2,833 matches
-
retrăirea trecutului constituie un fond sufletesc extraordinar și nu îți trebuie chiar talentul lui Proust pentru a te delecta căutând timpul pierdut. Cineva sătul de prezent va putea să se extragă din mizantropia actuală, îndreptându-și obiectivul propriului aparat de visare către trecut. Răsfoind albume cu vechi fotografii, cu tonalitate "sepia", atenuată de trecerea timpului, alteori cu nuanțe albastre, ca pozele revistelor de acum multe decenii, "Adevărul literar și artistic" sau "Realitatea ilustrată" sau "Trup și suflet", efectul de transpunere în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
contemporan. Au apărut, în ultimii ani, destule magazine de antichități, în care, pe lângă obiecte și cărți, fotografiile vechi aduc la prezent timpul trecut. Mai cu seamă unele buticuri bucureștene, imitându-i într-un fel pe buchiniștii parizieni, sunt prilejuri de visare. Fotografii, de genul celor din cimitire (acelea însă reci, pe faianță, acestea, pe carton tare, mai calde, mai vii), te duc în același trecut, sufletește așteptat. Acolo întâlnești un trecut frumos ca o zi perfectă de toamnă. Când am ocazia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
al circulației sângelui, sau Imhotep, zeul copil al culturii egiptene, sacerdot al vindecării și universal protector al copilului, erau și ei captivi acolo. Aceste gânduri mă eliberează parcă de rigorile meschine ale realului și îmi permit o minimă doză de visare fără care viața nu este interesantă. Îmi închipui că aceste flacoane au fost aruncate la vreun inventar, când se casează obiectele ieșite din uz și se consemnează inutilitatea lor. Așa s-o fi pierdut și conținutul lor... * Această ipoteză nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
așteptând să fie chemați la tăiatul lemnelor, coșari din alte vremuri, țigănci hoațe, câini "comunitari", de pripas, adieri de pește, ciuperci cărnoase, gâște gălăgioase, găini amorțite de prostie, larmă, acordeoane, înjurături, veselie, bețivănie. Destul. Punct. Sunt înclinat spre o nepermisă visare. Sunt năpădit de sentimente și îmi vine greu să pricep altceva. De pildă, de ce mă întristez când văd copiii clăpăugi purtați de mână spre întâia zi de școală, îmi vine greu să pricep de ce ne predăm cu voluptate unei lumi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
uitate. * Nu știu ce se poate construi pe aceste terenuri nenorocite. Vreo fabrică, probabil. Nu mi-am pus problema. Nu se întâmplă nimic în această periferie acum. Doar Trabantul care pornește spre oraș, când poate fi reanimat. Totuși, purtat de oboseală și visare, mă mulțumeam să mă las în voia timpului special în care se află aceste meleaguri, aliate într-un echivoc balans între un trecut abia bănuit și un viitor greu de imaginat și să mă duc într-acolo, dintr-un impuls
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
să ne ducă peste tot. "Sunt arii geografice inaccesibile, eu am ordin să vă duc peste tot unde ați fost sau ați visat." Spre seară, am cerut să ne oprească la "Rapidulețul", unde neam simțit dezlegați de vrăjile ademenitoare ale visării. Am închinat un pahar de vin în cinstea amintirilor. L-am invitat și pe misteriosul nostru însoțitor. Dar degeaba l-am căutat, degeaba am cercetat împrejurimile. Sus, undeva, abia văzută, falnica trăsură se pierdea în cer, ca o pasăre, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
acte de piraterie, cu figuri de tâlhari marini și cu acțiuni clare. Marea nu a trezit, la noi, decât nostalgii poetice, intimiste, egografice (începând de la exilatul Ovidiu), nicidecum eposuri de întindere. De înțeles la o națiune al cărei răgaz de visare a fost, multă vreme, inexistent și care a avut acces deplin la mare târziu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu independența politică. Abia de atunci încolo a putut fi vorba de o națiune maritimă, capabilă să
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
strânși de Vlădescu de pe drumuri, unde se fumează, se beau cafele, se fac visuri, versuri și proză”. Cu fața mare și părul sărac, Neculai N. Beldiceanu are mai degrabă înfățișarea unui om de afaceri decât a unui artist predispus la visări literare. Născut la Rădășeni (1 oct. 1879 - m., 28 mai 1923) și căsătorit cu Victoria, fiica lui Ion și a Sofiei Nădejde, în opera sa în proză pe care o umple cu „chipuri de mahala”. N.N. Beldiceanu îi imită fără
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
se gândește Claudia stând culcată în iarba înaltă de pe fâneața din spatele grădinii. În jurul ei, sute și sute de albine zboară neobosite din floare în floare, bâzâind vesele. Căldura soarelui și mireasma florilor o învăluie, cufundând-o într-o lume de visare. “ Ar fi minunat”, își continuă gândul fetița.” Toată ziua aș sta printre flori, m-aș legăna pe aripi suave de vânticel și n-aș mai avea de făcut teme de vacanță.Nici bunica nu m-ar mai pune să dau
