KorAP: Find »[drukola/base=weber & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...109 110 111 ...142 >

3,544 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

i de o gravitate extreme. S�nt �ntreprinse ?i c�teva cercet?ri empirice remarcabile, dar f?r? leg?tur? cu preocup?rile teoreticienilor ?i cu conceptele lor � �n contrast cu opera at�ț de puternic integrat? a lui Max Weber. Am spune a?adar c? este mai u?or s? identific?m sociologi dec�ț s? �ntrez?rîm o sociologie �n Germania pre-hitlerist? � cu at�ț mai mult cu c�ț profundă ambivalen?? a demersurilor lor face adesea dificil? distinc

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ț mai mult cu c�ț profundă ambivalen?? a demersurilor lor face adesea dificil? distinc?ia �ntre sociologi ?i filosofi, chiar �ntre ace?tia ?i ideologi. Teoretiz?ri sistematice pu?în fecunde Dintre cei trei �p?rin?i fondatori� � Simmel, Weber ?i Ț�nnies � doar ultimul ?i-a continuat opera sub Weimar elabor�nd o teorie a opiniei publice (1922) ?i conduc�nd cercet?ri empirice asupra patologiei sociale (1925-1929). La Heidelberg, Marianne Weber anim? un salon influent ?i studios ?i

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
cei trei �p?rin?i fondatori� � Simmel, Weber ?i Ț�nnies � doar ultimul ?i-a continuat opera sub Weimar elabor�nd o teorie a opiniei publice (1922) ?i conduc�nd cercet?ri empirice asupra patologiei sociale (1925-1929). La Heidelberg, Marianne Weber anim? un salon influent ?i studios ?i dirijeaz? publicarea operelor postume ale șo?ului s?u care, �nainte de moartea survenit? �n 1920, participase la elaborarea noii Constitu?îi germane. Din lotul nenum?raț al constructorilor de �sociologii sistematice� [37

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
sociale, prezen?a indivizilor �n socialul mai masiv, prezen?a colectivit??îi �ns??i �n contactele individuale cele mai fugitive� [37:44]. �nmul?irea domeniilor de cercetare Cu toat? admira?ia intelectual? pe care a suscitat-o, operă lui Max Weber a r?mas f?r? o adev?raț? posteritate. Nimic mai str?în magistrului din Heidelberg dec�ț acele mari sinteze teoretice �n care savantul se diferen?iaz? at�ț de pu?în de ideolog! �n fapt ra?ionalismul a

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
influen?a � weberian?. Specificarea unei sociologii a operelor culturii (kultursociologie) � spre deosebire de cea a faptelor structurii sociale � se datoreaz? lui Scheler (1926) ?i ea �se prezint? mai �nt�i că o teorie ?tiin?ific? a realit??îi istorice� [37:35]. Alfred Weber distinge, dup? metodă fratelui s?u Max, ?i relu�nd opozi?ia lui Spencer, dou? tipuri ideale: �civiliza?ia� (cuprinz�nd ?tiin?a pozitiv? ?i tehnică) universal? ?i transmisibil? de la o societate la alta, ?i �cultură� (de exemplu, religia) care

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
o epoc? [?i care nu poate fi deci studiat? dec�ț �n ea �ns??i, deoarece scap? evolu?ionismului istoric (1927-1935]. �n opozi?ie cu acest demers esen?ialmente filosofic, Thurnwald dezvolt? tradi?ia comparatist? inaugurat? de c?tre M. Weber, exploat�nd largă să cultur? etnologic? (1932-1935). Dar, �n acest domeniu, lucr?rile cele mai semnificative s�nt cele ale unor cercet?tori care nu vor da �ntreaga lor m?sur? dec�ț �n perioadă urm?toare. Astfel, întreprinderea austriacului

