22,492 matches
-
cel care are deschizători de la lacătele noi - nu fac minuni. Lacătele nu se deschid nicicum. Tristețea se urcă în mașină, cu noi. Și ne va însoți mereu. Situația se repetă la absolut toate bisericile din itinerariul amintit. Nu am putut vizita incintele nicăieri. Incredibil! După sute de kilometri, situația nu este foarte veselă. Ca să nu spunem că așa ceva nu stă în regulile nici unui turism cultural sănătos. Degeaba stai cu un album splendid în brațe, la poarta fortăreței, dacă nu cauți misterul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9805_a_11130]
-
deschidere o substanțială secțiune lui Gheorghe Crăciun.Tulburător este faptul că numărul respectiv a fost alcătuit cu puțin timp înainte de moartea scriitorului, un eveniment care avea să producă atâta emoție în lumea noastră culturală. în vara lui 2006, Gheorghe Crăciun vizitase Bistrița, se întâlnise cu cititorii la Ga-leriile de Artă ale orașului, îi acordase lui Virgil Rațiu un interviu publicat de acesta în numărul amintit din Miș-ca-rea literară. Virgil Rațiu notează și aceste vorbe nefast-premonitorii rostite de Gheorghe Crăciun la Bistrița
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9829_a_11154]
-
concurență. încercați cu toată încrederea. La Mișu, nepotul celebrului Arthur. Un nasture solid este o dovadă de viață trainică și durabilă. Cu nasturele, ca și cu focul, a început marea civilizație și era noastră modernă. Rugăm Onor Clientela să ne viziteze urgent. (Reluare)
Reclame by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9816_a_11141]
-
legătura cu ai mei confrați și este o permanentă relație cu lumea literară. Deci, devenind singur, sunt de fapt trei... Interesant este faptul că persoana a doua a fost, demult, soția poetului Valeriu Sârbu de la Cheia, pe care l-am vizitat anul trecut, întâmplător, cu mașina condusă de Andi, împreună cu doamna Jurgea-Negrilești. Culmea e că peste drum de casa lui se află casa unde am scris ultimul capitol al romanului meu Galeria cu viță sălbatică, stând cu fața la Zăgan, muntele nins (eram
Viaţa improvizată by Constantin Ţoiu () [Corola-journal/Journalistic/9879_a_11204]
-
revistă de citit ca o carte, pentru oricine vrea să "facă pace", fie și pe calea literelor, cu zone geografice și culturale care, e drept, nu ne preocupă în fiecare zi, dar pe care n-ar fi rău să le vizităm măcar din cînd în cînd.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9898_a_11223]
-
căderea zidului berlinez, cu singura deosebire că cei eliberați nu au fost olandezi, cu dârzenia olandeză, capacitatea inventivă a acestei rase de descoperitori ai lumii, ci, să mă ierte Dumnezeu, numai români, polonezi, bulgari - și mă opresc aici. Cine a vizitat Spania și a văzut Escurialul este frapat de asemănarea lui cu Kremlinul - nu mai intrăm în amănunte. * Când am fost prima dată la Amsterdam, cu mulți ani în urmă, recunoscusem imediat asemănarea ce i se făcea cu Veneția italiană, zicându
Amsterdam, Spinoza, Centrul Mondial al doctrinelor nonconformiste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9919_a_11244]
-
terase superbe de flori, alt?at? la Vatră Dornei, "la ??ime, cu o mare deschidere... cu munii care se ridic?de ambele p?i." Pasiunea c??oriei o dovedise ?c?din anul trecut, 1922, c?d, ca o veritabil?alpinist? vizitase vechile m??tiri din Grecia (Meth?râs), ??ațe pe v?furi de st?ci, ? locuri aproape inaccesibile. Acum, este ?c?țâț?de Coastă Dalmat? ?dr?oștit?pur i simplu de faimoasa Ragusa, denumire italieneasc?purtat?? evul mediu de oraul Dubrovnik
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
rup timpul de contingențe, prefăcându-l în simplă durată. Călătoria se poate prelungi în eternitate, personajul nu mai coboară. Parcă pe motivul bolero-ului lui Ravel, ducând spre sfărâmarea normelor raționalului, în nuvela Ușile închise eroul comite eroarea de a vizita clădirea în care, cu ani în urmă, funcționase un Institut al Relațiilor Cordiale, unde lucrase și-și petrecuse anii de vii percepții ai tinereții. Avea în minte saloanele elegantei locuințe boierești transformate într-un Institut și el elitar, care respectase
Prinși sub teasc by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9990_a_11315]
-
îi apăreau, astfel, când cinci uși pe partea dreaptă a unor coloane, când șase sau chiar șapte, încadrate în stucaturi fine din bronz sau ipsos - când despuiate de orice decorații. Hărțuit de amintiri contradictorii, punctate cu vise ambigue, decide să viziteze clădirea și de cum intră pe poartă zărește firma Synvomed & Co, înlocuind-o pe cea a institutului. Totul e schimbat și în interior, "lambriurile dispăruseră la rândul lor, ca și stucaturile de ipsos de pe plafon, iar pe lângă pereți fuseseră montate canapele
