâtor elemente: toate acestea au fost pictate, cu imagini cinetice și sintetice, prin utilizarea mecanismelor argheziene de producere și însuflețire a versului. Dar, odată developate aceste instantanee, ele trebuie să încremenească într-o barbiană „slavă
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
și simplu ieșind din acțiune, pentru a-l admira pe acesta din urmă cum fuge În jurul unui copac după el Însuși. Există o diferență de netrecut Între narator și restul personajelor. Numai ele aleargă, numai ele se aruncă mereu În vîrtejul acțiunii - este vorba, În poveste, despre un pachet cu 25.000 de doalri și despre un pachet corespunzător cu stupefiante. Naratorul scapă mereu din strînsoarea acestor fugi. Le Începe pe toate: fuga În China, din Shanghai la Beijing, În Beijing
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cu ochii umezi de lacrimi. Pe de altă parte, tocmai elementele acestea de recuzită - scaun, plafon, arhitectură domestică, investite cu valoare existențială indică mima, jocul - vinovat - pe care Chevillard Îl conduce cu talentul unui pilot de formula unu, strivind În vârtejul său un Întreg arsenal de limbaj “primit” și reînviat, acum, doar pentru a fi expus În microclimate artificiale: “niciodată omul nu și-a găsit vreme să-și dezvolte ideile Într-un spațiu neutru, virgin, deschis liberului exercițiu al aptitudinilor sale
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
társadalom”) schițează marile provocări ale culturii electronice. În prefața lucrării, Buda Béla* și Erika Sárközi vorbesc despre marile schimbări sociale din zilele noastre și atrag atenția asupra faptului că sociologii sunt puși în fața unor mari provocări sociale. După părerea acestora, vârtejul schimbărilor provoacă o incertitudine din ce în ce mai mare atât la nivelul elitei politice, cât și în rândul opiniei publice și, totodată, stârnește nevoia ca știința să reprezinte un ajutor în orientare. Cele mai relevante schimbări pot fi surprinse în domeniul comunicării sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
liberă, excitată de spațiile cosmice, a halucinației vizionare și priza la existentul situat în proximitatea receptării comune: „În cele din urmă/ dezordinea atinge desăvârșirea/ limbile toate se dizolvă în muzica vântului/ haosul atinge splendoarea/ În cele din urmă dintre evoluții vârtejuri/ lumea brusc se oprește într-o imagine/ ape văzduhuri metropole rămân suspendate/ universul întreg se oprește/ într-o fotografie/ adâncă și temerară// El ia fotografia umedă încă/ o privește prelung/ pe el se privește/ și o înghite.” Poemele prelucrează într-
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
și ai unei mentalități structurate pe principiul dreptății, al cinstei, sunt puși față în față cu boieri și preoți lacomi, lipsiți de omenie. Odată declanșat conflictul, adevărații proprietari ai pământului pornesc să-și facă dreptate, biruind sau fiind înfrânți. Romanul Vârtejul (1937), premiat de Academia Română, emană un sunet de baladă ce răzbate de dincolo de duritatea elementelor realiste, acumulate în jurul unui destin individual, cel al țăranului Mitrea Căuș. Paralel cu degradarea conștiinței protagonistului care din dorința de a sta în rând cu
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
nuvele Trei aldămașe, alcătuit și prefațat de autor. SCRIERI: Doamne, ajută-ne!, București, 1907; Lacrimi călătoare, Iași, 1920; Cutreierând Spania, București, [1927]; ed. îngr. și pref. N. Jula, București, 1988; Pe urmele Basarabiei..., București, 1928; Sub soarele polar, București, [1929]; Vârtejul, București, 1937; ed. pref. Mircea Braga, Cluj-Napoca, 1979; Români din secuime, București, 1942; Pe urmele destinului, I-II, București, 1943; ed. îngr. și pref. Mircea Braga, Cluj-Napoca, 1985; Boierul, București, 1957; ed. îngr. și pref. Mircea Braga, Cluj-Napoca, 1988; Trei
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
Trei aldămașe, București, 1970. Traduceri: Erich Maria Remarque, Camarazii, București, 1946. Repere bibliografice: L. Rusu, Romulus Cioflec, „Doamne, ajută-ne!”, „Revista politică și literară”, 1907, 8; Valer Donea, De vorbă cu Romulus Cioflec, ALA, 1937, 859; Mihail Sadoveanu, Romulus Cioflec, „Vârtejul”, AAR, t. LVIII, 1937-1938; Perpessicius, Alte mențiuni, II, 348-355; Baltazar, Evocări, 95-100; Perpessicius, Opere, X, 282-291; Mihai Anastasiu, D. Romulus Cioflec și evoluția literaturii epice ardelene, SE, 1943, 1743; Lucia Demetrius, L-am cunoscut pe Romulus Cioflec, „Cuvântul nou”, 1973
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
1937-1938; Perpessicius, Alte mențiuni, II, 348-355; Baltazar, Evocări, 95-100; Perpessicius, Opere, X, 282-291; Mihai Anastasiu, D. Romulus Cioflec și evoluția literaturii epice ardelene, SE, 1943, 1743; Lucia Demetrius, L-am cunoscut pe Romulus Cioflec, „Cuvântul nou”, 1973, 960; Nae Antonescu, „Vârtejul”, ST, 1979, 7; Braga, Ist. lit., 69-91; Lucia Demetrius, Centenar Romulus Cioflec, RL, 1983, 41; Emil Chiriac, Pe urmele destinului... unui roman, AST, 1986, 4; Marian Ciolan, Cronica de librărie, SPM, 1988, 39; Dicț. scriit. rom., I, 584-585. O.I.
