3,478 matches
-
în spusele sale: Fiu al Omului. Fiu al morții sale, al relatării morții sale, al Evangheliilor și al euharistiilor. Acest spectru impalpabil care a trebuit mai întâi să moară pentru ca apoi să se îmbrace în carne, în carnea noastră, ființa venită sau, mai degrabă, adusă, înmânată, transmisă lumii de către două mii de ani de psalmodieri, de orații și de miniaturi colorate, e fiul nostru. Fără retușurile autosugestiei, fără toate aceste ofrande ale tandreței și ale dorinței umane, nu e chiar sigur că
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
săpăturile arheologice sunt reluate. Treizeci de mii de suflete în Ierusalimul anului 1880. Începe epoca steamboat-ului și a Orient-Expresului. Se trece la acoperirea lacunelor opt secole de neglijare după prăpădul regatelor latine încercându-se recuperarea timpului pierdut prin stângăcii pioase. Venită la Ierusalim în 1960 pentru a asista la procesul Eichmann, afișând o atitudine gen Katharine Hepburn în African Queen, prietena lui Heidegger nu-și poate reprima un disgusting în fața acestui oraș "zgomotos și urât, populat de o mulțime orientală cum
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Oare ce vor să obțină sprinterii noștri? "Votul evreiesc"? O poză în fața Zidului Plângerii, cu kippa pe creștet? Credibilitate internațională? Charles E., un ziarist curajos și experimentat, temperează uimirea plină de admirație pe care mi-o inspiră acești sprinteri fotosensibili veniți să-și ratifice in situ o opinie deja făcută. "Ecou mediatic garantat, mă liniștește el pe un ton zeflemitor, și reluări asigurate. Aici, e imposibil să treci neobservat: maximum de microfoane pe minimum de metri pătrați." O pasiune franceză și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
întoarce spre noi semn că întrevederea se apropie de sfârșit: "Rușii sunt prietenii noștri. Ce noroc că sunt aici, ca înainte. Chiar dacă acest lucru ne va da ceva bătaie de cap..." Și are dreptate: dacă o treime dintre evreii ruși veniți aici se dovedesc a fi ortodocși, asta înseamnă trei sau patru sute de mii de persoane. Vor mai accepta ei să fie conduși de un grec? Ei vor fi de cinci ori mai numeroși decât enoriașii lui Theophilos și-și vor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
lungă, arsă, cu multă prietenie, peste gardul de spini. Ce mai faci? Bine, zice doctorul mirat. Apoi dă un strigăt de mirare: A! nici nu te cunoșteam! Ce mai faci? zice repede bolborosind bărbosul, cu voce mare. Încotro mergeți? de unde veniți? De la Probota? La Hârlău? Aha! da! aha! da! Vra să zică ești bine! Ești sănătos? dar Agache ce mai face? Care Agache? zice doctorul cu mirare; apoi se reculege. Bine, e bine, e sănătos. Așa? zice stăpânul hambarelor și al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
alaltăeri s-a aflat că oastea noastră a trecut în Bulgaria. La vestea aceasta, soldații noștri manifestau zgomotos zvârlindu-și capelele în sus. 3 Iulie 1913 La 1 Iulie ne-am aflat la Lița, sat mare și frumos, în cantonament. Veniți cătră miezul nopții de la gara Lița, abia ne-am odihnit până-n ziuă și cătră ora 10 am pornit către Islaz Corabia. Căldură năprasnică. Primul marș greu. Cad mulți oameni. Seara s-adună însă și trenarzii în cantonament la o babă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
probe, și unora și altora li s-a dezvelit Lumina; dar unii sunt sămânța care rodește și alții nu sunt, după parabola divinului învățător. Experiența asta o facem necontenit; primim adică repetat loviturile desamăgirii. Cei care rămân opaci și insensibili, veniți aici din îndemnuri amicale, din curiozitate ori întâmplare, se desfac încet-încet de instituție. După cum nu putem pretinde oricui să fie poet de talent, tot așa nu oricine poate deveni Mason prin voința sa ori din dorința noastră. Liberii constructori se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
le scria fraților săi, la Oradea, că a trimis mai multe iscoade spre Moldova ca să culeagă informații în legătură cu regele și oastea lui, dar acestea n-au ajuns decât până la Brașov. În orașul de sub Tâmpa se aflau alți 200 de inși veniți și ei după vești. Dar de la Brașov nu s-a putut merge mai departe, deoarece drumurile spre Moldova fuseseră închise, în munți, cu copaci doborâți pentru a bloca trecătoarea Oituz, iar drumul era păzit de moldoveni în așa fel, încât
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
