2,805 matches
-
drumurile de creastă posturi de graniță numite "wachtpost"-uri. Cetatea de la Avrig-Racovița poate fi inclusă în categoria cetăților de zidărie din partea montan-central-sud transilvăneană prin luarea în considerare a planului simplu de construcție. În plus se constată ultilizarea unor structuri de zidărie cu piatră, legate cu mortar de slabă calitate și stângaci executate. Stratigrafia secțiunilor arheologice de la Avrig-Racovița și dimensiunile considerabile ale zidurilor dezvelite împiedică concluzia că pe dealul din hotarele localităților Avrig și Racovița ar fi existat o cetatea cu val
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
de slabă calitate și stângaci executate. Stratigrafia secțiunilor arheologice de la Avrig-Racovița și dimensiunile considerabile ale zidurilor dezvelite împiedică concluzia că pe dealul din hotarele localităților Avrig și Racovița ar fi existat o cetatea cu val de pământ care masca o zidărie din piatră. Lipsa materialului arheologic în fortificația de la Avrig-Racovița îi dă o notă aparte. Coroborată cu starea de conservare actuală a structurilor de apărare la mai bine de jumătate din incintă, informația duce la ipoteza nefinalizării lucrărilor de apărare. Starea
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
Lipsa materialului arheologic în fortificația de la Avrig-Racovița îi dă o notă aparte. Coroborată cu starea de conservare actuală a structurilor de apărare la mai bine de jumătate din incintă, informația duce la ipoteza nefinalizării lucrărilor de apărare. Starea actuală a zidăriei permite, de asemenea, discuția ipoteticei distrugeri intenționate, așa cum s-a întâmplat potrivit informațiilor documentare la Landskrone. Urmele slabe de cărbune, evidente în ambele cazuri, sunt urmare a defrișării prin incendiu a vegetației și a unor focuri ocazionale în perioada de
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
fortificației de la Avrig-Racovița. Sistemele de apărare construite folosesc elementele naturale de apărare. În planul ambelor cetăți proiectate, doar calea de acces mai ușor de parcurs a fost echipată cu un val de barare din pământ. Privite în ansamblul cetăților de zidărie din partea central-sudică a Transilvaniei, zona pre montană, cele două cazuri analizate dau imaginea unor construcții ridicate în grabă, chiar nefinalizate. Cu toate „deficiențe de construcție” sesizate în cercetarea arheologică, apreciem cunoașterea de către constructorii medievali a regulilor de bază în apărarea
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
pusă la 25 mai 1896, într-o zi de luni când se sărbătoreau Rusaliile. S-a ținut o predică, după care preotul Swoboda a făcut o cerere pentru efectuarea de donații, a sfințit piatra de temelie și a îngropat în zidăria fundației o cutie de staniu. Lista donatorilor conținea mai multe nume, printre care și cele ale unor membri ai familiei imperiale austro-ungare: împărăteasa Elisabeta (300 de florini), prințesa Stefanie (20 florini) și arhiducele Petru (15 florini), dar și instituții sau
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
de Poartă și cu Primăria Veche, astăzi Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului Național Brukenthal. Pasajul a fost restaurat în anul 1860 și apoi în 2006, când Primăria municipiului Sibiu a investit 3.000.000 de lei pentru consolidarea solului, refacerea zidăriei, respectiv așternerea pavajului pe scări, în locul pietrelor cubice. În septembrie 2007, președintele Comisiei Europene, José Manuel Durăo Barroso, a vizitat Pasajul Scărilor , promițând primarului Klaus Iohannis sprijin financiar și logistic pentru conservarea monumentelor istorice ale orașului. Cele patru case aflate
Pasajul Scărilor din Sibiu () [Corola-website/Science/324064_a_325393]
-
perforat de accesul central, în ax. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura iconostasului, care permite trei intrări rituale și un spațiu deschis sub rotundul bolții. Iconostasul este zidit între și puțin peste uși, și zugrăvit din 1859. peste zidărie se păstrează tâmpla de lemn originală, zugrăvită, peste care se înalță crucea cu moleniile. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, de cărămidă, ridicată mai bine de o jumătate de metru de la nivelul pământului, tencuită cu mortar de
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
numite „mansarde”. În limba franceză termenul "mansarde" se referă la stilul acoperișului sau la spațiile de locuit (garret). Mansarda permite optimizarea spațiului din "așa zisele poduri", oferind posibilitatea de a obține nivele suplimentare la etajele existente, reducând necesitățile legate de zidărie. Adeseori potențialul decorativ al mansardelor este exploatat prin realizarea de învelitori cu suprafețe curbe convexe sau concave și prin ornamentarea lucarnelor. Un motiv controversat al răspândirii mansardelor este legat de încercarea proprietarilor de a eluda taxele. Un exemplu al acestei
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
este măsurată din centrul absidei principale a altarului până în partea de răsărit a pridvorului. Temelia este din blocuri de piatră de calcar paralelipipedice, neegale și e înaltă de 2,30 m. Corpul clădirii este de la temelie în sus format din zidărie de cărămidă aparentă alternând cu blocuri de piatră, fiind dispuse astfel: la trei rânduri de cărămizi, un rând de blocuri, late cam cât cele trei rânduri de cărămizi. Pe cele două laturi ale bisericii sunt câte cinci ferestre; două la
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
gros, compus din trei cărămizi suprapuse, cel de deasupra având grosimea unei cărămizi. Streașina este mică și făcută din blocuri mari de piatră. În dreptul naosului se ridică, în exterior, și de o parte și de alta a bisericii, bolțile de zidărie caracteristice bisericilor cu planul de cruce greacă. În arcada acestor bolți sunt câte trei ferestre. O asemenea boltă este și deasupra intrării în pronaos. Altarul are trei despărțituri (abside), cea din mijloc fiind mai lungă și mai mare decât celelalte
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
de turci precum și de Vlad Țepeș în campania din 1457, locuitorii refăcând-o în același an. Zidul de incintă din partea de sud a fost probabil distrus după bătălia de la Feldioara de oștile lui Petru Rareș prin vornicul Nicoară Grozav. Pe zidăria turnului din spre nord există scrijelit anul 1657, dar nu se știe dacă s-a făcut aceasta cu ocazia construirii lui sau cu ocazia renovării.
