8,047 matches
-
, Aurel Dragoș (16.I.1942, Buda, j. Lăpușna - 20.V.2005, New York), prozator și eseist. A absolvit Liceul „Mihai Viteazul” din Turda și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1964). În 1968, 1970 și în 1980 beneficiază de burse de studii în Statele Unite ale Americii, la San Paul University, Iowa, și la Columbia University. Lucrează la început ca asistent
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
MUTAȘCU, Dan (22.12.1944, Slatina, j. Olt), poet, prozator și dramaturg. Este fiul Virginiei (n. Iorga) și al lui Traian Mutașcu, ofițer. Urmează studiile secundare la liceele bucureștene „Mihai Viteazul” (1957-1960) și „G. Coșbuc” (1960-1962), după care frecventează Facultatea de Filologie din cadrul Institutului Pedagogic din București (1963-1966), absolvită în 1973, și, fără a finaliza studiile, Facultatea de Filosofie (1966-1968). Va absolvi în 1975 Facultatea de Filologie a Universității bucureștene, secția
MUTASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
poeziile care l-au făcut cunoscut. Articolele lui M., mai ales cele din „Telegraful român”, dezvăluie o bună cunoaștere a istoriei românilor și a stărilor sociale din Transilvania (a și tradus din cronicile săsești capitole referitoare la epoca lui Mihai Viteazul). Publicistul este preocupat mereu de situația „poporului celui de rând”, de a cărui stare, ca și în viziunea socială a lui Eminescu, depinde destinul unei națiuni. Un ciclu de articole din 1853 sintetizează dezvoltarea artelor de-a lungul secolelor, văzută
MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
și războiul sunt apucături de fiară”). Temeiul stabilirii unei diferențe ar fi aici oferit de Aristotel, care a scris „în vechile sale cărți” despre „asiatici că sunt mai înțelepți decât popoarele europene, iar despre europeni că sunt cu mult mai viteji decât asiaticii. Tot așa și astăzi se poate spune despre chinezi același lucru, deoarece chinezii sunt față de noi, europenii, tot așa de viteji ca și femeile față de bărbați; în ceea ce privește înțelepciunea sunt cu mult mai presus, pentru că ne întrec prin ascuțimea
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
despre „asiatici că sunt mai înțelepți decât popoarele europene, iar despre europeni că sunt cu mult mai viteji decât asiaticii. Tot așa și astăzi se poate spune despre chinezi același lucru, deoarece chinezii sunt față de noi, europenii, tot așa de viteji ca și femeile față de bărbați; în ceea ce privește înțelepciunea sunt cu mult mai presus, pentru că ne întrec prin ascuțimea minții.” Știința „este de mare preț”. O știință agonisită prin școală („nu se găsește nici un singur om care să nu știe să citească
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
nu funcționează pe măsura intențiilor, având drept consecință supraevaluări cu mize naționaliste și localiste: susține caracterul literar al declarațiilor lui Tudor Vladimirescu, se străduiește să descopere frânturi de zicere artistică în relatările martorilor la evenimentele din timpul domniei lui Mihai Viteazul sau în scrisorile acestuia către soli, încearcă să restabilească adevărul istoric în legătură cu personalitatea lui Vlad Țepeș, transformat de o întreagă literatură în vampirul Dracula, aruncând anatema, în chip ce ține deja de tradiție, asupra contesei Elisabeta Bathory, care ar fi
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
volume, Vocația spiritualității (1995) și Interferențe spirituale (2002), articolele publicate de-a lungul timpului în presa culturală din țară, diversitatea tematică - de la subiecte de eminescologie, literatură veche, recenzii la cărți aparținând unor autori craioveni până la pledoaria pentru canonizarea lui Mihai Viteazul - fiindu-le caracteristica definitorie. SCRIERI: Publicații periodice din Oltenia, I-II, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1976-1979; Manuscrise și cărți vechi, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1977; 70 de trepte, pref. Dan Simionescu, Craiova, 1978; „Arhivele Olteniei”. 1922-1946 (în colaborare), București, 1983
