4,489 matches
-
care nu are legătură cu suprafața acestuia (186 926 km², cel mai mic stat din America de Sud)131. Din cele 19 departamente pe care le numără Uruguayul, 15 sunt apte să producă vin. În 1994, Uruguayul avea o suprafață plantată cu viță de vie de 11 000 ha, o producție de 709 000 ha și un consum per capita de 30,50 l. Vița de vie, introdusă în 1555 de către spanioli, a cunoscut un avânt rapid în văile fertile din Peru, ajungând
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
care le numără Uruguayul, 15 sunt apte să producă vin. În 1994, Uruguayul avea o suprafață plantată cu viță de vie de 11 000 ha, o producție de 709 000 ha și un consum per capita de 30,50 l. Vița de vie, introdusă în 1555 de către spanioli, a cunoscut un avânt rapid în văile fertile din Peru, ajungând la o suprafață de aproape 36 000 ha. Producția de vin a urmat aceeași tendință, concurând regatul Spaniei care, în 1629, a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
limitând mult comerțul din Peru. Viticultura a cunoscut apoi un declin ca urmare a fiscalității, a filoxerei și a culturii bumbacului. De abia în anii 1960 s-a produs renașterea viticulturii peruviene. În 1994, Peru avea o suprafață plantată cu viță de vie de 10 000 ha, o producție de 80 000 hl, și un consum per capita de 0,47 l. (cifră din 1992). Cultura viței de vie în Bolivia a început în secolul al XVI-lea, provenind din actualul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
s-a produs renașterea viticulturii peruviene. În 1994, Peru avea o suprafață plantată cu viță de vie de 10 000 ha, o producție de 80 000 hl, și un consum per capita de 0,47 l. (cifră din 1992). Cultura viței de vie în Bolivia a început în secolul al XVI-lea, provenind din actualul Peru (Bolivia făcând parte din viceregatul Peru, sub numele de Peru de Sus), atunci când misionarii augustinieni au sosit (între 1550 și 1570) în localitățile Pilaya, Paspalla
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
provenind din actualul Peru (Bolivia făcând parte din viceregatul Peru, sub numele de Peru de Sus), atunci când misionarii augustinieni au sosit (între 1550 și 1570) în localitățile Pilaya, Paspalla și Cinti, trecând prin Tomina din departamentul Chuquisaca. Mai târziu, cultura viței de vie s-a extins și la alte văi, precum Mizque, Cochabamba, Luribay, La Paz și la sud de Potozi, atingând, odată cu augustinienii, departamentul Tarija la începutul anului 1600. De-a lungul secolelor, viticultura boliviană a cunoscut numeroase vicisitudini, care
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
1986, a fost pus pe picioare un program de reînnoire a sectorului vitivinicol. Astfel, în ultimul deceniu, producția vinicolă a cunoscut o importantă creștere în cadrul agriculturii boliviene. În 1994, Bolivia avea o suprafață de 4 000 de ha plantate cu viță de vie și o producție de 20 000 hl de vin. IV. Vinul la antipozi Urmând ruta maritimă a vinului, trecând de strâmtoarea Gibraltar, de fostele Coloane ale lui Hercule 132 din Lumea Veche, navigatorii-viticultori au abordat Africa de Sud, iar apoi
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sunt astăzi aceste "țări noi pe plan viti-vinicol"133. În 1652, coloniștii olandezi, conduși de Jan van Riebeeck, s-au instalat în apropierea Capului Bunei Speranțe, în vederea aprovizionării navelor Companiei Indiilor. Doi ani mai târziu, aceștia au adus butași de viță de vie din Olanda. Strugurii rodiți de aceștia au fost dați la teasc pe 2 februarie 1659. În 1688, aproape 150 de hughenoți francezi, care mai întâi se exilaseră în Olanda, în 1685, ca urmare a revocării Edictului de la Nantes
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a revocării Edictului de la Nantes, au ajuns în Africa de Sud, stabilindu-se în valea Franschoek ("Colțul francez"), la Drakenstein, la Paarl și Stellenbosch. Aceste teritorii au fost acordate de către guvernatorul Simon van Der Stel coloniștilor francezi care au dezvoltat aici cultura viței de vie, ameliorând calitatea vinurilor din provincia Capului. Printre aceștia erau și locuitori din Languedoc, ale căror nume le regăsim la muzeul memorial ridicat la fața locului în 1967. Inima celei mai bune regiuni viticole se află în jurul orașelor Paarl
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
din provincia Capului în general, au fost devastate în 1885 de filoxeră. Puțin câte puțin, viile s-au redresat și viticultura sud-africană a început să progreseze din nou. În 1994, Africa de Sud avea o suprafață de 103 000 ha plantată cu viță de vie, o producție de 8,6 milioane de hl și un consum per capita de 8,76 l de vin. Primii butuci de viță de vie, provenind de la Capul Bunei-Speranțe și din Rio de Janeiro, în Brazilia, au apărut