Cetatea Feldioarei () [Corola-website/Science/326754_a_328083]
-
exterior. Astfel, portarul fațadei apusene a fost împodobit, în a doua jumătate a secolului XV-lea, cu un decor geometrizat; în lunetă era reprodusă probabil icoana de hram. Un sgrafit din anul 1522 concordă cu datarea propusă. Pe tâmpla de zidărie se aflau patru icoane de lemn, pictate, pe la 1783-1785, de către Simion Zugravul din Pitești. În legătură cu această biserică, restaurată în anul 1976, trebuie menționat și numărul mare de preoți atestați documentar începând cu secolul al XVI-lea. Primul slujitor cunoscut a
Biserica de zid Sfântul Gheorghe din Sânpetru () [Corola-website/Science/326892_a_328221]
-
descrie pe Fortunato ca pe un alcoolic. Cecil sugerează, de asemenea, că unii oameni ar putea simți că Fortunato merita să fie îngropat de viu pentru că irosește o sticlă de vin fin. Poe s-ar fi priceput la lucrări de zidărie ca urmare a unei experiențe personale. O mare perioadă din viața lui Poe este lipsită de detalii biografice semnificative, inclusiv perioada de după părăsirea revistei "Southern Literary Messenger" în 1837. John H. Ingram, biograful lui Poe, i-a scris lui Sarah
Balerca de Amontillado () [Corola-website/Science/325714_a_327043]
-
-l înveselească citind împreună cu el și ascultându-i compozițiile muzicale improvizate la chitară. Roderick cântă „Palatul bântuit”, apoi îi spune naratorului că el crede faptul că locuința în care trăiește este simțitoare și că aceste simțuri provin din combinația de zidărie și de vegetație care o înconjoară. Roderick îl informează mai târziu pe narator că sora lui a murit și insistă ca ea să fie înmormântată timp de două săptămâni într-o criptă (mormânt de familie) aflată în casă înainte de a
Prăbușirea Casei Usher () [Corola-website/Science/325832_a_327161]
-
familie, joacă un rol important în povestire. Acesta este primul „personaj” pe care naratorul îl prezintă cititorului, descris în chip umanizat: ferestrele sale sunt descrise ca „asemănătoare cu ochii” de două ori în primul paragraf. Fisura care se dezvoltă în zidărie simbolizează dezintegrarea familiei Usher, iar casa „moare”, împreună cu cei doi frați Usher. Această conexiune a fost subliniată în poemul „Palatul bântuit” al lui Roderick, care pare a fi o referire directă la casa care prefigurează soarta. L. Sprague de Camp
Prăbușirea Casei Usher () [Corola-website/Science/325832_a_327161]
-
lui Ahab” a provenit din „forța evocatoare” a povestirii „Prăbușirea Casei Usher” a lui Poe. Atât la Ahab, cât și la casa Usher, aspectul de soliditate fundamentală este vizibil greșit - de cicatricea lividă a lui Ahab și de fisura în zidăria casei Usher. În filmul cu buget redus al lui Roger Corman din 1960, cunoscut în Statele Unite, ca "House of Usher", naratorul se îndrăgostește de bolnăvicioasa Madeline, mai mult spre oroarea lui Roderick. După cum dezvăluie Roderick, familia Usher are o istorie
Prăbușirea Casei Usher () [Corola-website/Science/325832_a_327161]
-
20 statui din piatră artificială, amplasate câte 10 pe fiecare parte a aleii, fiecare grup fiind unit printr-o arhitravă. Cariatidele reprezintă țărănci din Muscel și Mehedinți, cu ulcioare pe cap, diferențiate după poziția mâinilor. Pe cele 2 pile de zidărie din partea sudică a ansamblului sunt plasate 2 steme, realizate în bronz, ale Municipiului București- cea de la 1879 (stânga) și cea actuală (dreapta), motiv pentru care acum aceasta poartă numele de „Aleea Cariatidelor”. În prezent, la capătul dinspre Piața Charles de
Fântâna Modura () [Corola-website/Science/325868_a_327197]
-
lemn. Turnul are trei etaje, la nivelul trei existând un coridor de apărare din lemn situat imediat sub acoperișul piramidal. De asemenea la fiecare etaj turnul este prevăzut cu metereze, deschideri înguste cu rol defesiv. Corul a fost înglobat în zidăria masivă pe cinci nivele, ultimele trei având metereze dreptunghiulare înguste. Privind monumentul din partea dinspre sud, aspectul exterior se prezintă sub forma unei bazilici, în partea de nord având aspectul schimbat din cauza modificărilor la care a fost supusă construcția. Acest lucru