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
suicid, oracolul ce prezice cu vocea unui profet taumaturgic că își va întâlni autentica muză, în mâinile căreia, o primăvara fără timp va jubila floral. Frumusețea și iubirea, ca două idealuri asumate de artist și îndrăgostit sub flamura romantismului, a visării ce înalță întru absolut își regăsesc, așadar, compatibilități profunde cu dimensiunea nopții drept fenomen cosmic, ca eveniment ritmic al naturii. Dinspre acest termen ce indica absența ciclică a luminii solare de pe o anumită suprafață terestră, s-a desprins și notiunea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
e-nflorit! Noaptea de decemvrie, cu veșnicele refrenuri liturgice, e capodopera lui Macedonski, poemul delirant al mirajului: Și el e emirul, și toate le are... E tânăr, e farmec, e trăsnet, e zeu, Dar zilnic se simte furat de-o visare... Spre Meka se duce cu gândul mereu, Și-n fața dorinței - ce este dispare - Iar el e emirul, și toate le are. Spre bătrânețe poetul vede lumea descărnată, redusă la esențe și sunete. Elogiază harpele, nestematele, candizii nenufari și în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ce te cînta-nstrunîndu-și elitrele sonore, Așa am fost de-a pururi și-același am rămas. Eu sunt întîiul sunet care-a trezit ecouri Făr-a trezi pe lume fiorul unei uri, Rapsodul ce-a rupt pacea înaltelor platouri Și-a deșteptat visarea funebrelor păduri. Ca într-o seră caldă trăiam punctând tăcerea, Privind plin de uimire cum vremile în mers Înalță continente ori pregătesc căderea A cine știe cărui fragment de univers. Părea cum că natura arareori sătulă De vechile tipare căta izvoade noi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aer nemișcat ca o scenă hibernală din pictura olandeză: Bolta sură ca cenușa, Calcă rar și cu zăbavă Codrii vineți - dorm adânc, Lunecușuri de pripor. Sună numai căldărușa Și-n tăcerea care crește, Atârnată de oblânc. Adâncit ca-ntr-o visare, Bate Surul din potcoavă Popa când și când șoptește Drum de iarnă, fără spor, Legănîndu-se călare... Interesante și înrudite cu poeziile în ton popular ale lui Eminescu sunt tablourile de viață pastorală, pline de senzația învălmășirii animale și a plăcerilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
presupus că Chatterton a fost victima unei "manii suicidare", dar Hare subliniază următoarele: Toate dovezile care există duc înspre concluzia că nu a fost [victima unei manii suicidare]. Era foarte prevăzător, ager și practic și muncea din greu, cu toată visarea lui imaginativă a unui trecut inexistent; [...] a fost un ascet care studia și scria poezie pînă tîrziu în noapte, care mînca la fel de puțin cît dormea, și care își pregătea cina dintr-o "tartă și un pahar cu apă". (Hare 1911
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
o soluție creativă: a turnat ușor apă în gaură. Puiul de rață a înotat, apa l-a ridicat și a scăpat din captivitate. 2. Considerarea greșită a unor atribute ale creației De multe ori se consideră greșit că: * fantezia și visarea sunt pierdere de timp, lene sau chiar nebunie; * joaca cu ideile este valabilă doar pentru copii; * meditația este un simptom al unei persoane leneșe; * umorul nu are ce căuta în actul creator, căci rezolvarea unei probleme este o treabă serioasă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ani, dintre care ultimii 18 sunt cei mai luminoși din întreaga existență a poporului nostru! Puritatea noastră socialistă se cere apărată cu sfințenie. Ce ne așteaptă de aici înainte? Ce alte libertăți ne pregătește magul de la Scornicești în lungile lui visări de la masa sa de lucru? Poate cineva răspunde? O ființă umană, [septembrie] 1983, difuzată la 18 septembrie 1983 Domnule Vlad Georgescu, Sunt un cetățean german ce mi-am vizitat țara de baștină, pe care n-o pot uita ușor. Mă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
el părea, pur și simplu, celor mai mulți scriitori și oameni de litere, dincolo de zgomotul și furia pe care le generase, cel mai bun scriitor american al ultimei jumătăți de secol. Mulți intelectuali newyorkezi spuneau- adesea cu un amestec de invidie și visare - că Bellow a scris romanele pe care ei le-ar fi scris, dacă ar fi fost destul de deștepți, dacă ar fi dispus de fraze mai bune și ar fi știut destul despre lume. Cei dintre noi mai puțin Înclinați spre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
