3,165 matches
-
Clothing and Fashion (2005), codul vestimentar este definit ca un set de norme care reglementează vestimentația dezirabilă social (B.J. McVeigh, 2005, 377). Acestea diferă în funcție de ierarhia socială sau ierarhia grupului. Astfel, există coduri vestimentare puternic standardizate (codul vestimentar militar); coduri vestimentare standardizate (vestimentația în grupul de muncă; uniforma din școli); coduri vestimentare nestandardizate (vestimentația informală, casual); coduri vestimentare indezirabile (ibidem). Reputatul analist al teoriilor comunicării John Fiske (1994/2001, 68-69) enumeră câteva trăsături ale codurilor de semnificație. Apreciez că acestea pot
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de norme care reglementează vestimentația dezirabilă social (B.J. McVeigh, 2005, 377). Acestea diferă în funcție de ierarhia socială sau ierarhia grupului. Astfel, există coduri vestimentare puternic standardizate (codul vestimentar militar); coduri vestimentare standardizate (vestimentația în grupul de muncă; uniforma din școli); coduri vestimentare nestandardizate (vestimentația informală, casual); coduri vestimentare indezirabile (ibidem). Reputatul analist al teoriilor comunicării John Fiske (1994/2001, 68-69) enumeră câteva trăsături ale codurilor de semnificație. Apreciez că acestea pot fi reperate și la nivelul codurilor vestimentare, idee pe care o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
social (B.J. McVeigh, 2005, 377). Acestea diferă în funcție de ierarhia socială sau ierarhia grupului. Astfel, există coduri vestimentare puternic standardizate (codul vestimentar militar); coduri vestimentare standardizate (vestimentația în grupul de muncă; uniforma din școli); coduri vestimentare nestandardizate (vestimentația informală, casual); coduri vestimentare indezirabile (ibidem). Reputatul analist al teoriilor comunicării John Fiske (1994/2001, 68-69) enumeră câteva trăsături ale codurilor de semnificație. Apreciez că acestea pot fi reperate și la nivelul codurilor vestimentare, idee pe care o voi susține prin exemplificarea corelativă a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
uniforma din școli); coduri vestimentare nestandardizate (vestimentația informală, casual); coduri vestimentare indezirabile (ibidem). Reputatul analist al teoriilor comunicării John Fiske (1994/2001, 68-69) enumeră câteva trăsături ale codurilor de semnificație. Apreciez că acestea pot fi reperate și la nivelul codurilor vestimentare, idee pe care o voi susține prin exemplificarea corelativă a caracteristicilor codurilor de semnificație și a codurilor vestimentare. Astfel, codurile de semnificație: a) prezintă un număr de elemente grupate în paradigme, din care trebuie ales un element; codul vestimentar cuprinde
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
John Fiske (1994/2001, 68-69) enumeră câteva trăsături ale codurilor de semnificație. Apreciez că acestea pot fi reperate și la nivelul codurilor vestimentare, idee pe care o voi susține prin exemplificarea corelativă a caracteristicilor codurilor de semnificație și a codurilor vestimentare. Astfel, codurile de semnificație: a) prezintă un număr de elemente grupate în paradigme, din care trebuie ales un element; codul vestimentar cuprinde un set de elemente/articole (sacouri, fuste, pantaloni, pălării etc.) și caracteristici ale acestora (material, formă, culoare, măsură
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
codurilor vestimentare, idee pe care o voi susține prin exemplificarea corelativă a caracteristicilor codurilor de semnificație și a codurilor vestimentare. Astfel, codurile de semnificație: a) prezintă un număr de elemente grupate în paradigme, din care trebuie ales un element; codul vestimentar cuprinde un set de elemente/articole (sacouri, fuste, pantaloni, pălării etc.) și caracteristici ale acestora (material, formă, culoare, măsură, lungime, amplitudine etc.); b) unitățile alese sunt combinate sintagmatic într-un mesaj sau text; spre deosebire de codul lingvistic, articolele de îmbrăcăminte și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
