2,768 matches
-
sit amet, consectetur adipisicing elit, șed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Duis aute irure dolor în reprehenderit în voluptate velit esse cillum dolore eu fugiat nulla pariatur. Excepteur sînt occaecat cupidatat non proident, sunt în culpă qui officia deserunt mollit anim id est laborum." "[32] Șed ut perspiciatis, unde omnis iște natus error sit voluptatem accusantium doloremque laudantium, totam
Lorem ipsum () [Corola-website/Science/302388_a_303717]
-
eius modi tempora incidunt, ut labore et dolore magnam aliquam quaerat voluptatem. Ut enim ad minimă veniam, quis nostrum exercitationem ullam corporis suscipit laboriosam, nisi ut aliquid ex ea commodi consequatur? Quis autem vel eum iure reprehenderit, qui în ea voluptate velit esse, quam nihil molestiae consequatur, vel illum, qui dolorem eum fugiat, quo voluptas nulla pariatur? [33] At vero eos et accusamus et iusto odio dignissimos ducimus, qui blanditiis praesentium voluptatum deleniti atque corrupti, quos dolores et quas molestias excepturi
Lorem ipsum () [Corola-website/Science/302388_a_303717]
-
pamfletar, construind expert piramida mașinațiilor, subterfugiilor, stratagemelor, dând o largă posibilitate prostiei, lașității, cinismului să se autodeclare, ba chiar să se lăfăie concupiscent în propriile lor ordurii pentru a ne provoca cea mai veselă stare repulsivă, amendându-le cu o voluptate comică foarte caracteristică și apoftegme ironice admirabile, unele amintind parodia maziliană și cea soresciană a sentențiozității, recurge la un final scos din cutie, prin care în cuibul de pupeze e trimisă pasărea onestă să întreprindă operația de curățenie generală." (Valentin
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
dependent de morfină, pe 15 iunie 1938, Kirchner se sinucide. Kirchner opune artei academiste un colorit viu, un desen viguros, o compoziție dinamică inspirată din experiența nemijlocită. Studierea nudului este pentru el un lucru fundamental. În "Fată cu umbrelă japoneză" voluptatea modelului este sugerată grație tratării aproape brutale a culorii, chipul fetei este modelat ca o mască primitivă, în timp ce trupul este conturat pe un fond negru și albastru. Caracterul japonez al umbrelei îi permite să sublinieze senzualitatea asociată cu exoticul. Stăpânirea
Ernst Ludwig Kirchner () [Corola-website/Science/304050_a_305379]
-
săli de recepție, de muzică, de arme, sufragerii etc.), ne oprim să admirăm mobilierul, vitrinele cu diademe, coroane, coliere, brățări, inele cu sclipiri de diamante și rubine. Este tentant să reînvii acea lume dispărută, plină de ambiții, intrigi, dispute și voluptăți. Parcul din jurul palatului cu fântânele sale maiestoase, cu statui și ronduri de flori, arbuști măiestriți ajustați dau senzația unei copii, de mai mici proporții, a Versailles-ului. Copenhaga este un impunător centru cultural, mărturie stau numeroasele muzee, teatre, săli de
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
substanță (Adam e născut din pământ!). Pământul e viu pentru că e, în primul rând, fertil. Tot ceea ce iese din pământ e înzestrat cu viață și tot ce se reîntoarce în el primește viață. Simbol feminoid, pământul atrage cu sine o voluptate căreia i se poate rezista greu. El e materia primordială a misterului, cea în care se pătrunde, în care se sapă și care se diferențiază pur și simplu printr-o mai mare rezistență opusă pătrunderii.
