4,110 matches
-
logic, inteligibil, popasul, aventura erotică, furtuna, reîntoarcerea, refuzul încăpățânat de a abandona cuibul cald, ,,de trei ori am fugit de la el și m am întors la han’’, este dublată de indiciile care dau tuturor acestor momente înfățișarea unor efecte de vrăji. Acest ton pozitiv, circumscris la senzație și cenestezie, fiind contrazis de implicațiile supranaturale. Un accident este acela al apariției magiei, element impresionant firește, dar care îl tulbură profund pe erou, scoțându-l pentru un timp din ritmul lui obișnuit de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
iedului, lupta cu elementele naturii și rotirea într-un vicios cerc magic, care-l ține tot în preajma hanului, revenirea la Mânjoloaia și stăpânirea pe care o pune asupra simțurilor lui adânc tulburate, anihilându-i voința, sunt magistral împletite. Din această vrajă a trebuit să-l scoată cu sila polcovnicul Iordache și să-l ducă la o mânăstire, pentru a se vindeca de puterea satanică, care-l luase în stăpânire. Mânjoloaia pare a fi o vrăjitoare, care i-a luat mințile, folosindu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
la fantasticul pur, în tot cazul pe un plan în care fantasticul magic apare simbolic organizat, dar și aici Caragiale pornește de la elementele realiste cele mai vădite’’ (Pompiliu Constantinescu); narațiunea se vădește a fi memorabilă și prin acel tip de vrajă care ,,se exercită cu un joc de perfidie batjocoritoare’’ (Mihai Petroveanu); ,,e un joc de-a uite l, nu e cu elementul supranatural, al cărui umor stă în veșnica incertitudine’’ (Ștefan Cazimir). ,,Ce meșteșug în împletirea elementelor de viață organică
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Bucata este înrudită cu La hanul lui Mânjoală, dar fără forța de sugestie plastică a acesteia’’, scrie Șerban Cioculescu. Într adevăr, îl reîntâlnim pe flăcăul naiv care are și el o aventură fugitivă cu slujnica. De data aceasta purtătorul de vrăji este un negustor, ,,vreun orzar ori cirezar’’, sașiu: ,,când se uită drept în ochii tânărului, îi face așa, ca o amețeală, cu un fel de durere la apropierea sprâncenelor’’. Prins în joc cu negustorul sașiu, băiatul își pierde toți banii
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
planează asupra întâmplării nu ne poate înșela. Enunțul’’ ideii fantastice este reluat și distribuit într-un nou moment epicpsihologic. Este momentul în care ,,opera’’ spiritului satanic atinge desăvârșirea, când starea de uimită încântare a eroului se confundă cu starea de ,,vrajă’’ despersonalizată în stăpânirea căreia intră. Din momentul acesta, ,,omul sașiu’’ este stăpân absolut peste faptele și gândurile tânărului drumeț. Implacabil, ,,diavolul’’ dirijează pas cu pas mișcările ,,victimei’’. ,,Darul omului sașiu este infailibil, ținându-l neîndurător sub stăpânirea privirii sale hipnotice
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
element esențial care apare în tot timpul jocului, este ochiul dracului care îl obsedase anihilându-i voința. Momentul sfârșitului, cu restituirea banilor de către unchiul său, pe care întâmplarea i l-a scos printre jucătorii de la conac după ce a scăpat din vraja ispitei, îi limpezește mintea și explică simbolul povestirii; mustrându-l, unchiul său îl întreabă: ,,- Cine te-a pus să joci dacă nu știi jocul?’’ Flăcăul răspunde: ,,- Dracul m-a pus !’’. Apare în final un element, și anume, conform eticii mitului
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
410-460). Oricum ar fi, perspectiva lui Weber ne ajută să înțelegem de ce, în general, artistul își gândește lucrarea în raport cu modelul divin și sub influența acestuia. Păstrând o anumită trăsătură de "magician", care face să se nască o lume ca prin vrajă, munca de creație este, în sensul propriu al termenului, eficace. Și, pentru a-și menține rangul, la rândul lor, profetul și preotul împrumută din postura artistului formulele "secrete" și practicile "sacre", dătătoare de sens și creatoare de forme. "Meseria" lor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de oameni, popoare întregi și omenirea toată nu este banala prostie pe care o poți întîlni la colț de stradă, ci prostia ca încremenire în proiect. Prostia aceasta se poate lua, se poate transmite, ea poate fanatiza oameni, îi poate vrăji, în numele ei se poate tortura și ucide, din cauza ei se pot declanșa războaie. Prostia ca încremenire în proiect este prostia care face istorie și care explică bună parte din istoria noastră. Prostia ca încremenire în proiect se naște deci în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