A promis supunere, a depus jurământul de credință în fața unui rege, cu speranța că va dobândi ajutorul de care avea să cucerească Cetatea Albă și Chilia. Singur nu o putea face. Și nu i s-a dat nimic, în afară de laude venite chiar și de la Sfântul Scaun, ai cărei galbeni mergeau, însă, la regele apostolic al Ungariei. Așa că numai cu ajutorul lui Dumnezeu pe “dușmani i-am călcat în picioarele noastre, și pe toți i-am trecut prin ascuțișul sabiei”; și se ruga
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prin care coboară la rădăcina cosmogoniei și se contaminează de fertilitatea începuturilor, iar pețitorii ei doresc să îi schimbe statutul întrunul de tânără soție, prin anihilarea simbolului nubil. Peștele de mare a provocat-o să-și apere feminitatea creatoare, flăcăii veniți să o ceară speră să fie aleși de tânăra consacrată. Să nu uităm totuși că funcția principală a colindelor laice este augurală și puterea cuvântului ritual rostit în momentul magic corespunzător vizează instaurarea unei realități „perfecte”. Urările din textul folcloric
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
întrupează în apropierea momentului nașterii și botează pruncul. Natura specială a zămislirii lui și nașterea în spațiul inițiatic dau un statut superior copilului, ce-l face demn de nași uranieni. Revelația inițiatică se constituie tocmai din hierofania divi¬nității supreme, venită să înzestreze inițiatul nu numai în planul cunoașterii, ci și în plan material, adeseori, cu simboluri ale naturii războinice, învingătoare. Pușca de la Sfântul Petru nu rămâne niciodată fără muniție și ucide zmeii fără greș și fără efort din partea flăcăului, semn
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la Mănăstirea Râșca, hoți și foarte periculoși. Așa a fost nunta Floricăi celei prea frumoase a lui bădia V.Grigoriu și a țaței Elionora. Și primăvara în luna Martie ne-am trezit cu o scrisoare de la Dtru Ungureanu cumnatul meu: "Veniți mâne la Râșca, că-i înmormântarea Floricăi a lui dl. Brigadir Silvic Vasile Grigoriu ". Și ne-am dus călări, că aveam două iepe: Nastasia și Dochița. Eugenia soția mea mergea călare ca un sergent de la artilerie. Ea a încălicat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
spre Santiago. Cu aceste gânduri pioase, într-un târziu adorm, acompaniat de sforăitul unui spaniol și de mișcările prin somn ale italianului de sub mine. Dimineață m-am trezit pe la ora 7 când toți erau deja plecați, în afară de cele trei italience venite aici cu bicicleta. Părăsesc sătucul Hontanas, întrebându-mă ce fac locuitorii de aici deoarece în afară de cultivatul grâului, de altfel mecanizat în totalitate, nu văd nici o altă posibilitate de muncă. Soarele strălucește frumos în această dimineață liniștită de duminică. Unde voi
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
problemele critice generate de imposibila colaborare între ambasador și colaboratorii săi, să supraevaluez puținele acțiuni de popularizare și cu caracter cultural ale predecesorilor mei, să detaliez marcarea în Lima a 70 de ani de la Marea Unire, incluzând câteva aprecieri bine venite ale celor câțiva oficiali prezenți la expunere și la expoziția foto. Despre activitatea de informare a M.A.E. am făcut aprecieri generale, exemplificate cu cele câteva informări mai de substanță trimise în ultimele două luni. Problemele administrativ-contabile și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Impresia de „lume răsturnată” îmi interzicea orice gest. Dispăruse parcă și Doamna, zâna protectoare a jocurilor noastre. Era acum o alta, înghesuită într-o haină de iarnă, strâns legată la cap cu un batic gros și urât; repeta, pentru noii veniți, printre lacrimi: copii, luați de jos tot ceea ce puteți lua; aici, este ultima noastră zi, trebuie să fug să prind trenul de amiază; poate ne vom mai vedea. Fratele mai mare mă scoase din uluiala acestei „lumi răsturnate” care-mi
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
M-am oprit în fața cuptorului și mi-am pus palmele pe cărămida lui roasă. Era cuptorul în care mă culcau bunicii și dormeam până la orele de mai târziu ale dimineții, în timp ce ei erau plecați la muncile de vară ale câmpului. Venită și se pare puțin intrigată de abaterea de la protocol, noua stăpână a casei, văzându-mă cu mâinile întinse spre cuptor, înțelese și ea, fără nici un schimb de cuvinte, despre ce era vorba. Cam după un ceas urcam la casa părinților
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
semn cu creionul roșu.) Trebuie a adăuga că au aerul de a fi foarte binevoitori cu noi. La această operațiune se întrebuințează, pe lângă funcționarii noștri, și un personal foarte numeros al lor - unii de aici din Banca Moscovei, iar cei mai mulți veniți anume de la Petrograd, care stau în vagonul lor, la gară, căci în oraș nu au loc. Acest personal era compus astfel: Comisia, care este delegată și a semnat protocolul, vine dimineața prin președintele ei, care are cheia, și împreună cu mine