Prinși sub teasc by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9990_a_11315]
-
colecției: Vasilian DOBOȘ Tehnoredactor asociat: Mihaela RĂDUCĂ Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 BCU Mihai Eminescu (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand) cod 700 511 Iași ROMÂNIA tel./fax. 0232 410 427 e-mail: edjunimea@gmail.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) Alexandru ZUB (c) Editura JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Alexandru ZUB EMINESCU GLOSE ISTORICO-CULTURALE Ediția a II-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1505_a_2803]
-
giratoriu, nu mai mergi mult și, înainte de un pod, nu foarte mîndru, faci dreapta și te oprești. Acolo sînt halele de la Simerom. Multe dintre ele dezafectate, aproape părăsite. Locul acesta vorbește, fără cuvinte, despre un tip de sordid aparte. Am vizitat două dintre hale în stare pură. Adică, neamenajate. Betonul de pe jos este acoperit, pe multe porțiuni, de băltoace. Apa, amestecată cu ulei de motor și cu noroi, formează un fel de mîzgă perpetuă. Geamuri întregi și geamuri sparte filtrează lumina
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
giratoriu, nu mai mergi mult și, înainte de un pod, nu foarte mîndru, faci dreapta și te oprești. Acolo sînt halele de la Simerom. Multe dintre ele dezafectate, aproape părăsite. Locul acesta vorbește, fără cuvinte, despre un tip de sordid aparte. Am vizitat două dintre hale în stare pură. Adică, neamenajate. Betonul de pe jos este acoperit, pe multe porțiuni, de băltoace. Apa, amestecată cu ulei de motor și cu noroi, formează un fel de mîzgă perpetuă. Geamuri întregi și geamuri sparte filtrează lumina
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
iar în unele cazuri chiar eliberarea deținuților și expulzarea lor în Occident. Nu a fost însă cazul tatei. El a fost eliberat în 1964, odată cu amnistia generală a deținuților politici din România: și nu i s-a permis să ne viziteze în Anglia decît tîrziu, în 1972. [...] I s-a mai permis să revină în 1977 și în 1983." (pp. 48-49) Dincolo de detaliile biografice privitoare la traseul vieții lui Noica sub comuniști, cele mai reușite pagini sunt cele în care autoarea
Fiica lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8955_a_10280]
-
urmări, la Centrul Național al Dansului București, lucrările a trei coregrafe de facturi cu totul diferite, trei universuri aparte, asupra cărora ne vom apleca pe rând. Catherine Diverrčs este la a doua întâlnire cu publicul românesc. Prima oară ne-a vizitat în 1993, dansând chiar ea, împreună cu partenerul ei, Bernando Montet, în piesa Instance. De astă dată i-am văzut doar coregrafiile, dansate de două dintre interpretele sale, Isabelle Kürzi și Carole Gomez, de la Centre National Choregraphique de Rennes et de
Trei universuri coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9039_a_10364]
-
după-amiază tuturor celor ce au o poezie mâzgălită cu creionul pe un petec slinos de hârtie, ori somptuoase manuscrise, bătute la mașină în cerneluri felurite, cu peceții pe ceară roșie și cu șnururi de urice domnești - a făcut să fiu vizitat de o lume literară variată, dându-mi astfel posibilitatea unei portretistice anonime în pitoresc. O parte a acestor Memorii e închinată întâlnirilor neprevăzute ale unui critic cu diferite forme ale vieții artistice, în care talentul, ambiția, iluzia, exaltarea și chiar
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
avertismente, momente de stagnare temporară. Or, schimonosirea e tocmai unul dintre acestea; pe ea o exprimă lexicul urât, crud, mâlos, naturalist - în maniera lui Caraion." (p. 133). În fine, în Omul cu ochii plesniți (poemul reprezentativ pentru noua sinteză) este vizitat un atelier subuman și diavolesc, călătorul privind către punctul nodal și originar din care descind și arhetipurile, și concretele. O expediție care, pornind de la Goethe, pare să străbată infernul lui Dante. Ca în cazul oricărei cărți adevărate de critică literară
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
atît cît îi trebuie distincției ca să aibă prin ce să se exprime. Singure, înălțimea, fruntea generoasă și ținuta dreaptă îi rămăseseră aceleași, prefigurînd însă "mîna din țărînă", dar eu nu-mi dădeam seama de aceasta, confundînd realitatea cu speranța... Îl vizitase peste vară poetul suprarealist Ștefan Roll, dintr-un impuls pe care încă nu-l pot desluși în determinările lui. L-a rugat să iasă în grădină, să se așeze cu fața la răsărit ca să-l fotografieze pe banca înconjurată de verdeață, străjuită
