3,866 matches
-
central pe piața ideilor? Nu este utopic, așa cum deplîngea recent în paginile acestei reviste Andrei Cornea în recenzia domniei sale la aceeași carte, să atribuim filosofiei o iluzorie și nelegitimă centralitate în spațiul disputelor noastre de interes public?" Al treilea text vrednic de reținut e cel al lui Ioan Buduca "Viața și opiniile lui Zacharias Lichter. Scrisoare unor prieteni de preumblare". Nu știm motivul pentru care Ioan Buduca s-a inspirat în alegerea titlului din volumul lui Alexandru Călinescu, dar știm că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
despartă pe fiu de tată, pe fiică de mamă, ori mă cutremură nu sensul, ci forța stranietății acestui fel de a vorbi. „Cel ce-și iubește pe tatăl său ori pe mama sa mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce-și iubește pe fiul ori pe fiica sa mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de mine.” Mereu trebuie să țin seama de faptul că vorbele astea nu le-a spus Iisus ci le-a
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2581_a_3906]
-
a vorbi. „Cel ce-și iubește pe tatăl său ori pe mama sa mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce-și iubește pe fiul ori pe fiica sa mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de mine.” Mereu trebuie să țin seama de faptul că vorbele astea nu le-a spus Iisus ci le-a scris cel care i le-a atribuit. Altfel, cu niciun chip n-aș putea să admit că datoria - cuvânt și
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2581_a_3906]
-
că datoria - cuvânt și acesta nepotrivit - de a-L iubi trebuie formulată în acest fel. Sunt fraze la care răspunsul de bun-simț ar fi: dacă vrei să mă desparți de mama, de fiica, de fiul meu, nici Tu nu ești vrednic de noi. Ca să nu mai spun: „Dacă vine cineva la Mine și nu urăște pe tatăl său și pe mamă și pe femeie și pe copil și pe frați și pe surori, până și viața sa, nu poate fi ucenicul
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2581_a_3906]
-
ca istoria națională istoria Moldovei întregi, înainte de sfîșierea ei, a Valahiei și a fraților din Transilvania. Aceasta istorie este obiectul cursului meu, întinzîndu-mă, cum se înțelege de la sine, mai mult asupra întîmplărilor Moldaviei, nu voi trece subt tăcere și faptele vrednice de însemnat a celorlalte părți a Daciei și mai ales a românilor din Valahia, cu cari sîntem frați și de cruce, și de sînge, și de limbă, și de legi. Prin urmare, vă rog să însemnați că eu nu voi
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
Cornelia Ștefănescu, temporar mai colaborând Luminița Beiu-Paladi, Carmen Brăgaru, Alexandra Ciocârlie, Catrinel Pleșu și Ileana Verzea. Lucrarea a continuat, dintr-o altă perspectivă, Bibliografia analitică a periodicelor românești din perioada 1790-1858, realizată în șase masive tomuri de marii cărturari, de vrednică pomenire, Ovidiu Papadima, Ioan Lupu și Nestor Camariano. Bibliografia continuată în cadrul Institutului a pornit de la anul 1859 și a mers, inițial, până în 1918, acest an având o semnificație bine definită în periodizarea literaturii române, după primul război mondial intrând într-
Literatura universală - în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9159_a_10484]
-
goana brutal înfrînată! Torente de sînge, o, cum îi zvîcneau de năvalnic! Și cum mai simțeam depărtarea din plin! Cînta și-asculta -, ciclul tău de legende în el era-nchis. Chipul lui ți-l închin. II, 3 Oglinzi: pînă-acum nimeni vrednic n-a fost să spună ce sînteți în voi, nesfîrșite. O, voi, intervale de timp, tainic rost, umplute părînd doar cu găuri de site. O, voi, risipind încă sălile goale -, cînd blînd se-nserează, ca vaste păduri... Și, cerb, candelabrul pășește
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
care nu o dă literatura, am bătut câteva mii de lemne cap în cap și spinare peste spinare, ca să ajung să pun pe picioare o clădire de gospodărie, ajunsă la vârf.” Alăturările sunt, de bună seamă, poetice. Dar o poezie vrednică, gospodărească, așa cum va fi, de multe ori, a lui Arghezi. O poezie care vrea să simtă și să spună lucrul făcându- se. Temeinic. „Măsor, cioplesc, înnădesc și curm” sunt verbe ale construcției, într-un cartier pe atunci pustiu, dar sunt
Poet și editor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4309_a_5634]
-