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
da �ntreaga lor m?sur? dec�ț �n perioadă urm?toare. Astfel, întreprinderea austriacului Alfred Schutz (1932) este f?r? �ndoial? cea mai promi??toare; el face apel la resursele fenomenologiei husserliene �n prelungirea sociologiei �comprehensive� propuse de c?tre Weber pe care o rectific?. Indivizii construiesc lumea social? că ?i sociologii Aportul esen?ial al lui Schutz este acela de a fi ar?tat c? cercetarea semnifică?iilor pe care le are ac?iunea pentru actor nu este proprie doar

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
iunea pentru actor nu este proprie doar sociologului care dore?te s-o explice, ci c? ea este un demers constant al actorilor sociali �n via?a curent?, �n a?a fel �nc�ț, a?a cum bine v?zuse Weber, orice ac?iune este semnificativ orientat? de ac?iunea celuilalt. Or, observarea procedurilor cotidiene de interpretare a realit??îi sociale de c?tre actori arăt? c?, cu excep?ia rela?iilor fă?? �n fă?? �ntre intimi (�consocia?i�), �contemporanii� construiesc

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
lucr?ri despre curtea lui Ludovic al XIV-lea (1969) ?i public? la B�le cercet?rile sale asupra rolului autoconstr�ngerii individuale ?i asupra dezvolt?rîi statului �n �procesul de civilizare� (1939a ?i b), cu referin?e explicite la Weber, la Marx ?i � o excep?ie remarcabil? � la Freud. �n aceste lucr?ri s�nt sever criticate reduc?ionismele totalizante sau individualizante care �?i �mp?r?eau atunci c�mpul teoretic; accentul este opus, �n manier? weberian?, pe aspectul dinamic

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
lor �n raport cu specula?iile teoretice ale epocii) privind, �n principal, fenomenele claselor ?i ale stratific?rîi, relev? influen?a curentului socialist asupra analizei sociologice a capitalismului ?i a societ??îi industriale � ini?iate mai devreme de c?tre Weber dar, mai ales, de c?tre Sombart [12]. Recens?m�ntul din 1925 a furnizat material de baz? pentru importante cercet?ri asupra clasei muncitoare (Woldt, 1926; Jost, 1932). asupra �noilor clase medii�, asupra statusului social ?i ideologiei (Kracauer, 1930

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
filosofic pur speculativ al disciplinei. Sociologii europeni de la sf�r?ițul secolului al XIX-lea s�nt par?ial ignoră?i. S�nt preferă?i Le Play ?i Tarde, lui Comte ?i Durkheim, este preferat Simmel lui Marx ?i lui Weber. Studen?ilor li se recomand? s? citeasc? texte consacrate unui obiect empiric particular sau lucr?ri teoretice de un eclectism selectat cu grij?, a?a cum era voluminoasa Introduction to the Science of Sociology de Robert E. Park ?i Ernest

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
pre?edin?ia ASS, �n 1949. Parsons manifest? totu?i pu?în interes pentru cercet?rile de teren, f?r? a neglijă clasicii americani. c? proiectul s?u intelectual ?i orient?rile socio-filosofice seduc. �n prima sa lucrare (1937), Pareto, Weber ?i Durkheim s�nt cei trei autori (al?turi de economistul englez Marshall) c?rora le caut? punctele de convergen?? �ntr-o original? concep?ie a ac?iunii pe care a vrut-o la egal? distan?? de utilitarism, culturalism ?i pozitivism

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
und Soziologie (1926). Ț�NNIES Ferdinand (1855-1935): Kritik der �ffentlichen Meinung (1922); Soziologische Studien und Kritiken (1925-1929), 3 vol.; Geist der Neuzeit (1935). VIERKANDT Alfred (1867-1953): Naturv�lker und Kulturv�lker (1896); Gesellschaftslehre (1922); ( d): Handw�rterbuch der Soziologie (1931). WEBER Alfred (1868-1958): Kulturgeschichte als Kultursoziologie (1935); ( d.): Ideen zur Staats-und Kultursoziologie (1927). WIESE Leopold Von (1876-1968): System der allgemeine Soziologie (1924-1929), 2 vol., trad. american? �n 1932; Soziologie: Geschichte und Haupttproblem (1926). WOLDT Richard: Die Lebenswelt des Industriearbeiters (1926). Lucr