elemente/articole (sacouri, fuste, pantaloni, pălării etc.) și caracteristici ale acestora (material, formă, culoare, măsură, lungime, amplitudine etc.); b) unitățile alese sunt combinate sintagmatic într-un mesaj sau text; spre deosebire de codul lingvistic, articolele de îmbrăcăminte și combinarea acestora compun ținuta vestimentară a unui individ, dar nu pot avea caracter descriptiv, enunțiativ, ci doar de semnificare; c) aceste unități poartă un înțeles care derivă din acordul utilizatorilor, precum și din experiența culturală împărtășită de aceștia; înțelesurile pe care indivizii le împărtășesc cu privire la haine
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
poartă un înțeles care derivă din acordul utilizatorilor, precum și din experiența culturală împărtășită de aceștia; înțelesurile pe care indivizii le împărtășesc cu privire la haine și la modul de purtare al acestora derivă din experiența comună. Personal, mă pronunț asupra definirii codului vestimentar în funcție de context, deoarece variabilitatea codului vestimentar este determinată în mare parte de situația referențială. Subscriu astfel teoriei proceselor de comunicare (A. Mucchielli et al., 1998/2006), potrivit căreia sensul se naște dintr-o confruntare a "comunicării" cu elementele contextuale. În
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acordul utilizatorilor, precum și din experiența culturală împărtășită de aceștia; înțelesurile pe care indivizii le împărtășesc cu privire la haine și la modul de purtare al acestora derivă din experiența comună. Personal, mă pronunț asupra definirii codului vestimentar în funcție de context, deoarece variabilitatea codului vestimentar este determinată în mare parte de situația referențială. Subscriu astfel teoriei proceselor de comunicare (A. Mucchielli et al., 1998/2006), potrivit căreia sensul se naște dintr-o confruntare a "comunicării" cu elementele contextuale. În interacțiunile sociale, avem de-a face
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sociali la un moment dat); contextul relațional social imediat (sensul se naște în ansamblul sistemului de interacțiune creat); contextul cultural sau subcultural de referință la normele și regulile împărtășite colectiv (ibidem). Astfel, în funcție de context, putem remarca următoarele variabile ale sistemului vestimentar: variabilitate culturală (îmbrăcămintea beduinilor vs. îmbrăcămintea europenilor); variabilitatea regională (costumul popular din Banat vs. costumul popular din Moldova); variabilități de gen (articole vestimentare pentru femei și bărbați); variabilități funcționale (eticheta vestimentară în relațiile diplomatice și îmbrăcămintea la locul de muncă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
referință la normele și regulile împărtășite colectiv (ibidem). Astfel, în funcție de context, putem remarca următoarele variabile ale sistemului vestimentar: variabilitate culturală (îmbrăcămintea beduinilor vs. îmbrăcămintea europenilor); variabilitatea regională (costumul popular din Banat vs. costumul popular din Moldova); variabilități de gen (articole vestimentare pentru femei și bărbați); variabilități funcționale (eticheta vestimentară în relațiile diplomatice și îmbrăcămintea la locul de muncă) etc. 1.7.5. Maniera O altă noțiune care se impune a fi clarificată este cea de "manieră" (manner). Utilizarea inițială a termenului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Astfel, în funcție de context, putem remarca următoarele variabile ale sistemului vestimentar: variabilitate culturală (îmbrăcămintea beduinilor vs. îmbrăcămintea europenilor); variabilitatea regională (costumul popular din Banat vs. costumul popular din Moldova); variabilități de gen (articole vestimentare pentru femei și bărbați); variabilități funcționale (eticheta vestimentară în relațiile diplomatice și îmbrăcămintea la locul de muncă) etc. 1.7.5. Maniera O altă noțiune care se impune a fi clarificată este cea de "manieră" (manner). Utilizarea inițială a termenului a fost identificată cu un atribut al comportamentului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Civilizării (1939) "Cum au apărut aceste maniere? Cine le-a impus?" ne-am putea întreba, relațional temei de față, cine a impus folosirea corsetului, moda sânilor dezgoliți pe plajă, utilizarea batistei? În termenii sociologiei lui Norbert Elias, toate aceste uzanțe vestimentare se înscriu într-o evoluție care tinde către un control intim al emoțiilor. Există circumstanțe precise și proceduri codificate privind uzanța acestora, ceea ce Norbet Elias numește proces de civilizare" (J.