Liviu Dănceanu Au trecut, iată, mai bine de șase decenii de cînd Arnold Toynbee lansa în oceanul culturii torpila numită postmodernism, torpilă ce s-a dovedit a fi vrednică să scufunde multe dintre navele de croazieră (dar nu numai) plutitoare pe ape line și pe rute sigure. Șase decenii în care, cu cît s-a vorbit mai abitir despre el, operîndu-se ajustări, aclimatizări, deturnări, răsturnări, îndreptări, cu atât termenul
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
sete de vin: „Deci luați învățătură,/ Regilor, în viitor:/ Dac-aveau ce soarbe dacii,/ Poate și-azi trăiau săracii.” Neculce, nici el foarte cucernic, e răstălmăcit în Cetatea Neamțului. Timpul, spațiul și legenda se deformează, de dragul unei istorii nu întotdeauna vrednice: „Rex atunci: - «Vă tai grămadă!»/ Dar a stat cu mâna-n sus,/ Căci aminte și-a adus/ Că-i e teaca fără spadă:/ În Liow zălog și-a pus/ Spada cea cu steme duble/ Pentr- un pol și două ruble
Modernitatea lui Coșbuc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4860_a_6185]
-
mucenic. Sf. Scriptură ne relatează că Ioan Botezătorul, încă de mic, a petrecut în pustie, rugându-se lui Dumnezeu și hrănindu-se cu ierburi sălbatice și cu miere de albine. Așadar, Ioan, ducând o viață atât de sfântă, a fost vrednic atunci când a venit ceasul să vorbească cu Dumnezeu; să gătească calea Domnului; să netezească cărările Lui. Poate fi numit înger, pentru că a trăit pe pământ ca un „înger în trup“. De aceea, Ioan este unul dintre prototipurile, dintre modelele pe
Agenda2005-35-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284139_a_285468]
-
țării, cu chilipirurile sale, - discuția se întețește... Cum vom străbate noi Bucureștiul de la sud la nord; dar de la est la vest, fără să mai pierdem atâta timp?... Mașina a prins viteză, nemaiavând înainte atâtea obstacole, - dacă vom pune un primar vrednic?... îmi vine o idee. Și zic dacă primar ar fi ieșit... dacă ar fi candidat și ieșit... Ciobanu..., "mândrul ciobănel, tras ca prin inel" - îmbogățitul, binefăcătorul lumii sărace, care-l adoră, și căruia el îi dă atâtea parale și le
Transhumanțe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8144_a_9469]
-
meu e o datorie spirituală, nu se cade să-i țin flămândului cursuri de idealism și să-l acuz că e materialist și rob pântecelui! Și cu atât mai puțin să-l insult și să-l batjocoresc, aruncându-i sentința: vrednic de flagelare...”. Și, pentru a-și adapta polemic discursul pre limba lui Noica, monahul conchide: „pâinea celuilalt este dovada practică a devenirii mele întru ființă” , neuitând să invoce, așa cum adesea a făcut-o și în Jurnalul fericirii, figura lui Hristos
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
gândi că era într-adevăr așa, că veșnic și oriunde s-ar fi aflat Alejandra atrăgea atenția bărbaților, dar și a femeilor. Cu toate că din motive diferite, pentru că pe femei nu le putea suferi, le ura, susținea că sunt o specie vrednică de dispreț și că se putea împrieteni numai cu unii bărbați; iar femeile, la rândul lor, o detestau cu aceeași vehemență și din motive inverse, fenomen care abia dacă-i trezea Alejandrei cea mai disprețuitoare indiferență. Deși precis că o
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
decît arareori să vadă limpede în destinul și în rostul lor". Emigrația de după 1944 nu seamănă cu cele precedente, deoarece pe cînd odinioară cei ce se hotărau a-și părăsi meleagurile natale puteau fi socotiți niște inși loviți de soartă, vrednici de compasiune, niște bieți năpăstuiți, azi situația e inversată: ,privilegiați trebuiesc socotiți exilații, ca unii care se pot bucura, fie și prin țări străine, de bunurile cele mai de preț ale vieții: libertatea și demnitatea omenească; oropsiți sînt cei rămași
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
cîntecului care poartă numele de ,Cîntăreți de manele", ci prin ,scriitorii, cărturarii și artiștii care au scris, au gîndit și au creat în acești ani, pentru și în numele României". Meditînd și scriind astfel, N. I. Herescu rămîne neîndoielnic unul din acei vrednici intelectuali ai noștri capabili ,să gîndească cu grijă și la judecățile viitorimii". Propozițiile sale respiră un patetism inteligent, o indignare responsabilă, o amărăciune constructivă, dublată de speranță, cu certe rezonanțe în prezent.