Biserica fortificată din Merghindeal () [Corola-website/Science/326413_a_327742]
-
funcționat mai mult timp, iar orientarea mormintelor pe axa Est-Vest a condus la concluzia că morții erau creștini. Nu am găsit material numismatic sau ceramică, prin intermediul cărora pot fi datate mormintele, nici urme de mortar, deci necropola este anterioară oricărei zidării"", a precizat Stela Cheptea.
Stela Cheptea () [Corola-website/Science/322623_a_323952]
-
cu o boltă semicilindrică. Spre exterior, între două contraforturi mascate parțial de zidurile barbacanei, se află lăcașul de culisare al hersei (grilajul de poartă). Accesul în interiorul turnului se face printr-o scară de piatră, sprijinită pe un arc amplu de zidărie, care conduce spre intrarea de la etajul întâi. De aici, pe scări de lemn se urcă până la galeria de apărare de la ultimul etaj, protejată de un acoperiș în patru ape. Aici se află patru clopote, motiv pentru care construcția se mai
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
ca vechime este masivul turn donjon. În epoca romantică, acest impresionant vestigiu medieval a fost supranumit turnul Siegfried. De plan dreptunghiular (cca 9x13 m), cu ziduri groase de cca 1 m, turnul se ridică până la 27 m înălțime (20 m zidăria, 7 m acoperișul în patru ape). Donjonul este cel mai reprezentativ element al fortificației, având inițial funcția de turn-locuință. Din acest motiv conține unele detalii constructive speciale. Parterul turnului, pivnița, este o amplă încăpere boltită. Bolta semicilindrică, din piatră înecată
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
practicată în grosimea zidului, care cobora de la etajul întâi. Astăzi intrarea este directă, din exterior, printr-o poartă deschisă la inceputul secolului XX în peretele nordic. Poarta este protejată printr-o copertină de țigle, sprijinită pe două picioare masive de zidărie. Pivnița este aerisită printr-o deschidere îngustă practicată în peretele sudic. Etajul întâi era camera de locuit, dotată cu un șemineu ale cărui urme sunt vizibile pe zidul vestic. Această sală a fost la rândul ei boltită, însă bolta s-
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
lucrărilor de renovare. Acestea au avut drept scop extinderea spre apus și îmbrăcarea în o cămașă de tencuială și pictură murală, care să dea impresia unei construcții de zid. O parte din pereții transversali au fost mutați sau înlocuiți din zidărie. Bolțile interioare și acoperișul au fost la rândul lor schimbate. Turnul și pridvorul de zid fac parte din elementele noi, adause la 1867. Pentru secolul 20 sunt surprinse lucrări de reparație în 1910, 1943 și 1965. Aceste reparații, pe lângă o
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
construcția a fost extinsă cu un pridvor prevăzut cu un turn peste el. Pereții de lemn au fost îmbrăcați într-o o cămașă de tencuială, care să dea impresia unei construcții de zid. Pereții transversali interiori au fost refăcuți din zidărie. Interiorul și peretele de la intrare au fost în întregime zugrăviți cu scene religioase. În forma sa actuală biserica este rezultatul intervențiilor de renovare și reparații asupra construcției inițiale. Biserica este ridicată în formele tradiționale, cu o pereți încheiați în boltă
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]
-
s-a făcut o reparație la acoperiș, turn și soclul exterior și s-a turnat trotuar, alte mici reparații făcându-se în anul 1980. În vara anului 1997 s-au efectuat lucrări de consolidare ale monumentului istoric, atunci fiind refăcută zidăria și tencuiala exterioară a bisericii. În pronaosul bisericii se află mormintele ctitorilor acestei biserici: Gheorghe Alexandru și Maria Mavrocordat. Placa acestor morminte este din marmură albă; la partea superioară se află stema Principatelor Române (capul de zimbru și vulturul cu
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]