10,730 matches
-
mulți bani pentru a achiziționa produse, după cum a fost demonstrat de un experiment în care le era arătat unor voluntari simbolul banilor (o carte de credit) înainte de a fi întrebați cât ar fi dispuși să cheltuie pentru diverse articole comerciale: voluntarii erau, în acest caz, dispuși să cheltuie mai mult. Dar, mai ales, viziunea banilor orientează gândurile spre preocupări egoiste, după cum a arătat un alt experiment. Psihologul K. Vohs a așezat voluntarii în fața unui ecran de televizor pe care apăreau, într-
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ar fi dispuși să cheltuie pentru diverse articole comerciale: voluntarii erau, în acest caz, dispuși să cheltuie mai mult. Dar, mai ales, viziunea banilor orientează gândurile spre preocupări egoiste, după cum a arătat un alt experiment. Psihologul K. Vohs a așezat voluntarii în fața unui ecran de televizor pe care apăreau, într-un caz, bani ridicându-se ca niște mici bule într-un acvariu, iar în celălalt caz, un acvariu cu pești. Apoi le-a cerut voluntarilor să se așeze într-o sală
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
experiment. Psihologul K. Vohs a așezat voluntarii în fața unui ecran de televizor pe care apăreau, într-un caz, bani ridicându-se ca niște mici bule într-un acvariu, iar în celălalt caz, un acvariu cu pești. Apoi le-a cerut voluntarilor să se așeze într-o sală în care erau mai multe scaune: pe unul din aceste scaune era deja așezată o persoană. K. Vohs a constatat că persoanele care au văzut banii s-au așezat mai departe de această persoană
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
se așeze într-o sală în care erau mai multe scaune: pe unul din aceste scaune era deja așezată o persoană. K. Vohs a constatat că persoanele care au văzut banii s-au așezat mai departe de această persoană, față de voluntarii care au văzut peștii în acvariu. Prin urmare, gândul banilor îi făcea să se izoleze de ceilalți. Apoi K. Vohs i-a făcut din nou pe voluntari să se gândească la bani, de această dată cerându-le să pună în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
care au văzut banii s-au așezat mai departe de această persoană, față de voluntarii care au văzut peștii în acvariu. Prin urmare, gândul banilor îi făcea să se izoleze de ceilalți. Apoi K. Vohs i-a făcut din nou pe voluntari să se gândească la bani, de această dată cerându-le să pună în ordine cuvinte precum MĂRIT UN SALARIU EL PRIMEȘTE (adică fraza EL PRIMEȘTE UN SALARIU MĂRIT), apoi î-a introdus într-o cameră în care erau și alte
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
șanselor de memorare a produsului de către consumator. Studii în psihologie au arătat că frecvența tăieturilor cresc șansele ca un spectator să-și amintească ce a văzut. În următorul experiment, psihologii Paul Bolls, Robert Potter și Annie Lang au dat unor voluntari spre vizionare spoturi publicitare de 30 de secunde în care frecvența tăieturilor era mai mult sau mai puțin ridicată. Unele aveau între 0 și 1 tăieturi, altele între 4 și 6 tăieturi (una la fiecare 5 secunde) și, în fine
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
puțin ridicată. Unele aveau între 0 și 1 tăieturi, altele între 4 și 6 tăieturi (una la fiecare 5 secunde) și, în fine, un ultim eșantion de spoturi publicitare, cu 11 tăieturi (o tăietură la fiecare două sau trei secunde). Voluntarii trebuiau să privească reclamele și apoi erau supuși unor teste. Trebuiau să răspundă unor chestionare cu variante multiple și să spună elementele pe care le-au văzut în reclamă (pentru o reclamă la apă minerală, să aleagă, de exemplu, între
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
puțin bună pentru frecvențele foarte joase sau foarte ridicate. Totuși memorarea în sine, adică capacitatea de a-și aminti spontan, în absența oricărui chestionar, elementele observate, era maximă pentru frecvențele foarte mari de tăieturi. După ce au văzut aceste reclame „frenetice”, voluntarii au reținut mai bine numărul maxim de componente ale reclamei. Cum poate fi explicat acest efect? Psihologii consideră că reînnoirea permanentă a imaginilor mobilizează atenția creierului nostru, producând de fiecare dată un fel de declic legat de noutate. Se știe
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fel de declic legat de noutate. Se știe că creierul mobilizează importante rezerve de energie în fața unei situații noi, iar reclamele nu fac decât să se folosească de acest principiu, după cum arată experimentul următor: Psihologul A. Lang a prezentat unor voluntari diferite programe de televiziune, cum ar fi: reclame, comedii, SF-uri, seriale polițiste, desene animate, pagini informative sau de programe sportive. Pentru fiecare program vizionat, a numărat cu grijă numărul de schimbări de unghiuri de filmare. Diferența dintre o schimbare