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
clare privind problema m?sur?rîi �n sociologie ?i �n psihologie. El a f?cut un str?lucit expozeu �n cartea să asupra m?sur?rîi progresului. Germanii pot revendică un anumit num?r de p?rin?i fondatori: Max Weber a fost, �n anumite perioade, un entuziasmat al cuantific?rîi ?i a f?cut el �nsu?i numeroase calcule; Ț�nnies a inventat un coeficient de corela?ie inedit; �n timpul vacan?elor de Pa?te, von Wiese �?i ducea

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
a unui punct de vedere structural care nu se intereseaz? de actorul social dec�ț ca loc de interiorizare ?i de exercitare a mecanismelor de reglare ?i control proprii sistemului; de unde, referirile la structuralismul lui Durkheim ?i la individualismul lui Weber, la biologia lui Cannon ?i la antropologia lui Linton, la psihanaliza lui Freud ?i la cibernetică lui Wiener� Ascensiunea opozi?iilor Hegemonia parsonsian? ?i, dincolo de ea, a func?ionalismului fac, la sf�r?ițul anilor cincizeci, obiectul unor violențe atacuri

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
sale asupra alien?rîi claselor mijlocii (1951) ?i, mai ales, cele asupra c�rd??iei elitelor economice, politice ?i militare ale Statelor Unite (1956). Prin această, el re�nnoad? leg?tură cu firul istoric ?i critic al sociologiei clasice europene (Marx, Weber, Moser) ?i americane (Veblen). �n timp ce criticile lui Sorokin la adresa �cuantofreniei� sociologiei americane [67] ?i acelea ale lui Merton asupra schizofreniei acesteia (1949) au r?mas f?r? mare inciden?? (din cauza marginalit??îi primului ?i integr?rîi �n sistem

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
a inventat o flogistic? sociologic? steril? ?i paralizant?. Ne �ntreb?m dac? nu-i mai bine s? punem tinerele genera?îi de cercet?tori la ad?post de influen?a sa�. J. STOETZEL (Bordeaux, 1946); sursa: [41: 443-451] Opera lui Weber r?m�ne neglijat? ?i prea pu?în tradus?, cu toate eforturile precoce ?i constante ale lui Aron (1935, 1967) ?i ale lui Julien Freund (1966) (a trebuit s? a?tept?m p�n? �n 1971 că s? dispunem de

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
lui Thomas B. Bottomore (1964) asupra elitelor, ale lui W.G. Runciman (1966) asupra percep?iei inegalit??ilor, ale echipei animate de John H. Goldthorpe (1968-1969) asupra clasei muncitoare, sau ale lui Basil Bernstein (1971) �n sociolingvistic?. Referin?a la Weber (tradus �nc? �n 1947) ?i mai ales la Marx orienteaz? reflexiile teoretice. Corelativ, Parsons ?i func?ionalismul fac obiectul criticilor care, la sf�r?ițul anilor ?aizeci, vor fi re�nnoite prin primirea cu rezerve a etnometodologiei ?i a curentului

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
mai remarcabil al acestei dezbateri este faptul c? a promovat �teoria sociologic? critic?� la rang de pseudoparadigm? care � cel pu?în p�n? �ntr-o epoc? recent? (cf. cap. III) � n-a dat na?tere altui fel de sociologie! Spiritul lui Weber nu r?zbate deci prin constructorii sociologiei germane, c�ț printre groparii s?i din perioada interbelic?; ideea unei cunoa?teri sociologice eliberate de orice judecat? de valoare ?i de proiecte politice este la fel de necuviincioas?. A?a c? disciplină ofer