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai mult sau mai puțin independente, se formaseră în partea de nord a acestui teritoriu, adică în Bucovina, în nordul Moldovei și al Basarabiei, în a doua jumătate a aceluiași secol, o nouă imigrație românească mai importantă decât precedentele și venită tot dinspre vest, a înglobat repede Principatele de care aminteam mai sus într-un singur stat, Principatul Moldovei, moment din care Moldova avea să fie condusă de voievozi - printre care unii bogați și puternici - ce au stăpânit, fără a fi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
o amintesc pe doamna Învățătoare Vrânceanu, care ni s-a atașat ca o veritabilă mamă. Două eleve, surorile Oniță, au intrat și ele În cercul nostru. Viața satului i-a cucerit pe toți. Ca răspuns la unele observații ale noilor veniți, tineretul am prezentat o revistă tinerească, intitulată “Revista A.S.” Într-o ținută de nivel superior, În care am arătat viața satului, de la deșteptare până noaptea târziu incluzând toate aspectele sesizate și nesesizate: cântatul cocoșilor la luminatul de ziuă; strângerea bivolițelor
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
palide triluri melodia minuțios construită Înaintea lor, dar fiecare notă nouă este o amintire despre aripile ocrotitoare ale mamei. Ceea ce rămâne să bucure și să Încălzească sufletul tuturor este farmecul melodiei, pentru că puțini știu cum arată de fapt minunata vietate. Veniți, privighetoarea cântă și liliacul a Înflorit .... Pentru a 70-a oară!” Conf. dr. Anca Lungu (București, În prezent titulara disciplinei de Diagnostic necropsic și Medicină Legală) “De multe ori m-am Întrebat cum arată oare omul care a scris cărțile
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
o minciună pe care o spui zilnic fără să ai probleme de conștiință. Sau acea minciună nu există? Cât e minciună în exprimarea poetului? Care e adevărul care ne sperie? Care e adevărul care ne animă? Greu. Dintr-o obișnuință, venită și ea după o experiență care mi-a adus multe ponoase, nu mai mint în ultima vreme. Nici măcar la serviciu. Nici când convivez, așa pur și simplu pentru a impresiona. Sau dacă adevărul este, în esență, o formă relevantă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din opera ta? Este inspirația de natură divină? O anchetă a revistei "Lire", de acum trei ani, despre "desuetul" concept de inspirație, realizată între scriitori importanți de limbă franceză, a scos la iveală o concluzie considerată șocantă: chemată sau provocată, venită intempestiv, inspirația e cheia cu care se descuie orice text de calitate... Definițiile date de scriitori, inclusiv cea dată de Saint Simon, laureatul Nobel, semănau cu definițiile romanticilor despre aceeași chestiune... Ne așteaptă un nou romantism în literatura lumii? Cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
poate oare a spune Dragostea Ta de Părinte De ne așteaptă cu răbdare Ale Tale brațe Sfinte Mă cuprind cu iubire La Sânuri Părintești Simt Lumină din Lumină Și un Duh mângâietor Mă Întărește și mă ajută În ceata creștinilor Veniți! Toți cei din lume... Care Încă rătăciți Veți găsi, loc de odihnă Lângă Crucea Lui Iisus! Copile 11.07.2003 Copile, te Înalți frumos Ca bradul drept și arătos Cutreieri lumea-n lung și-n lat Și multe Taine ai
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cheamă Ea, cu glasul ei duios Ne amintește spre folos „Jertfă Fiului Hristos!“ Ne spune: să ne iubim Să nu ne mai dușmănim Ca mâine de aici plecăm Plată veșnică luăm. Lume, lume sora mea ! În Cimitir 26.06.2006 Veniți frați, veniți surori Să vedeți un câmp de flori Nu sunt florile Înflorite Ci sunt crucile-n morminte Unde părinții noștri Au adormit Și aici s-au odihnit. În lume cât au stat Multe lucruri au lucrat. Cele bune sunt
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cu glasul ei duios Ne amintește spre folos „Jertfă Fiului Hristos!“ Ne spune: să ne iubim Să nu ne mai dușmănim Ca mâine de aici plecăm Plată veșnică luăm. Lume, lume sora mea ! În Cimitir 26.06.2006 Veniți frați, veniți surori Să vedeți un câmp de flori Nu sunt florile Înflorite Ci sunt crucile-n morminte Unde părinții noștri Au adormit Și aici s-au odihnit. În lume cât au stat Multe lucruri au lucrat. Cele bune sunt puține S-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]