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9264_a_10589]
-
supraviețuire. În casa lui Kazantzakis sosește Zorbas (pe numele adevărat Gheorghios), ca să-l înduplece pe fostul asociat să repună în funcțiune mina de lignit și să reînvie zilele lor bune de odinioară. În aceeași perioadă, pe eremitul din Egina îl vizitează Galateia, prima soție, scriitorii și prietenii săi Anghelos Sikelianos, Kostas Varnalis, Pantelis Prevelakis, actrița Melina Merkouri, dar și poeți nu demult lansați pe scena literară: Odysseas Elytis, Nikos Kavvadias. Se cuvine amintit că tot aici l-a vizitat și românul
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
Egina îl vizitează Galateia, prima soție, scriitorii și prietenii săi Anghelos Sikelianos, Kostas Varnalis, Pantelis Prevelakis, actrița Melina Merkouri, dar și poeți nu demult lansați pe scena literară: Odysseas Elytis, Nikos Kavvadias. Se cuvine amintit că tot aici l-a vizitat și românul Pericle Martinescu, unul dintre cei mai statornici promotori ai operei Cretanului în România. O lună mai târziu, în septembrie 1941, Gheorghios Zorbas moare și este înmormântat în cimitirul din Skopje, devenit loc de pelerinaj pentru admiratorii de pretutindeni
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
nici un dram de exagerare, nu mă interesează. Mi-e greu să-i explic lui Cioculescu și nici nu încerc. Dar, fiindcă stăruie ca să vin neapărat la adunarea generală, îi spun că nu voi veni". Aflat în armată, Sebastian se pomenește vizitat de un sublocotent din altă companie, care "s-a prezentat - cu totul nereglementar - el cel dintîi" (sic!). E vorba de un admirator care se rostește astfel: "Sînt ofițer de rezervă. De meserie sînt profesor de liceu, la Sibiu. Sînt un
Sebastian ca personaj (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9308_a_10633]
-
care încă mai rămîn, și atîta cît se mai poate - mulțumit". Alteori, în anii ^40, se ivește un dramatic aliaj de exasperare și sarcasm. Nici răsturnarea de la 23 august nu are aerul a pune ignobilei, iraționalei discriminări etnice. Făcîndu-i o vizită lui C. Vișoianu, ministru în guvernul Sănătescu, autorul Accidentului crede a citi, sub alura sa de ins "prietenos, simplu, de treabă", care totuși îi respinge o cerere rezonabilă, persistența oripilantei preconcepții rasiale: "Locul de Ťconsilier de presăť, pe care mi
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
compuneri" pe care i le-am prezentat... La sfîrșitul anului școlar 1938, cînd am vrut să-i restitui desenele,paleta și restul culorilor, mi-a spus să le păstrez că-mi ,,vor prinde bine". Nici în 1939, cînd l-am vizitat la București, nu a acceptat vreo discuție despre asta. Vremurile inoportune, ca și precaritatea existenței mele, m-au împiedicat să onorez memoria maestrului meu prin publicare și expunere. Din patrimoniul inițial, un singur desen este într-o colecție privată (C.
Desenele lui Tonitza by Eugenia Iftodi () [Corola-journal/Journalistic/9341_a_10666]
-
încă, am stat separați, într-o casă alături de-a ei, găzduit de-o baborniță cu rude la București. Nu dorea să se expună bîrfei ce zbîrnîia cu lux de amănunte pornolirice la țară... Asta nu ne împiedica să ne vizităm unul pe altul, în timpul nopții, fiind vecini de potecuță strîmtă. Versurile șiroiau de pofte, parcă aș fi ținut în brațe o femeie tănără" D.P.: Din nou aveați ce scrie, vă simțeați încărcat... E.B.: ...și, în 1962, din nou, deodată, cu
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
sfîrșitul anului 2005, începutul anului 2006. Voiam să duc o VIAȚĂ NORMALĂ! S-A DOVEDIT CĂ ANORMALĂ ERA TOCMAI VIAȚA FĂRĂ SCRIS!!! Am intrat într-o serie de episoade (trei!) depresive grave. M-am internat la balamuc și am fost vizitat cu veselie de mulți, de multe... Chiar și acum sînt într-un tratament antidepresiv, pe care-l respect cu pioșenie, și am început să tînjesc în taină după pavilionul Crizis: Drogați, Dependenți, Depresivi, Sinucigași... și după paradisiaca livadă de cireși
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
personae. Ce altceva este această fantomă care binevoiește să se arate numai unora și care trăiește ca un cîine credincios în preajma comunității fără s-o tulbure prea mult? Mătușa este una din aceste bătrîne, aproape sanctificate în ochii micii comunități, vizitată cu religiozitate de nepoatele sale și asistată de fantomele trecutului. Un alt mister se lămurește tot în urma unei coliziuni între personaje, crima fiind catalizatorul. Fiica Raimundei este rodul unei legături incestuoase dintre mama sa și propriul ei tată, - tema o
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]