textul acesta, în ideile căruia am crescut de 15 ani încoace, pe care le-am asimilat și le-am transformat în stil de viață - și nu știu ce duh mă îndeamnă să mă răzvrătesc, asemenea lui Alcibiade doritor să se desfacă de sub vraja eiron-ului Socrate. Se ridică din mine un glas pe care nu îl cunosc și mă aud spunînd: - Avem noi căderea să retragem dreptul la ființă celor care nu trăiesc cultural? Afirmați că restul omenirii pur și simplu nu este. - Nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
populară despre un om cu viața vecinică, a cărui vecinicie constă tocmai într-aceea că-și ascunsese sufletele foarte bine. Credința că, pe când omul doarme, sufletul lui iese din trup și umblă pe unde vrea, au dat apoi naștere la vraja prinderei sufletului prin chemări mângâioase, a închiderei lui în ceară și într-o viță de păr și a nimicirii lui. Strigoii, luarea din urmă, făcutul, deochietul, făcutul de dragoste, toate se reduc în urma urmelor la unul și același princip, că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trebuie să revină mereu și gândurile mele, la moartea bătrânei Grollfeuer. Dar când apar detectivii ăia mișto și cară persoana decedată, atunci totul devine dintr-o dată foarte complicat. BIANCA: Da, sigur că s-ar putea ceva aranja, cumva cu o vrajă artistică, de băgat în toți dracii, dacă e vorba de un detectiv mișto. Dar în realitatea polițienească de zi cu zi organele active nu sunt de nici un fel arătoase, pe bune. Toată realitatea nu este chiar atât de arătoasă, ori
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
în lucrările sale, referirile la zodiac și credința în zodii sunt frecvente, naratorul mărturisește că omul nu este capabil singur a desluși toate tainele lumii: „Dar duhul bont al omului nu poate/ Să slovenească zodiile toate.” 517 , iar despre „a vrăjilor putere”518 fiecare este, după părerea sa, pe deplin încredințat. Cei care dețin astfel de cunoștințe sunt apreciați (de exemplu, doctorul din suita pelerinilor spre Canterbury). Alchimia, o altă obsesie medievală, poate fi corelată mai mult cu înșelăciunea, decât cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
urma să le înfrunte, cum puteau fi evitate, de aceea Iason îi promite dragoste eternă, era o unealtă fără de care călătoria sa ar fi fost zadarnică: „Ea viața-i mântui și-al lui onor/ și mi l-a scos, prin vrăji, învingător.”692 Medeea pleacă alături de cel drag spre țara lui natală, Tessalia, fără a primi binecuvântarea părintească, și curând va 689 Ibidem, p. 223. 690 Ibidem, p. 225. 691 Ibidem, p. 235. 692 Ibidem, p. 237. 189 cădea în dizgrație
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
frunte, ceapă pisată și usturoi copt pentru oblojeli. Zeama multor buruieni fierte constituia cel mai căutat medicament și cel mai de leac. De aceea, în „Pravila lui Vasile Lupu”, purtatul farmecelor, cumpărarea și vânzarea de farmece, mersul pe la vrăjitori și vrăjile sunt înfierate și pedepsite cu blestem și cazne grele și se hotărăște „preumblarea doftorilor prin județe”. După obiceiul pământului, din activitatea complexă a magicianului, „moșitul” rămâne o manifestare formal-empirică. Moașa nu avea școală. „Doftoroaia” satului, cum se numea pe la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
câteva ouă. Cele care descântau știau de ce aveau nevoie. Astfel se explică sintagma „leac și babei colac”. Descântecele au circulat de la o generație la alta, fiind „furate” de la cei bătrâni, pentru că numai așa aveau puteri tămăduitoare. Cui îi erau făcute vrăji prin babe, nici doctorul nu avea ce-i face și trebuia să recurgă pentru vindecare tot la acestea. Descântecele pentru animale erau foarte importante, deoarece acestea trebuiau să fie sănătoase pentru a fi puse la muncă sau pentru a da
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în lucrările sale, referirile la zodiac și credința în zodii sunt frecvente, naratorul mărturisește că omul nu este capabil singur a desluși toate tainele lumii: „Dar duhul bont al omului nu poate/ Să slovenească zodiile toate.” 517 , iar despre „a vrăjilor putere”518 fiecare este, după părerea sa, pe deplin încredințat. Cei care dețin astfel de cunoștințe sunt apreciați (de exemplu, doctorul din suita pelerinilor spre Canterbury). Alchimia, o altă obsesie medievală, poate fi corelată mai mult cu înșelăciunea, decât cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
urma să le înfrunte, cum puteau fi evitate, de aceea Iason îi promite dragoste eternă, era o unealtă fără de care călătoria sa ar fi fost zadarnică: „Ea viața-i mântui și-al lui onor/ și mi l-a scos, prin vrăji, învingător.”692 Medeea pleacă alături de cel drag spre țara lui natală, Tessalia, fără a primi binecuvântarea părintească, și curând va 689 Ibidem, p. 223. 690 Ibidem, p. 225. 691 Ibidem, p. 235. 692 Ibidem, p. 237. 189 cădea în dizgrație