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
aceasta scădea când programele aveau multiple schimbări de unghiuri de filmare, semn au unei atenții mărite. Scăderea frecvenței cardiace este reflexă atunci când atenția este mobilizată în mod susținut. În paralel cu această captare a atenției, A. Lang a constatat că voluntarii memorau mai bine conținutul programului când erau făcute mai multe schimbări de unghiuri de filmare pentru același subiect. Observația lui A. Lang se explică prin faptul că imaginea se schimbă, însă nu și subiectul. Schimbarea vizuală permanentă stimulează un reflex
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
la cel mai înalt nivel. Emoțiile negative și nevoia de a mânca Telespectatoarea care este pradă unei crize de lipsă de stimă de sine poate fi determinată să mănânce necontrolat, după cum arată un studiu: Psihologul Michael Macht a adunat 113 voluntari pentru o ședință de vizionare cinematografică: participanții trebuiau să privească un fragment dintr-un film în care un băiețel afla despre moartea tatălui său. Ei resimțeau evident emoții negative, fapt confirmat de un chestionar completat la încheierea ședinței. Imediat după
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
vizionare cinematografică: participanții trebuiau să privească un fragment dintr-un film în care un băiețel afla despre moartea tatălui său. Ei resimțeau evident emoții negative, fapt confirmat de un chestionar completat la încheierea ședinței. Imediat după aceea, o parte dintre voluntari erau introduși într-o sală în care se aflau platou cu ciocolată din care se puteau servi în voie. Ceilalți voluntari intrau într-o altă sală în care li se oferea un pahar de apă înainte de plecare. M. Macht a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
resimțeau evident emoții negative, fapt confirmat de un chestionar completat la încheierea ședinței. Imediat după aceea, o parte dintre voluntari erau introduși într-o sală în care se aflau platou cu ciocolată din care se puteau servi în voie. Ceilalți voluntari intrau într-o altă sală în care li se oferea un pahar de apă înainte de plecare. M. Macht a constatat că participanții care au fost conduși în sala cu ciocolată se serveau din plin și apoi se simțeau mai bine
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
răspândite. Este suficient ca o marcă să apară pe un număr suficient de suporturi (afișe, televiziune, radio, reviste) pentru a crea o legătură de familiaritate cu ea, după cum arată un experiment. Christine Born, cercetător științific în domeniul neurologiei, a așezat voluntarii într-un scanner pentru a le măsura activitatea cerebrală în timp ce le erau arătate fotografiile a două mărci de mașini. Una dintre ele era foarte cunoscută, cealaltă mai puțin. Măsurarea activității cerebrale a arătat importante diferențe în funcție de importanța mărcii. În cazul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
profund, cel al legăturii dintre celebritatea unui produs și plăcerea de a-l consuma. Legătura dintre plăcere și notorietatea mărcii a fost evidențiată de un experiment radical: Cercetătorul științific în domeniul neurologic Read Montague și colegii săi au dat unor voluntari două sucuri în pahare incolore. Cele două sucuri erau Coca-Cola și Pepsi-Cola. După această degustare „pe orbește” (fără a ști ce era în pahare), majoritatea voluntarilor au declarat că preferă paharul în care era Pepsi-Cola. Gustul intrinsec al Pepsi-Cola pare
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
radical: Cercetătorul științific în domeniul neurologic Read Montague și colegii săi au dat unor voluntari două sucuri în pahare incolore. Cele două sucuri erau Coca-Cola și Pepsi-Cola. După această degustare „pe orbește” (fără a ști ce era în pahare), majoritatea voluntarilor au declarat că preferă paharul în care era Pepsi-Cola. Gustul intrinsec al Pepsi-Cola pare să fie mai bun decât cel Coca-Cola. Însă când experimentul a fost repetat de această dată voluntarii fiind lăsați să-și toarne singuri în căni băutura
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
orbește” (fără a ști ce era în pahare), majoritatea voluntarilor au declarat că preferă paharul în care era Pepsi-Cola. Gustul intrinsec al Pepsi-Cola pare să fie mai bun decât cel Coca-Cola. Însă când experimentul a fost repetat de această dată voluntarii fiind lăsați să-și toarne singuri în căni băutura din sticlă, majoritatea au preferat Coca-Cola. Cunoașterea mărcii le-a schimbat percepția gustativă. R. Montague a observat ce se întâmpla în creierul lor și a constatat că se activa zona numită