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
Craiova, 1976-1979; Manuscrise și cărți vechi, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1977; 70 de trepte, pref. Dan Simionescu, Craiova, 1978; „Arhivele Olteniei”. 1922-1946 (în colaborare), București, 1983; Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche, Craiova, 1987; Povestiri despre Mihai Viteazul, Craiova, 1991; Pasărea măiastră (Viața Mariei Tănase), Craiova, 1993; Vlad Țepeș Dracula, Craiova, 1994; Vocația spiritualității, Craiova, 1995; Civilizația cărții, Craiova, 1996; Bisericile Craiovei (în colaborare), Craiova, 1998; Interferențe spirituale, Craiova, 2002. Antologii: Eminescu împotriva socialismului, Craiova, 1991; Mihai Eminescu-Veronica
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
acte despre haiduci, Fătul haiducului, o comedie cu cântece, și o dramă, Meșteru Manole, în care sunt intercalate pasaje din legenda populară, sub formă de arii și coruri. Tot în manuscris se mai află o compunere ocazională: Umbra lui Mihai Viteazul la Târgoviște. Traduceri: J. Lebrun, Hoție din ideile unuia din visurile lui ..., Brăila, 1840; D’Arnodar, Eudoxia sau Viitorul prevăzut, Brăila, 1841; Victor Duruy, Istoria sfântă, București, 1852. Repere bibliografice: I. Vârtosu, Ioan Penescu, „Analele Brăilei”, 1929, 4-6; Gh. T.
PENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288754_a_290083]
-
steagurile lor figura nu un „zmeu”, o reptilă înaripată, cum credea P., ci șarpele din adâncuri, frumusețea construcției din Getica va fi mereu admirată: măreția olimpiană a lui Zalmoxis, distincția sacerdoților săi, hărnicia, tenacitatea, austeritatea spartană a dacilor, „cei mai viteji și mai drepți dintre traci” după Herodot. După cum va fi neîncetat apreciată limpezimea gândirii, noblețea stilului, clasicismul structural al autorului. Adevărate creații literare sunt eseurile lui P. Volumul Idei și forme istorice (1920) însumează patru studii de filosofia istoriei, unele
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
1860; Memoriu. Descrierea s. monastiri, București, 1861; Tudor Vladimirescu. Mișcarea de la 1821, București, 1862; Jidovul cămătar. Moldova și Bucovina, București, 1863; Catastrofa întâmplată boiărilor în muntele Găvanul - 1821, București, 1864; Flori de Moldo-România, București, 1864; Epoca glorioasă a lui Mihai Viteazul, București, 1867; Revoluțiunea română din anul 1848. Mușătoiul, București, 1868; Citera în Carpați, București, 1870; Matei Vodă la monastirea Sadova, București, 1870; Un funcționar sinucis. Fratele și sora, București, 1873; Baia de Aramă. Lucifer. Câteva poezii alese, București, 1874; Gloriile românilor. Mihai
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
București, 1867; Revoluțiunea română din anul 1848. Mușătoiul, București, 1868; Citera în Carpați, București, 1870; Matei Vodă la monastirea Sadova, București, 1870; Un funcționar sinucis. Fratele și sora, București, 1873; Baia de Aramă. Lucifer. Câteva poezii alese, București, 1874; Gloriile românilor. Mihai Viteazul, București, 1875; Patriotism - Vladimirescu, București, 1877; Trei sergenți. Campania românilor în Bulgaria, București, 1879; Oștenii români (1877-1878), București, 1880; Amintiri poetice istorice, București, 1881. Traduceri: Al. Dumas, Tereza, București, 1848, Trei mușchetari, I, București, 1853; Lamartine, Omul, București, 1850; Bernardin
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