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și moartea Micului Prinț, Editura Félin, Paris, 1993. «Ucenicul vrăjitor” - numele unei balade scrise de Goethe În 1797, care a inspirat ulterior poemul simfonic cu același nume de Paul Dukas. Balada povestește cum ucenicul unui vrăjitor, rămas singur acasă folosește vrăji pe care Încă nu le stăpânește, declanșând forțe malefice care-i scapă de sub control. Din fericire, vrăjitorul se Întoarce acasă la timp pentru a repune lucrurile În ordine. Pentru practicanții tehnicii Revoluției Solare: Ascendentul Revoluție Solare din anul respectiv este
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
i Ușor se‐ nmlădie Ca zarea de lozii Când vântul o‐ mbie. 136 Seninul din șoaptă‐i Stă mintea să‐ ți fure Ca zvonul de șipot Sub bolți de pădure. Și‐n ochi i se‐ aprinde Noian de‐ nțelesuri Ca vraja ce‐așterne Amurgul pe șesuri. (Din „O vizită la Natalia Negru” de C.D. Zeletin: Bârladul odinioară și astăzi - 1984). Prin 1993 - 1994, când făceam ziaristică la Monitorul de Iași, maestrul Aurel Leon a scris un cursiv la „Cafeaua de dimineață
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ire / Fata superfinisează / Și în juru‐i /Turnuri zvelte de inele / Cresc jucându‐ se cu cerul / În sclipiri de albe stele... / În oglinda lor tăcută / Văd subțirele‐i contur / Trepidând de energie / Și de freamăt proaspăt pur. Lângă dânsa ca o vrajă / Pe cărarea apei vii / Un voi nic spre ea se urcă/ Din adâncuri străvezii / Întâlnindu‐se cuminte / Se privesc adânc și cald; / Ea cu ochii de cicoare / El cu ochii de smarald./ Cele două chipuri limpezi / Se compun interfere nt
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ca în cei 12 ani de apariție a revistei să facă din „Ion Creangă” - după numele humuleșteanului - o adevărată școală folclorică, în ea putând fi citite poveș ti și legende, datini și credințe, dar și cunoștințe de botanică, medicină populară (vrăji, farmece, descântece, leacuri), constituind baza creării altor articole și studii de interes. În mod repetat, redacția, referindu‐se la membrii Societății culturale „Ion Creangă” a citat ca donatori și întemeietori ai revistei pe: Pr. Ec. Antonovici (Bârlad), Pr. I.C. Beldie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și cu un cuprins pe măsură. Dar, iată doar câteva rubrici: „O scrisoare”, „Despre Ion Creangă”, „Povești”, „Cântece bătrânești”, „Povestiri și legende”, „Ghicitori”, „Datine și credințe”, Vorbe adânci”, „Colinde”, „Glume, jitii, taclale”, cronici, poșta redacției, ilustrații de Stoica, dar și „Vrăji și farmece”, „De‐ale copiilor”, „Botanica populară”, „Boli de oameni, leacuri și descântece” etc. Revista a avut redacția la T. Pamfile Bârlad, strada Corbului, dar și la Chișinău, strada Pușchin nr. 48, administrația la M. Lupescu sau T. Popovici - Zorleni
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ion Gr. Oprișan, Natalia Pașa, George Pallady, Ion Palodă, George A. Petre, Const. R. Rarincescu, G.D. Rânzescu, dr. Barbu Solacolu, Ion Sânghiorgiu, Petre Strihan, Zaharia Stanciu V.V. Stanciu, Vintilă Rusu Sirianu, Gh.Tașcă, G. Tutoveanu, G. Talaz, G. Vădescu-Răcoasa, Gr. Vrajă, Romulus P. Voinescu, N.N. Vasiliu, C.Zancu. 435 * Varia Matematica Varia Matematica a fost revista editată de Liceul Codreanu cu ocazia aniversării Centenarului „Gazeta Matematică” în mai 1995. În ea s‐au scris articole privind istoricul „Gazeta Matematică”, locul liceului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
gesto) analizează geneza gestualității în context ritual (rugăciunea ca gest primordial) și propune o interesantă tipologie a gesturilor: * gesturi de uniune (gesti di aggregazione) materializate de salut, sărut, rugăciune; * gesturi de distanțare, îndepărtare de o ființă malefică de la descîntec și vrajă la gesturile obscene și de batjocură. Van Ginneken (în La reconstruction typologique des langues archaïques de l'humanité) vizează reconstrucția filogenezei limbajului uman pe baza pictogramelor și a supraviețuirii unor fapte arhaice de limbaj gestual. La originea limbajului s-ar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care ea și Grace i-au petrecut în Manhattan și Hartford. Cu două decenii în urmă, în 1964, publicase o carte despre ei intitulată Fluviu adânc, râu întunecat, după un negro spiritual. Ea susține că poeziile negro spirituals funcționează făcând vrăji; sunt un tip de magie de care a fost interesată de-a lungul întregii ei cariere de scriitor. A mers atât de departe încât a declarat că afro-americanii care au compus poeziile au influențat-o în crearea figurii Tatălui divin
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]