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
ales cu Nicu Steinhardt pe care îl numea "Nicu Aureliu"; acesta răspundea misivelor "din inimă, din suflet și din cuget" cu o trainică prietenie. Parte din aceste "scrisori din exil" au fost tipărite în 2001 la Cluj, după cum la București vrednicul Nicolae Țone avea să-i tipărească un volum simbolic intitulat "Piatră de încercare". Dar trecutul bucureștean al lui Lucian Boz a fost - am putea spune - fabulos - după cum și apare și în periodicele culturale ce se tipăreau cu duiumul în vechiul
Amintirea lui Lucian Boz by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13763_a_15088]
-
mai coboară din cer). Întorcîndu- se la senzualități, poeta le acordă o orientare maternală, așadar un cadru mai larg ce le purifică. Ele nu erup anapoda, ci se organizează pe un cîmp moral, tinzînd spre angelizare: „precum sideful negrăit și vrednic/ licărul seminal/ smălțuie embrionul divin/ în uterul nopții (...) și rupt de carnea veche/ ce miros acriu de placentă/ poartă prin cete/ Îngerul prea ostenit de strigarea/ numelui meu” (Cîmp luminos țesut din raza minții). Aspirația spre transcendență e aici cu
Un culoar propriu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3733_a_5058]
-
ferită de emoții, eu a trebuit să veghez lângă patul tatălui meu și să stau într-ajutor la toate zadarnicele lor încercări. Era prea târziu. Au urmat zile triste, negre, fără cea mai mică perspectivă de lumină. Școala evanghelică și vrednicul ei director, Dr. Blümel, au făcut înmormântarea tatălui meu și al iubitului lor coleg, pe cheltuiala eforiei școlare, ridicând pe mormânt un monument frumos de marmoră neagră, în memoria neuitatului profesor a atâtor generații de elevi și eleve. Curtea, prietenii
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
un minut măcar! Și într-adevăr bietul om mă urmărește pas cu pas, ca nu cumva să se întâmple ceva neplăcut simandicoasei mele persoane, atât de prețioase curții regale. La Brașov suntem întâmpinați la gară de președinta Uniunii femeilor române - vrednica doamna Maria Baiulescu și apoi conduși la hotelul „Coroana”, unde mi se pun la dispoziție două elegante camere. Concertul este anunțat în imensa Festhalle, în care încap câteva mii de auditori și fu într-adevăr un triumf pentru mine. Sala
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
încheiat ei lupta și biruința: rugători înaintea lui Dumnezeu pentru toți, devenind pilde luminoase de statornicie în credință, modele de virtute, icoane ale bărbăției și abnegației și călăuze sigure și statornice pe cărarea Împărăției. Buni și biruitori prin jertfa lor, vrednicii atleți ai lui Hristos, și-au împlinit lupta muceniciei înarmați doar cu armura lui Dumnezeu, platoșa dreptății, scutul credinței și sabia duhului. Trupurile lor, devenite sfinte moaște, erau ridicate în grabă de creștini și îngropate cu mare grijă, dragoste și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a venit cineva care a anunțat iertarea lor și a oprit cu voce tare, de departe, executarea. Atunci cel mai tânăr, fiind nemulțumit că a scăpat de masacru, a zis: Oare Romanos, căci așa se numea el, nu a fost vrednic de a fi numit mucenic al lui Hristos? Însă acel nebun (Iulian) a oprit măcelul pentru că era plin de invidie și nu putea suporta slava acestor atleți ai credinței. Nu a îngăduit totuși ca aceștia să locuiască în orașe, ci
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fie păzite cu grijă și lăsate în aer liber ca să poată servi de hrană fiarelor sălbatice, încât vreme de mai multe zile au putut fi văzuți mulți oameni împlinind această poruncă sălbatică și barbară, păzind de departe ca pe ceva vrednic de laudă faptul ca nu cumva vreun mort să fie răpit, în schimb fiarele sălbatice și câinii ori păsările răpitoare să poată ciopârți ici-colo din mădularele omenești. Întreg orașul, de jur împrejur, era presărat cu măruntaie și oase omenești, încât
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
la ocnă vedeau că se împlinesc cu ei istorisirile despre acei mari bărbați, despre acei sfinți, despre care Pavel spune: Au pribegit în piei de oaie și în piei de capră, lipsiți, strâmtorări, chinuiți, ei, de care lumea nu era vrednică; rătăcind în pustii, în munți, în peșteri, în crăpăturile pământului (Evr. 11, 37, 38). Acestea s-au petrecut și în vremea noastră”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Mucenicii Egipteni, II, în vol. Predici la sărbători împărătești
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Mucenicii Egipteni, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 512) Relicvele sfinte „... AȚi însoțit, cum se și cădea vouă, pe cei încărcați cu lanțuri vrednice de sfinți, care sunt diademe ale celor ce au fost cu adevărat aleși de Dumnezeu și de Domnul nostru.” (Sf. Policarp al Smirnei, Epistola către filipeni, cap. I, 1, în PSB, vol. 1, p. 249) Atitudinea martirilor în fața morții „Vă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]