că Bellow a scris romanele pe care ei le-ar fi scris, dacă ar fi fost destul de deștepți, dacă ar fi dispus de fraze mai bune și ar fi știut destul despre lume. Cei dintre noi mai puțin Înclinați spre visare sau invidie simțeam că Bellow scrisese cărțile mari și necesare americanilor generației sale și a noastre și că era un privilegiu de a fi reprezentați de el. A fost nu doar cel mai Împlinit dintre scriitorii noștri, ci și cel
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
comentarii, sau deținând rubrici permanente la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”. În 1980 primește Premiul „Perpessicius” pentru ediția Scrieri de Emil Botta. Poezia sa dezvăluie de la început o personalitate maturizată timpuriu, din teama de „șarpele înserării”, de luciditatea care aduce sfârșitul visării. Temele, motivele se înlănțuie parcă fără logică, într-o continuă fulgurație metaforică; versul liber strălucește semnificativ în ingambamente ingenioase, iar rima rară este aparent întâmplătoare și cu atât mai surprinzătoare. Caracteristică se învederează o anume tehnică a compunerii peisajului, straniu
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
înecat într-o ninsoare-lințoliu, cimitirul cu corbi „în pâlc de doliu” - devine metafora unor stări depresive. Obsesia morții, sentimentalismul lugubru, filosofia deprimantă, unele imagini (plânsul nebunului, iubita cântând la clavir din Wagner, vedeniile descompunerii) vor reveni prin Bacovia. Atmosfera de visare vagă, chemarea misterioasă a Nordului, nostalgiile Antichității țin de simbolismul epocii. D., autor și de romanțe și idile, a rămas pentru mulți poetul socialist al epocii. Instantaneele din viața năpăstuiților, învinșilor, femeilor pierdute, încărcate de compasiune, au fost larg difuzate
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
auroral. Primenindu-și registrul, prozatorul abordează genul științifico-fantastic în Insula cu amintiri de acasă (1978), închipuind o călătorie în Cosmos, spre Planeta Roșie. Astronauții sunt trei tineri cu firi romantice, stângaci disimulate, care, între flash-urile suvenirurilor nostalgice și fantasmele visării, ajung să se descopere pe ei înșiși. Un fel de sosie a Aviatorului din Micul Prinț descinde, în romanul Justițiar din alte lumi (1998), în împărăția forfotitoare a păsărilor, plină de triluri, cârâieli, ciripituri. E o fantezie năstrușnică, surâzătoare, cu
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
În jurul Europei, Chișinău, 1957; Floare de salcâm, Chișinău, 1958; Versuri alese, Chișinău, 1959; Cu fața spre stele, Chișinău, 1960; Când se coace poama, Chișinău, 1961; An cu zări de aur, Chișinău, 1962; Urmele omului, Chișinău, 1964; Versuri, Chișinău, 1965; Orele visării, Chișinău, 1966; Culoarea pământului, Chișinău, 1969; Versuri, Chișinău, 1971; De vorbă cu pământul, Chișinău, 1972; Din an în an, Chișinău, 1973; Țara izvoarelor, Chișinău, 1973; Scrieri, I-II, pref. V. Coroban, Chișinău, 1975; Viața dragostei, Chișinău,1977; Cântec nou, Chișinău
DARIENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286689_a_288018]
-
Glasul națiunii”. A debutat editorial cu placheta de versuri Sărutul soarelui (1965), anunțându-se ca un romantic ce scrie o poezie a stărilor sufletului cutreierat de fiorii adolescentini ai dragostei, a setei de viață și de afirmare. Dorul și nostalgia, visarea și resemnarea sunt motivele predilecte ale poetului și în cărțile de mai târziu: An neobișnuit (1967), Firul Ariadnei (1970), Vârsta teiului (1984) ș.a. Poet solar și optimist, C. are conștiința vicisitudinilor existenței și se vrea un „poet unanim”, asemenea lui
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
Versificând lejer, el se menține într-un minorat al expresivității, fluența molcomă a romanțelor sale smulgându-se arareori din făgașul banalității. Mai suspinând, mai îngândurându-se adică filosoficește, poetul cultivă o suită de stări din care nu lipsesc refugiul în visare și înseninările în sânul naturii prietene, jalea după iubirea care s-a stins, resemnarea. „Cântecele”, urzite în dorul făpturii îndrăgite, sunt tincturate de tristețea singurătății. Melancolia nu exprimă numai o frustrare afectivă, ci colorează, stins, și sentimentul zădărniciei. Între euforia
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
strămoșești acuză, prin contrast, prezentul degradat moralicește, meschin. Capodopera genului este Umbra lui Mircea. La Cozia, sinteză originală între lirismul de atmosferă și cerebralitatea monologului interior. A. nu cultivă notația în sine, ci valorile ei de atmosferă. Ambianța crepusculară, propice visării și reflecției, alunecarea în fantastic, ritmica timpului sunt sugerate prin sonoritate și imagine. În Mircea cel Bătrân, poetul salută vitejia și gloria străbună, dar rațiunea refuză exaltarea și redimensionează conturul unei vârste a faptei războinice strălucite, prin comparație cu izbânzile
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]