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
2000; Top ten (recenzii rapide), Cluj-Napoca, 2000; 11 dialoguri (aproape teologice), îngr. Silviu Hodiș, Târgu Lăpuș, 2003; Mircea Ivănescu, Brașov, 2003. Antologii: Un destin istoric: Biserica Română Unită. Ancheta revistei „Vatra”, Târgu Mureș, 1999 (în colaborare). Repere bibliografice: Mircea Mihăieș, Vârtej încremenit, AFT, 1987, 3; Laurențiu Ulici, Al. Cistelecan, „Poezie și livresc”, CNT, 1987, 27; Radu Enescu, Cavalerul Cis în luptă cu livrescul, F, 1987, 8; Mircea Mihăieș, Pre-vernisaj, O, 1987, 28; D.I. Cenușer, Livrescul în poezie, T, 1987; 11; Mihai
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
Brehnacea are o ezitare atunci când vede pornirea Cucunosului de a da în vileag "cuvântul" Lupului și de a-l avertiza pe Corb de periculozitatea sa. Dar făptașul nu este Brehnacea, ci Cucunosul. Pasărea cea înțeleaptă se găsește prinsă într-un vârtej al intrigilor, pe care nu le aprobă și la care nu acceptă să participe cu trup și suflet. Atunci când nu poate face binele, atitudinea sa este una rezervată. Nu ea ia, așa cum crede Doina Ruști, "măsuri pentru izolarea Lupului a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
alții, dar noi nu facem altceva decât să ne urâm și să ne împingem cât mai departe. Trăim într-o lume pe care eu n-o înțeleg. Dar ca încheiere aș putea spune că eu, după atâția ani trecuți prin vârtejurile vieții, am devenit persoana care mi-am dorit să fiu. Am prieteni foarte buni, o viață liniștită și fericită, pentru că fericirea o trăiește și o înțelege fiecare în felul lui. Am amintiri minunate, pe care nu le-aș schimba niciodată
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
turbată că nu găsește printre snacks-uri și perii detergent și baterii sunt nodurile tari ale unei lumi robotizate, captate de Ioana Păun în tot ce are ea mai aiuritor. Anesteziate psihic și în același timp hiperactive, personajele sunt permanent în vârtej și în derivă. Maimuțoi care rânjesc și digeră non-stop tot ce li se livrează, tembelizați de rotisorul consumist din jur și cumplit de alienați. Actorii aleși de Ioana Păun merg excelent pe mâna mărcilor înregistrate și a propunerilor din această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Fluxul turbulent apare atunci când viteza de circulație depășește o anumită valoare critică, situație în care regimul laminar este înlocuit cu unul dezordonat în care translația în axul vasului se suprapune cu deplasarea transversală a straturilor de fluid, cu formare de vârtejuri. Spre deosebire de regimul laminar în care energia se consumă datorită vâscozității, în curgerea turbulentă ea se consumă ca energie cinetică a vârtejurilor. O parte din această energie se transmite sub formă de vibrații, generând suflurile cardiace și vasculare [59]. Numărul lui
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
dezordonat în care translația în axul vasului se suprapune cu deplasarea transversală a straturilor de fluid, cu formare de vârtejuri. Spre deosebire de regimul laminar în care energia se consumă datorită vâscozității, în curgerea turbulentă ea se consumă ca energie cinetică a vârtejurilor. O parte din această energie se transmite sub formă de vibrații, generând suflurile cardiace și vasculare [59]. Numărul lui Reynolds care exprimă raportul dintre forțele de inerție și cele vâscoase dezvoltate la curgerea sângelui, ilustrând regimul de curgere (laminar sau
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