Element clasic () [Corola-website/Science/303941_a_305270]
-
fie condamnat la moarte.» Voiam să spun că eroul romanului este condamnat pentru că nu participă la joc. În acest sens, el apare ca un străin societății în care trăiește, zăbovește, rămâne pe dinafară, în suburbiile vieții private, solitare, plină de voluptate. De aceea, cititorii au fost tentați să-l asemene unei epave. Meursault nu se supune regulilor jocului. Răspunsul este simplu: refuză să mintă. ![...] ...Cititorul nu s-ar înșela dacă ar vedea în «Străinul» povestea unui om care, lipsit de orice
Străinul (roman de Albert Camus) () [Corola-website/Science/311714_a_313043]
-
aveam rendez-vous-uri cu femei îmi dădea târcoale. Știam că-l voi găsi prim împrejurimi și că mă va pisălogi cu întrebări: cum a fost? cine a fost? în ce fel? etc. Cu fragmentele astea de conversație își pregătea nopți de voluptate erotică. Visa la combinații turbate în care ar fi participat și el. Ajunsese în ultima vreme chiar un fel de asociat al meu, dezavantajându-mă din cauza gurii lui idioate, cu buze groase și respingătoare. Cafeniu cum era, îl prezentam ca
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
de la Sissek în 1593. Este descris de istoricul român Nicolae Bălcescu drept "un duh slab și superstițios, dulce la trăi, iar iute la mânie și adesea atunci și cu cruzime, era dat cu totul la misticism, la poezie și la voluptate; amator de danț și muzica, de vorbe cu duh, ba încă și de mucalitlâcuri, el iubea mecanică, ceasornicăria și actele de reprezentație; el trăia încunjurat de tălmăcitori de vise, astrologi, șeici, poeți și femei, dănțuitori, de pitici și nebuni, lăsând
Murad al III-lea () [Corola-website/Science/312316_a_313645]
-
Sașa Pană - poetul «șocurilor intelectuale», al «răsturnării raportului dintre concret și abstract», tratând sentimentele ca pe ființe și echivalând «obiectele cu stările de spirit», de Ștefan Roll - autor de piruete urmuziene, de Virgil Gheorghiu - creator de „golfuri onirice“ pentru „îmblânzit voluptăți intelectuale“ (cf. Poezia, I, 1980, p. 206), de Constantin Nisipeanu - „convertitorul“ "avangardismului estetic" în „avangardism social“, îndeosebi în «Cartea cu oglinzi» (1962), de Geo Bogza - autor de «cântece de revoltă, de dragoste și moarte», „cântece“ constituindu-se, în 1978, la
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
și patronaje. Prietenos cu cei mici, este de o demnitate care se poate urca până la asprime față de cei pretențioși. Nimic nu-i este mai nesuferit decât masca ipocriziei și haina minciunii. Sub aparența calmă, ironică vibrează un suflet cald. Cunoaște voluptatea prieteniei care se dăruiește întreagă, după cum cunoaște fericirea celui care se adâncește în forme multiple de artă. Pe cât de divers în receptivitatea artistică, pe atât este de rezervat în alegerea prieteniilor. El știe că omul care-și împarte zâmbetele de
Nicolae Corodeanu () [Corola-website/Science/309774_a_311103]
-
negația, tăcerea creatoare de sunete, "sublimul paradox, fiindul nefiindului" («ei nu sunt, ei încep să fie / doar de acolo de unde lucrurile încep să se sfârșească» - "Poeții" / PScr, I, 390), umbra „râului lucrurilor“; (9) poeții tineri trebuie să știe că «o voluptate conștientă e cel mai sever ascetism» ("Poeților tineri" - PScr, I, 456); (10) poetul „agitator și duhovnic“ mai trebuie să fie și «spionul libertății noastre» (cf. "Spionaj" - PScr, I, 500); (11) poezia banalului / cotidianului; (12) poezia reificării "ens"-ului uman (cf.