-C. Kaufmann, 1995/2009, 24). Astăzi, codurile bunelor maniere (A
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Kaufmann, 1995/2009, 24). Astăzi, codurile bunelor maniere (A. Marinescu, 1995/2008), precum și manualele destinate protocolului în relațiile diplomatice (E. Manciur, 2002/ 2008) și în afaceri (M. Berciu, 2009; L.H. Chaney și J.C. Martin, 2007) conțin reguli care stabilesc ținuta vestimentară în anumite contexte. Gustul estetic și îngrijirea personală primează asupra modei. Așadar, ținuta în vogă nu este neapărat și cea mai elegantă: Regula de etichetă vestimentară cere o îmbrăcăminte corectă, în deplină armonie cu configurația corpului și împrejurările în care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
M. Berciu, 2009; L.H. Chaney și J.C. Martin, 2007) conțin reguli care stabilesc ținuta vestimentară în anumite contexte. Gustul estetic și îngrijirea personală primează asupra modei. Așadar, ținuta în vogă nu este neapărat și cea mai elegantă: Regula de etichetă vestimentară cere o îmbrăcăminte corectă, în deplină armonie cu configurația corpului și împrejurările în care este purtată, în aceasta constând adevărata eleganță. A fi elegant nu înseamnă preocuparea exclusivă pentru numărul toaletelor, copierea fidelă a modei lansate de diferitele case de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de teribilisme pe care literatura despre modă le înregistrează. Teribilismele provoacă adeziunea pasageră a unui număr realtiv mic de persoane, sunt dezaprobate social și cuprind, în general, o audiență omogenă ca vârstă (E. Sapir, 1937/2007, 39), în timp ce stilurile modei vestimentare sunt lansate de casele de modă și sunt destinate unui interval de timp relativ îndelungat. Implicarea în teribilisme are o conotație afectivă, în timp ce adeziunea către modă este acceptată social, fiind legitimată prin instituții (case de modă, designeri) și destinată liniilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
o axiomă printre mulți oameni că un individ nu este integrat în viața socială dacă nu ține pasul cu aceasta [cu moda n.n]. Presiunea socială [de conformare n.n] se manifestă deosebit de puternic asupra femeilor, mai ales în chestiuni vestimentare. 3. Un element opus este dorința indivizilor pentru diferențiere. Dorința de a se distinge și impulsul față de contrastul și variația socială sunt gratificate prin modă. O nouă modă, mai ales vestimentară, care permite variații succesive continue, reprezintă o distincție, o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
manifestă deosebit de puternic asupra femeilor, mai ales în chestiuni vestimentare. 3. Un element opus este dorința indivizilor pentru diferențiere. Dorința de a se distinge și impulsul față de contrastul și variația socială sunt gratificate prin modă. O nouă modă, mai ales vestimentară, care permite variații succesive continue, reprezintă o distincție, o recompensă. Nimeni nu dorește să fie considerat mediocru. Fiecare individ are impresia că se diferențiază de mase, iar moda îi dă posibilitatea de a-și încânta această credință. Moda este folosită
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și imitația acestora în grupurile care succed elitelor în ierarhia socială sunt susținute de activitățile comerciale de promovare și distribuire a respectivelor bunuri considerate moderne. Aproximativ în aceași perioadă, antropologul american Alfred L. Kroeber, considerat inițiatorul studiului cantitativ al modei vestimentare, așa cum am arătat, a pus accentul pe faptul că, "spre deosebire de alte fenomene sociale care se schimbă ca efect al dezvoltării interne sau al cauzelor externe, în modă schimbarea este gratuită, schimbare de dragul schimbării" (A.L. Kroeber, 1948, 137, apud J.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