Neantul care irumpe în prezent este neantul a ceea ce se întîmplă constant. Cel mai adesea, omul fuge de neant, i se refuză datorită impresiei că acesta îi răpește totul, că îl privează de certitudinile sale cotidiene. Această fugă îl livrează vârtejurilor lumii fiindului și îl condamnă la inautenticitate, smulgîndu-l clipă de clipă totalității existenței și lui însuși. în măsura în care i se expune deschis și îl asumă cu dârzenie, neantul îl salvează de la această cădere. Eliberarea omului de tirania fiindului este pe măsura
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
totdeauna mai inspirat. Numai el o deschide la o pagină potrivită. Acum la 122: (nu sunt vesel, nici trist) nu sunt vesel, nici trist. sufăr numai de nedumerire văd fumul înșurubându-se-n cer în neștire. pasărea neagră suptă de vârtej, zbătându-se-aer. ploaia, ca o muzică de oboi, ca un vaer. emoția mă cuprinde. se retrage pe urmă. pe nisip rămâne trupul meu golit, efemeră urnă. apoi iar văzute și nevăzute îmi depun ouălecraniu. dar, ce spun? totul este inuman de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și-a dat seama că n-a fost la înălțimea comunicării ce i se aruncase în față. Dar înțelesese un lucru: Acesta era bărbatul vinovat de moartea lui Judith! În timp ce își dădu seama de asta, sări și înșfăcă. Prinse un vârtej! Degetele se agățară de trupul gol pe care îl simțea tare, ca și cum mușchii de sub piele ar fi fost din metal. Cum încerca să-l țină, mâinile lui, care erau tari ca piatra, îl loviră la încheietură de parcă i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
știi cine ești (adică să îți posezi și să îți domini coordonatele interioare, artisticește vorbind), să ai perspectiva asupra ta însuți ca scriitor, prin dexterități precum impetuozitatea, coerența lăuntrică, luciditatea auctorială. Impetuozitatea este esențială, pentru că angrenează o viteză amețitoare, un vârtej al rostirii poetice, să spunem. Despre coerența lăuntrică nici nu mai trebuie să vorbesc (ea este necesară inclusiv atunci când înveșmântează incoerența lăuntrică!). Luciditatea auctorială nu înseamnă orgoliu și trufie ori superbie, ci conștientizarea specificului propriu și asumarea acestuia ca spectacol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
e spusă povestea, din goana rogojinii plutitoare) condus de ,șase licurici, șase becuri mici", nu se vede decît un volvox ca o Andromeda, unde o lume de fluturi se face o lume de cărți.: ,Și fluturii se prinseră-ntr-un vîrtej, iar vîrtejul se împleti într-un mîndru covor zburător. Și covorul se îndepărtă ca o nălucă zburînd către Soare-Apune, iar lumina zilei se făcu întuneric adînc. Și cărțile erau fluturi diurni și nocturni ai minților omenești, iar mințile omenești erau
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
povestea, din goana rogojinii plutitoare) condus de ,șase licurici, șase becuri mici", nu se vede decît un volvox ca o Andromeda, unde o lume de fluturi se face o lume de cărți.: ,Și fluturii se prinseră-ntr-un vîrtej, iar vîrtejul se împleti într-un mîndru covor zburător. Și covorul se îndepărtă ca o nălucă zburînd către Soare-Apune, iar lumina zilei se făcu întuneric adînc. Și cărțile erau fluturi diurni și nocturni ai minților omenești, iar mințile omenești erau fluturi diurni
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
Gheorghe Șincai". Din paginile publicisticii lui N. I. Herescu, deloc ofilite, reținem cu precădere o caracterizare a emigrației din care i-a fost dat a face parte. Inflamarea verbelor nu exclude luciditatea, o luciditate remarcabilă în circumstanțele în care, prinși în vîrtejul evenimentelor fatidice, exilații ,nu reușesc decît arareori să vadă limpede în destinul și în rostul lor". Emigrația de după 1944 nu seamănă cu cele precedente, deoarece pe cînd odinioară cei ce se hotărau a-și părăsi meleagurile natale puteau fi socotiți
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]