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
a celor două conștiințe. Christina nu mai este acum o ființă spectrală; ea apare ca femeie, iar erosul supranatural produce eliberarea unei conștiințe pure, rupte de timp, ce poate înălța personajele deasupra condiției lor. "„Carnea lui se risipea înnebunită, căci voluptatea îl sugruma, îl umilea. Gura Christinei avea gustul fructelor din vis, gustul tuturor bețiilor neîngăduite, blestemate. Nici în cele mai drăcești închipuiri de dragoste nu picurase atâta otravă, atâta rouă. În brațele Christinei, Egor simțea cele mai nelegiuite bucurii, o dată cu
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
78-80. PETCU 2012: Marian Petcu, "Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică", Editura Polirom, Iași, 2012 PETROVICI: I., Petrovici, "Fulgurații filosofice și literare", Editura Biblioteca pentru toți, nr. 1543-1546, Ateliere grafice, Socec & Co., pp. 309-310. PILLAT 1999: Cornelia Pillat, "Voluptatea lecturii, "în „România literară”, nr. 35, 1999 PIRU 1981: Alexandru Piru," Istoria literaturii române de la început pînă azi", (Cap. „Simboliștii. Ștefan Petică”), Editura Univers, București, 1981. PIRU 1994: Alexandru Piru," Istoria literaturii române", în Grai și suflet - Cultura Națională, 1994
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Anei Blandiana a fost extrem de bogată, la fel de bogată ca însăși opera în sine. Criticul Marian Popa subliniază că «situația dilematică este creată prin raportarea normelor biologice la cele etic-sociale»; «conștiința trupului păcătos și precar ajunge însă cu timpul sursa unei voluptăți reci, sarcastice, revendicând ultragiul», «mijloc de exteriorizare a vitalismului intens». O interesantă conjugare lirică a temei "somnului" în poezia Anei Blandiana este observată de criticul literar Eugen Simion: «somnul nu este cu necesitate o prefigurare a morții; e întoarcerea pentru
Ana Blandiana () [Corola-website/Science/297559_a_298888]
-
pe care apoi le țes, le colez și le desenez (câteodată în mici cărticele) spre a le putea oferi cândva precum o floare-bucurie. Teodora Stendl Pasionanta aventură artistică a Teodorei Stendl se înscrie într-un parcurs complex, constant, pentru care voluptatea și savoarea lumii vegetale, fascinația naturii, intersecția acesteia cu prezența umană alcătuiesc sursele acestei opere. De-a lungul anilor, creația ei a stat sub semnul luminii, al armoniei, a reprezentat esență unei dinamici a viului, clocotind de energie și vitalitate
Teodora Stendl () [Corola-website/Science/317221_a_318550]
-
că natura este cel mai bun exemplu de ordine și rigoare, determinind omul să aibă control asupra gestului sau. I-am descoperit strategia încă din anii începutului, cînd, interesată de gravura - acest limbaj care disciplinează -, ea reușea să medieze între voluptatea gestului, savoarea cu care receptează spectacolul naturii și rigorile tehnicii. Același lucru se întîmplă și în tapiserii, unde dificultățile tehnicilor folosite nu-i reduc din pasiunea cu care trăiește impactul cu explozia fabuloasă a grădinilor, construind cu tenacitate, fir cu
Teodora Stendl () [Corola-website/Science/317221_a_318550]
-
calea cititorului acele așa numite “adevăruri-surpriză”, sintagmă formulată cândva astfel în mod inspirat de către Edgar Papu și care mi se pare a fi cea mai sintetică definiție a semnelor literarității, surclasând categoria acelor indici teoretici de care se servesc cu voluptate cei ce fac din literatură un pretext pentru a-și etala didactic sterila erudiție teoretică. Să prelevăm câteva mostre. “Bătălia se dădea împotriva minții, în toate formele ei: erudiție, talent, creație. Cu alte cuvinte, teroarea continua cu războiul împotriva gândurilor
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
o construcție mai articulată a compoziției, Baltazar a redat o natură aparent turmentată de un pitoresc, străin de rigorile necesare unei compoziții. În mod evident Luchian era pe calea depășirii principiilor estetice caracteristice impresionismului, în timp de Baltazar înfățișa cu voluptate primele impresii, creând astfel cu spontaneitate și sinceritate o imagine plastică deosebită. Peisajul "Colț de grădină" este considerat de specialiștii în critică de artă drept cel mai impresionist tablou pictat de către Apcar Baltazar. Dacă se poate admite că ar exista