cu graiul vechilor pravile, al cronicilor și al baladelor populare, i-a determinat opțiunea pentru drama istorică în versuri. Prima încercare, Bimbașa Sava, acuză însă un dialog greoi, împiedicat în arhaisme, dar și o incongruență în caracterul personajului principal, un viteaz fără patrie care promite să lupte alături de Tudor Vladimirescu pentru a câștiga inima iubitei, dar renunță din gelozie și caută să o cucerească prin sperjur. În cele din urmă, fără speranță, se duce la moarte pentru a nu-și păta
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
8.I.1915, Cugir - 16. V. 1982, Cluj-Napoca), istoric literar. Este fiul Malvinei (n. Dizmacec) și al lui Iosif Pervain, muncitor modelator. Clasele primare le face în localitatea natală, gimnaziul la Orăștie, în 1934 luându-și bacalaureatul la Liceul „Mihai Viteazul” din Alba Iulia. Urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj, absolvită cu magna cum laude (1938). E angajat încă din timpul studenției de Sextil Pușcariu ca documentarist la Muzeul Limbii Române din Cluj. Se orientează mai mult
PERVAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288765_a_290094]
-
1934, Glina, j. Ilfov - 14.XII.1985, București ), istoric literar. Este fiul Elenei (n. Radu) și al lui Petre Dumitrescu, mic industriaș, apoi mecanic la Uzina Chimică „9 Mai” din București. Urmează cursurile primare în comuna natală, apoi Liceul „Mihai Viteazul” din București, absolvit în 1952. Studiază un an ziaristica, fiind și reporter la Agerpres, frecventează un timp cursuri la Politehnică, dar alege în cele din urmă Facultatea de Filologie a Universității din București, pe care o termină în 1959. Lucrează
PETRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]
-
aventură intelectuală, descrierea orașului german, îndeosebi prin incursiuni în istoria lui, făcându-se din resorturi culturale. Dintr-un proiect romanesc ambițios, Neamul Basarabilor, un prim tom, Cei care am fost (1984), se ocupă de marii Basarabi (Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu), recursul la istoria și mitologia națională fiind prezent și în romanul Dromichet. Semnul nemuririi (1988), care recompune epoca regelui ars de „dorința unei Tracii eterne”. Sub soarele pământului (1987) situează acțiunea în perioada interbelică și pare mai
PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288792_a_290121]
-
epoci literare, Iași, 1974; Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine”, Iași, 1980; Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată, Iași, 2001. Ediții: „Dacia literară”, sub redacția lui Mihail Kogălniceanu, introd. edit., București, 1972; N. Bălcescu, Românii supt Mihai-Voevod Viteazul, postfața edit., Iași, 1988; Elena Văcărescu, Romanul vieții mele. „Printre cei mari ai unei lumi dispărute”, pref. edit., Iași, 1997; Elena Văcărescu și Franța. Memorii, oameni și idei, pref. edit., Iași, 1998. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, „Dacia literară”, RL, 1972
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
str. Furnică 10; str. 30 Decembrie 11. 2155. Damaceanu Georgeta, 14 apartamente, București, str. Naum Ramniceanu 27; 35; str. Vasile Lascăr 146. 2156. Diamandi Natalia, 6 apartamente, București, Maior Ene 6. 2157. Dumitrescu Alex, 11 apartamente, Vasile Roaita, str. Mihai Viteazul 119. București, str. Arionoaiei 15; str. Ion Ghoca 3. 2158. Diculescu Elisabeta, 10 apartamente, București, Sos. Panduri 115. 2159. Dragan Gh. și Maria, 9 apartamente, București, Cal. 13 Sept. 129. 2160. Dobrescu Elenă, 3 apartamente, București, str. A. Popov 69
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
H. Beliant, 3 apartamente, București, str. Th. Mazaric 24, str. Doina 30. 3567. Haliadun Dumez Ramian, 2 apartamente, București, str. Gh. Dimitrof 41, Constantă, str. Jupiter 12. 3568. Haralambie Haznia, 4 apartamente, București, str. Română 55, Vasile Roaita, str. Mihai Viteazul 54. 3569. Hodadia I. N., 11 apartamente, București, str. Arad 5, str. Dristorului 89. 3570. Dr. Hagiescu Dumitrescu, Ing. Solacolu, M. Constantinescu și Cristina Mănoiu, 80 apartamente, București, str. Oituz 6, 8. 3571. Horovitz Zindel, 6 apartamente, București, str. Poradim