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
progreseze din nou. În 1994, Africa de Sud avea o suprafață de 103 000 ha plantată cu viță de vie, o producție de 8,6 milioane de hl și un consum per capita de 8,76 l de vin. Primii butuci de viță de vie, provenind de la Capul Bunei-Speranțe și din Rio de Janeiro, în Brazilia, au apărut în Australia în regiunea Sydney odată cu primii emigranți englezi în 1788. Imediat s-a observat faptul că regiunea de coastă nu era cel mai bun
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de la Capul Bunei-Speranțe și din Rio de Janeiro, în Brazilia, au apărut în Australia în regiunea Sydney odată cu primii emigranți englezi în 1788. Imediat s-a observat faptul că regiunea de coastă nu era cel mai bun loc pentru cultivarea viței de vie. Astfel, noile plantații au fost amplasate în interiorul țării. Vița de vie s-a dezvoltat, cu sprijinul guvernului, în zonele cele mai propice, începându-se cu soiuri franceze. Inițial, obiectivul era acela de a exporta vinuri către Anglia. În
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
apărut în Australia în regiunea Sydney odată cu primii emigranți englezi în 1788. Imediat s-a observat faptul că regiunea de coastă nu era cel mai bun loc pentru cultivarea viței de vie. Astfel, noile plantații au fost amplasate în interiorul țării. Vița de vie s-a dezvoltat, cu sprijinul guvernului, în zonele cele mai propice, începându-se cu soiuri franceze. Inițial, obiectivul era acela de a exporta vinuri către Anglia. În 1815, căpitanul John Mac Arthur s-a dus în Europa pentru
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
la un orfelinat, care la cursurile sale a adăugat și lecții de viticultură. Încurajat de succesul obținut la Londra de un vin din 1829, s-a folosit de un sejur în Europa pentru a selecționa 20 000 de răsaduri de viță de vie pentru guvernul australian. În 1832, a plantat o podgorie la Hunter Valley: acesta a reprezentat punctul de plecare al aventurii vinurilor australiene. Viticultura, care debutase în New South Wales, s-a răspândit repede și în alte state, în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a plantat o podgorie la Hunter Valley: acesta a reprezentat punctul de plecare al aventurii vinurilor australiene. Viticultura, care debutase în New South Wales, s-a răspândit repede și în alte state, în special South Australia și Victoria. În 1870 vița de vie era prezentă în toate statele australiene, apărând astfel întreprinderi vitivinicole importante precum Wyndham Estate (1830), Lindemans (1843), Hardy's (1853), Mildara Blass (1888) sau Brown Brothers (1888). Astăzi există peste 800 de întreprinderi în acest sector agricol. După
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
berea sau se mărgineau la consumul vinurilor dulci. Între 1930 și 1950, în ciuda condițiilor dificile, mai mulți producători au continuat să elaboreze vinuri de calitate, Australia păstrând-uși astfel locul printre cei mari. În 1994, Australia avea o suprafață plantată cu viță de vie de 61 000 ha, o producție de 5,8 milioana de hl și un consum per capita de 18,50 l. Poziția geografică a Noii Zeelande, care este situată aproape de International Date Line, face ca strugurii acestei țări
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
care este situată aproape de International Date Line, face ca strugurii acestei țări să fie primii din lume care primesc lumina soarelui. Situația acesteia în cadrul emisferei sudice permite efectuarea culesului între lunile martie și mai, deci cu șase luni înaintea Europei. Vița de vie se cultivă în principal în patru regiuni: Auckland, Gisborne, Hawkes Bay, Malborough. Podgoriile situate la vest și la nord-vest de Auckland, au fost plantate de către imigranții veniți din Europa și din Mediterana Orientală. Acestea se situează în văile
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
calitate. Solurile aluvionare și pietroase ale regiunii Malborough care permit un drenaj perfect, expunerea considerabilă la soare și nopțile răcoroase favorizează o concentrare aromatică excepțională pentru ansamblul viilor. În 1994, Noua Zeelandă avea o suprafață de 7 000 ha plantate cu viță de vie, o producție de 405 000 hl și un consum per capita de 8,40 l. Desigur, toate aceste "descoperiri" oceaniene și americane ale europenilor ar trebui relativizate. În domeniul de față, mereu ești Lumea Nouă a cuiva. Din
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