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
inspire. „Henry și June” este primul volum din „Jurnalul Dragostei” publicat în epocă, surprinzând anii 1931-1932, în care Anaïs Nin îl întâlnește la Paris pe scriitorul Henry Miller și soția lui, June. Pentru autoarea jurnalului, care se autoanalizează cu o voluptate aproape vorace, până la extincția oricărui alt personaj în afara propriei conștiințe, este o perioadă de mari contorsionări sufletești. Iubirea senzuală pentru Henry Miller, atracția fatală către June, atașamentul față de Hugo, soțul ei, și rămășițele iubirii adolescentine incestuoase cu vărul ei, Eduardo
Henry și June: Din Jurnalul Dragostei (necenzurat) () [Corola-website/Science/320744_a_322073]
-
își urmează fiecare „drumul“ propriu. Cel de-al treilea ciclu își are originea în contemplarea naturii. Drumurile Anei Ilfoveanu sunt însă departe de citirea motivului, de emoția și senzorialitatea percepției. De contactul cu realitatea concretă amintesc vigoarea gestului, energia tusei, voluptatea cu care ea percepe materia, dar expresia de ansamblu capătă și aici accente simbolice. Există o anume impersonalitate a elementului purtător, respectiv a identificării unui spațiu concret fizic, al localizării motivului. Este mult mai puternică percepția metaforica, jocul subtil dintre
Ana Ruxandra Ilfoveanu () [Corola-website/Science/317283_a_318612]
-
1987 - Moscova; 1990, 1999 - Romă; 2000 - Paris; 2003 - Viena; Anglia, Bulgaria, Cehoslovacia, China, Franța, Germania, Italia, Jugoslavia, Polonia, Uniunea Sovietică, Ungaria. România, Anglia, Austria, Canada, Elveția, Franța, Germania, Grecia, Italia, Japonia, Jugoslavia, Spania, S.U.A., Suedia, Turcia. Solar, aproape mediteranean, cu voluptăți delicate de poet al naturii - sub semnul spiritualului- pictorul vibrează, traduce cromatic și mai ales sugerează bucuria de a exista. Geometria unghiurilor drepte își asociază- cu vădita știință a organizării spațiale - muzică liniilor curbe , învăluitoare. Acoperișuri de culoarea țiglei, un
Vasile Parizescu () [Corola-website/Science/317422_a_318751]
-
Hyperion”, nr. 7-8-9/2013; Victor Teișanu, "Constantin Arcu sau romanul ca terapie și exorcizare*", în revista „Hyperion” nr. 10-12/2014; Toma Grigorie, "Exilul cu mască sau fără mască", în revista „Mozaicul” nr. 1/2015; Constantin Dram, "Proiecția inversă și noua voluptate a lecturii - Un nou roman de Constantin Arcu", în „Convorbiri literare”, aprilie 2015; Ana Dobre, "Măștile exilului, măștile prezentului", în revista „Luceafărul de dimineață” nr. 4, aprilie 2015; Tudorel Urian, "Timpuri noi", în revista „Acolada” nr. 6/2015; Luciana Sima
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
femeie" de către revista Rolling Stone. În 2001, imaginea Laetitiei Casta a fost imortalizată în piatră și "transformată" în Marianne, simbolul Republicii Franceze, al cărei bust se găsește în toate primăriile din Franța. nu se încadrează în tiparele obișnuite ale manechinelor, voluptatea sa fiind redată de dimensiunile 90C-61-90. Din dorința de a ramâne cât mai naturală, Casta a refuzat orice propunere de modificare de look, în pofida presiunilor exercitate din exterior. În 1999, Casta debutează cu succes pe micile ecrane cu rolul lui
Laetitia Casta () [Corola-website/Science/321918_a_323247]
-
de mulțimea de cartoane, pânze, desenuri ce a lăsat, selecția a ales tot ceea ce s-a crezut că-i destinat să rămână și să-l reprezinte. Culoarea ilustrează în cazul lui mai puțin niște mici subiecte locale și mai mult voluptatea cu care pictorul și-a săvârșit transpunerea lor. Așternute generos, pată de lumină lângă pată de lumină, acord lângă acord, într-un fel de cântec al ritmurilor, culorile lui Neculai Popa îl trădează ceea ce era și cum era când îl
Nicolae Popa (pictor și grafician) () [Corola-website/Science/316980_a_318309]