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
OLTEANU, Tudor (16. XII. 1943, Timișoara), teoretician și istoric literar, eseist. A absolvit la București Liceul „Mihai Viteazul” (1961) și Facultatea de Limba și Literatura Română, devenind, după licență (1966), asistent la Catedra de literatură universală și comparată. Debutează în „Gazeta literară” (1964), iar editorial, cu volumul Morfologia romanului european în secolul al XVIII-lea (1974). A mai
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
dar acțiunile lor apar deosebite în folclorul românesc față de cel balcanic. În cronicile din secolele al XVI-lea și al XVII-lea este atestat ca personaj cu existență reală Baba Novac, sârb de origine, căpitan de oști al lui Mihai Viteazul. Plecând de la numele lui, B. P. Hasdeu a presupus că variantele românești provin din baladele sârbești, teorie susținută și de N. Iorga, iar ulterior de D. Marmeliuc, Lucian Costin, Gh. Vrabie. Alți cercetători, ca D. Caracostea, Traian Ionescu-Nișcov, Al.I.
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
însurătoarea lui Gruia. În baladele mai vechi, din categoria celor fantastice, eroul trebuie să-și dovedească vitejia în lupta cu fata sălbatică sau cu șarpele, să răpească o zână, să aducă mărul de argint de peste Marea Neagră, să se lupte cu viteazul Dârvij, încercări ce amintesc de basm. În cântecele bătrânești ale acestui ciclu dintr-o epocă mai târzie, Gruia (sau Ioviță în unele variante) vrea să se însoare cu fata cadiului, nepoata împăratului din Țarigrad, pe care o răpește din grădina
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968, 15-22; Tache Papahagi, Graiul și folclorul Maramureșului, București, 1925, 87-89, 106; Gh. Cardaș, Cântece poporane moldovenești, Arad, 1926, 116-119; Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, îngr. și pref. Gheorghe Macarie, București, 1973, 314-317, 322-324; Gruia Viteazul și tatăl său Novac, Gherla, 1928; C. Sandu Timoc, Poezii populare de la românii din Valea Timocului, introd. N. Cartojan, Craiova, 1943, 75-90, 93-116; C. Sandu Timoc, Cântece bătrânești și doine, București, 1967, 83-87, 130-135, 146-155; C. S. Nicolăescu-Plopșor, Balade oltenești
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Ionescu traducea, monocord și neinspirat, din Heine. Grigore Alexandrescu e și autorul unor scrieri moralizatoare și patriotice la limita dintre publicistică și nuvelistică, în care se referă la rolul educativ al oștirii sau la faptele de arme ale lui Mihai Viteazul; tot el tălmăcește din Ed. Laboulaye câteva basme (seria acestor transpuneri o începuse în „Pressa”). Celelalte încercări în proză îi aparțin lui Pantazi Ghica: schițe, nuvele, mici eseuri despre literatură și artă, precum și un fragment de roman social, cu subiectul
OPINIUNEA CONSTITUŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288548_a_289877]
-
1830-1832), vol. I: Documente pentru istoria Bucureștilor, București, 1936 (în colaborare cu Emil Vârtosu și Ion Vârtosu); Bucureștii vechi, București, 1936 (în colaborare); Corespondență, București, 1969. Traduceri: Alexei Kolosov, Povestiri, București, 1951 (în colaborare cu Natalia Stroe); O. Koriakov, Cărarea vitejilor, București, 1951 (în colaborare cu Vitali Benicovschi); Nicolai Tihonov, Povestiri din Pakistan, București, 1951 (în colaborare cu Vitali Benicovschi); Ivan Olbracht, Proletara, București, 1952 (în colaborare cu Vitali Benicovschi). Repere bibliografice: Mihail Sevastos, „Carnet de drum”, ALA, 1931, 573; C.
OPRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]