falanga discipolilor lui Platon îi regăsim pe cei al căror nume strălucește pe frontispiciul Parnasului nostru: Villon, Rabelais, Ronsard, Molière, Vigny, Baudelaire și atâția alții?"139. E adevărat că, din punct de vedere cantitativ, puțini poeți și scriitori au cântat vița de vie, vinul sau podgorenii. Totuși, în secolul al XV-lea, François Villon a compus celebra Baladă a franc-băutorilor140 ca și cea dedicată Memoriei unui anumit Jehan Cotard ("Tătuța Noe, săditor de vie...") unde îl asimilează pe patriarhul biblic cu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
consideră că acesta era promotorul viilor Domnului. François Rabelais, în Aventurile lui Pantagruel (Cartea a treia, 1546), își desfășura verva sa comică făcând elogiul "Divinei butelci" și celebrându-i misterele. Pierre de Ronsard (1524-1585), în Sonete, asimila cu plăcere fructul viței de vie cu cel al pasiunii. Jean-Baptiste Poquelin, zis Molière (1622-1673), vedea în vin un concentrat de înțelepciune: "Să bem, prieteni dragi, să bem! Ne-ndeamnă vremea care zboară. Să facem viața o comoară Atâta cât putem. Trec anii mai
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
doar sensibilitatea ne poate purta printr-un soi de muzeu imaginar. Vizita intelectuală ne ghidează în primă instanță spre splendida tavă a lui Exekias de la muzeul din Munich, pe care este reprezentat Dionisos întins pe galera lui, un butuc de viță de vie răsucit în jurul catargului lăsând să atârne greu din vrejii săi niște ciorchini mari. Pentru romani, vom alege din epicuriana casă de la Pompei a fraților Vettii una dintre frescele cu amorași, care ilustrează meșteșugurile și artele viței de vie
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
butuc de viță de vie răsucit în jurul catargului lăsând să atârne greu din vrejii săi niște ciorchini mari. Pentru romani, vom alege din epicuriana casă de la Pompei a fraților Vettii una dintre frescele cu amorași, care ilustrează meșteșugurile și artele viței de vie. Ochii vor parcurge aceste frize, asemeni benzilor desenate, și vor descoperi anticii putti (amorași) care, cu zburdălnicie și șarm, forfotesc în vie și ajung să pună stăpânire pe amfore pentru a degusta vinul. Apoi, să mergem la Muzeul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
și ajung să pună stăpânire pe amfore pentru a degusta vinul. Apoi, să mergem la Muzeul de arheologie din Napoli pentru a admira vaza din pastă de sticlă albastră și albă, pe părțile căreia se etalează o ramură bogată de viță de vie și figuri foarte apropiate de mascaroanele pe care le vom regăsi secole mai târziu ca ornamente pentru trapele butoaielor. Grație țesăturilor lucrate de copți (creștini aparținând unei secte din Egipt), putem percepe ultimul suflu al Antichității. Astfel, îl
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
perioade din istoria franco-europeană. Totuși, hegemonia franceză nu s-a exercitat în domeniul maritim, comercial, colonial, ba chiar nici în cel politic din aceste puncte de vedere, ar fi mai degrabă secolul Angliei -, ci în cel cultural și artistic. Tema viței de vie, a vinului și a viticultorilor o regăsim în pictura franceză a secolului al XVIII-lea sub formă de diptic. Pe placa stângă, grație lui François Boucher (1703-1770) și lui Nicolas Lancret (1690-1743), iată-ne iar în fața Amorașilor culegători
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
masă alcătuite mai ales din forme deschise asemeni cupelor, farfurioarelor și ceștilor care serveau pentru băutul vinului. Arta fierului forjat se exprimă în special pe firmele tavernelor sau cabaretelor, ale hanurilor sau restaurantelor, pe portalurile reședințelor aristocrate, unde ramuri de viță de vie și ciorchini de struguri se împletesc afectuos. Unele dintre firme nu reproduc decât un obiect simbolic: ciorchini, recipiente pentru vin, pahare, etc. Altele reprezintă veritabile tablouri ale vieții de odinioară. Aceste genuri de firme ornau și tavernele Lumii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
păstrat în pivnițe independente, săpate în calcar sau în tuf156 în mijlocul viilor. Pământurile însorite ale Andaluziei adăpostesc locuințe elegante situate în mijlocul podgoriilor. Acestea se caracterizează prin albul pietrei de var, prin pridvoarele boltite, prin curtea interioară mărginită de arce din viță de vie și, în cele din urmă, prin "sanctuarul" care adăpostește teascul. În alte locuri, în Germania sau țările viticole din Europa centrală, de exemplu, teascul era adesea situat chiar în cadrul podgoriei și era însoțit de Wärmehäuschen (literalmente "căsuțe în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]