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
du loisir? (1962). DUVIGNAUD Jean (n?scut �n 1921): Sociologie du th��tre, leș ombres collectives (1965). FAUVET Jacques, MENDRAS Henri: Leș Paysans et la politique dans la France contemporaine (1959). FREUND Julien (n?scut �n 1921): Sociologie de Max Weber (1966). FRIEDMANN Georges (1902-1977): Probl�mes humains du machinisme industriel (1947); Ou va le travail humain? (1954), edi?ia a II-a, 1963; Le Travail en miettes. Sp�cialisation et loisirs (1964); (Ed.): Villes et campagnes (1953); Et NAVILLE Pierre

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
lui Durkheim este redus? la structuralismul �dinamizat� al lui Bourdieu, aceea a lui Marx se reg?se?te �n sociologia domină?iei a acestuia ?i, mai mult, �n sociologia conflictelor a lui Touraine. ?i �ntr-un caz ?i �n cel?lalt, Weber �?i pune de asemenea amprenta; că teoretician al legitim?rîi, �n primul caz, ca teoretician al orient?rilor culturale ale ac?iunii, �n al doilea caz. Dac? M. Crozier �i datoreaz? materialul conceptual al criticii sale la adresa birocra?iei, Boudon

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
nu pronosticuri. Pe plan epistemologic, re?inem o voin?? general? de rupere a sociologiei de filosofia social?. Aceast? ruptur? este totu?i departe de a fi total? ?i, f?r? �ndoial?, nici nu poate fi total? dac? �l credem pe Weber care distingea caracterul ?tiin?ific posibil al unui demers de interpretare sau de explicare ?i caracterul inevitabil �ideologic� (sau, mai clar, socialmente orientat) al problematicii pe care o suscit? ?i care �i construie?te obiectul. Corelativ, sociologii par din ce

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
anthropologie fran�aise, Le Sycomore, Paris, 1978. COSER Lewis, Masters of Sociological Thought. Ideas în Historical and Social Context, Harcourt Brace, New York, 1971. GIDDENS Anthony, Capitalism and Modern Social Theory: an Analysis of the Writings of Marx, durkheim and Max Weber, Cambridge University Press, Cambridge, 1971. GRAFMEYER Yves, JOSEPH Isaac, LՃcole de Chicago: naissance de lՎcologie urbaine, Aubier, Paris, 1979. HAWTHORN Geoffrey, Enlightenment and Despair. A History of Sociology, Cambridge University Press, Cambridge, 1976. INSEE, Pour une histoire de la statistique, Imprimerie

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
R�publique, d. de Mînuit, Paris, 1994. FAVRE Pierre, Naissance de la science politique en France (1870-1914), Fayard, Paris, 1989. FILLOUX Jean-Claude, MAISONNEUVE Jean, Anthropologie des sciences de l�homme, tome I, Dunod, Paris, 1991. FREUND Julien, D�Auguste Comte � Max Weber, Economică, Paris, 1991. Gen�șes, �A la d�couverte du fait social. 1890-1900�, Calmann-L�vy, Paris, 1990. HIRSCHHORN Monique, Max Weber et la sociologie fran�aise, L�Harmattan, Paris, 1988. HIRSCHHORN Monique, COENEN-HUTER Jacques (ss la dir. de), durkheim et

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
MAISONNEUVE Jean, Anthropologie des sciences de l�homme, tome I, Dunod, Paris, 1991. FREUND Julien, D�Auguste Comte � Max Weber, Economică, Paris, 1991. Gen�șes, �A la d�couverte du fait social. 1890-1900�, Calmann-L�vy, Paris, 1990. HIRSCHHORN Monique, Max Weber et la sociologie fran�aise, L�Harmattan, Paris, 1988. HIRSCHHORN Monique, COENEN-HUTER Jacques (ss la dir. de), durkheim et Weber. Vers la fin des malentendus?, L�Harmattan, Paris, 1994. Institut d�histoire moderne et contemporaine, Le Personnel de l�enseignement

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]