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
locul. E oare posibil ca plăcerea provocată de cântec să fi fost transferată inconștient asupra detergentului? Nu, ar fi prea stupid. Ei bine, da, e stupid, dar așa se întâmplă, după cum arată următorul experiment: Psihologul Gerald Gorn a prezentat unor voluntari două modele de stilou identice având culori diferite, unul bej, celălalt albastru. În timp ce voluntarii analizau stiloul albastru, muzica de fond era o melodie hindusă, destul de puțin armonioasă pentru o ureche occidentală. Apoi, când aveau în mâini stiloul bej, a difuzat
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
asupra detergentului? Nu, ar fi prea stupid. Ei bine, da, e stupid, dar așa se întâmplă, după cum arată următorul experiment: Psihologul Gerald Gorn a prezentat unor voluntari două modele de stilou identice având culori diferite, unul bej, celălalt albastru. În timp ce voluntarii analizau stiloul albastru, muzica de fond era o melodie hindusă, destul de puțin armonioasă pentru o ureche occidentală. Apoi, când aveau în mâini stiloul bej, a difuzat o muzică populară cunoscută și antrenantă. Apoi i-a întrebat pe voluntari dacă doreau
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
albastru. În timp ce voluntarii analizau stiloul albastru, muzica de fond era o melodie hindusă, destul de puțin armonioasă pentru o ureche occidentală. Apoi, când aveau în mâini stiloul bej, a difuzat o muzică populară cunoscută și antrenantă. Apoi i-a întrebat pe voluntari dacă doreau să cumpere unul din cele două stilouri și ce sumă erau dispuși să cheltuiască pentru asta. Au constatat că majoritatea voluntarilor voiau să cumpere stiloul bej, nu pe cel albastru și că erau dispuși să cumpere mai mult
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în mâini stiloul bej, a difuzat o muzică populară cunoscută și antrenantă. Apoi i-a întrebat pe voluntari dacă doreau să cumpere unul din cele două stilouri și ce sumă erau dispuși să cheltuiască pentru asta. Au constatat că majoritatea voluntarilor voiau să cumpere stiloul bej, nu pe cel albastru și că erau dispuși să cumpere mai mult pentru primul. Efectul nu s-a datorat preferinței pentru o culoare, pentru că același fenomen a fost observat schimbând culorile: cel mai mare succes
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
atât de bine în minte. Un experiment recent a răspuns la această întrebare. Psihologul David Kraemer a examinat bazele cerebrale ale „imagerie auditivă”, fenomen cunoscut, care se produce când un refren ne sună în urechi (uneori chiar dezagreabil). A trecut voluntarii printr-un scanner, le-a pus să asculte melodii cunoscute și antrenante (de exemplu, Satisfaction a lui Rolling Stones). Din când în când întrerupea muzica și urmărea să vadă ce se întâmplă în creierul voluntarilor. Când muzica era difuzată, se
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
uneori chiar dezagreabil). A trecut voluntarii printr-un scanner, le-a pus să asculte melodii cunoscute și antrenante (de exemplu, Satisfaction a lui Rolling Stones). Din când în când întrerupea muzica și urmărea să vadă ce se întâmplă în creierul voluntarilor. Când muzica era difuzată, se observa activarea părții creierului activată de sunetele de toate felurile și mai ales de melodii: zona se numește cortex auditiv primar. Când muzica era întreruptă, zona continua să funcționeze în buclă și chiar se activa
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
numele mărcii cu o emoție negativă? Pur și simplu pentru că marca va fi mai bine memorată și va determina mai multe acte de a cumpăra. În 1992, psihologii M.M. Bradley, M.K. Greenwald, M.C. Petry și P.J. Lang au arătat unor voluntari imagini care provoacă reacții pozitive, negative sau neutre. Imaginile negative sunt, ca și în cazurile reclamelor de mai sus, fotografii șoc care arată corpuri mutilate, șerpi sau chipuri triste. Imaginile pozitive arată copii, zâmbete, peisaje frumoase. Imaginile neutre sunt o
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
lumină trezite de o imagine sau de o voce. Când amintirile autobiografice sunt activate, experimentele arată că sunt mai multe șansa să apreciem mai mult marca prezentată în reclamă. Psihologii Hans Baumgartner, Mita Sujan și James Bettman au dat unor voluntari să citească o revistă în care era o reclamă pentru o companie de închiriat mașini. Fotografia din reclamă arăta o mașină arăta o familie în fața unei furgonete de închiriat, cu o mascotă a lui Mickey și castelul de la Disneyland în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]