generațiilor, genurilor și claselor sociale. Celelalte componente structurale, respectiv ubicuitatea și manifestarea modei semnifică faptul că moda devine publică, cunoscută, etalată (idem, 57). Agora, curțile nobiliare, teatrul, carnavalele au reprezentat, de-a lungul timpului, sferele sociale de ostentație ale modei vestimentare (ibidem). Astăzi, prevalența acesteia pe agenda media sau în economia de piață ilustrează ubicuitatea fenomenelor de modă. Alte definiții au fost formulate în baza modelului teoretic al societății de consum (J. Nelson, 2007, 169), conform căruia identitatea socială este exprimată
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
caracteristici definitorii, Morris B. Holbrook și Dixon Glenn (1985) afirmau că "moda reprezintă consumul public prin intermediul căruia oamenii comunică altora imaginea pe care doresc să o proiecteze" (apud Y. Kawamura, 2004, 94). În această ordine de idei, consumul de modă vestimentară reprezintă un mod de poziționare socială și culturală, împlinind expectanțele indivizilor cu privire la ascensiunea socială. În cadrul unui dicționar de sociologie care consemna printre cuvintele intrări și fenomenul modei, Philippe Besnard (1993/1996, 174) sublinia că termenul de "modă" desemnează "fie privilegiul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vestimentația este caracterizată de un mare grad de arbitrariu, iar marea parte a ținutelor adoptate de indivizi răspund mai puțin unor funcții utilitare. Totuși, un argument desprins din analizele lui Afred L. Kroeber (vezi secțiunea 1.3.1) asupra evoluției vestimentare susține că succesiunea modelor artistice, literare și tehnologice urmează aceeași direcție ca și cea în materie de îmbrăcăminte. Nu întâmplător cele mai multe experimente psihosociologice despre fenomenul modei au ales exemplul vestimentației: haina este un fapt universal și pregnant cu funcții concrete
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de comportament în exprimarea sinelui, corpul fiind antrenat să performeze într-un mod acceptat social mișcările, gesturile și conduita (J. Craik, 1993/2005, 4; P. Calefato, 2004, 73). Astfel, moda reprezintă "un set de coduri și convenții care reglementează comportamentul vestimentar acceptat sau inacceptat" (J. Craik, 1993/2005, 4). În acest sens, atrăgea atenția Jennifer Craik, fashioning the body reprezintă o trăsătură universală a culturilor, ceea ce pune sub semnul întrebării teoretizarea modei ca fenomen particular al culturii europene (cf. J. Craik
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de subiect nu are valoare funcțională ori nu este valorizat social. Invocarea proceselor imitative în sociologia modei reflectă traseul științific al acestui concept. Dacă, la începutul secolului XX, fenomenul propagării modei era explicat prin intermediul imitației-instinct, după 1960 asimilarea unor comportamente vestimentare a fost explicată prin teoria învățării sociale. Astfel, sociologul american Gregory P. Stone (1962, 109) a arătat că, în faza de socializare anticipatorie, copiii imită rolul adulților, fără însă a adopta și ținuta acestora, în vreme ce, în etapa socializării secundare, rolurile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
secolele al XIX-lea și XX. După cum afirmă Georg Simmel (1911/1998, 34), fenomenele modernității au creat premize favorabile manifestării impulsurilor imitative, în societatea timpului său, moda resimțindu-se în cele mai diverse sectoare de activitate: politic, religios, științific, artistic, vestimentar etc. Chiar și socialismul și individualismul au fost chestiuni de modă, precizează autorul. Într-o astfel de ambianță, "moda a devenit mult mai amplă și mai agitată" (G. Simmel, 1911/1998, 53), tocmai pentru că modernitatea pune în scenă o tensiune
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]