27,938 matches
-
anusului, cauzând inflamații ale pielii. Unii medici proctologi japonezi au numit acest fenomen sau . Funcția de încălzire a colacului WC-ului este des întâlnită și la toaletele care nu au bidé. Deoarece majoritatea caselor japoneze nu au încălzire centrală, iarna încăperea în care este instalată toaleta poate fi relativ rece, un colac încălzit fiind o funcțiune binevenită. Pisoarele japoneze sunt foarte similare cu cele din alte părți ale lumii, și sunt folosite mai ales în toaletele publice pentru bărbați sau în
Toalete în Japonia () [Corola-website/Science/315359_a_316688]
-
cu uși care nu pot fi încuiate, toaleta este una din puținele locuri unde poți fi singur. Unii își instalează rafturi cu cărți, alții intră cu ziarul, cu o revistă sau cu o carte. Toaleta este pe cât posibil în altă încăpere decât baia, tocmai pentrua separa „curatul” de „murdar”, acest factor fiind folosit ca argument pozitiv la vânzarea sau închirierea apartamentelor. Băile care au toaleta în aceeași încăpere sunt cunoscute sub cuvântul împrumutat din engleză „unit bath”. Străinii care vizitează Japonia
Toalete în Japonia () [Corola-website/Science/315359_a_316688]
-
cu o revistă sau cu o carte. Toaleta este pe cât posibil în altă încăpere decât baia, tocmai pentrua separa „curatul” de „murdar”, acest factor fiind folosit ca argument pozitiv la vânzarea sau închirierea apartamentelor. Băile care au toaleta în aceeași încăpere sunt cunoscute sub cuvântul împrumutat din engleză „unit bath”. Străinii care vizitează Japonia sunt căteodată încurcați atât de către toaletele de tip oriental cât și de cele de tip occidental cu tehnologie avansată, nefiind obișnuiți cu atâtea butoane la WC. Există
Toalete în Japonia () [Corola-website/Science/315359_a_316688]
-
sub codul LMI: . Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” a fost construită în partea de miazănoapte a satului. Construcția, ridicată pe o fundație de piatră, este de dimensiuni modeste (lungime 10,50m, lățime 4,90m). În plus se disting cele trei încăperi: pronaosul, naosul și altarul poligonal decroșat. Deasupra pronaosului se înalță turnul prismatic, încoronat cu un coif tronconic. În partea de sud se află ușa de acces, mărginită de usciori simpli, dar masivi. Ușa de intrare în naos prezintă un frumos
Biserica de lemn din Sălișca Deal () [Corola-website/Science/315450_a_316779]
-
poduri mobile care le izolau în caz de pericol, turnuri înalte, crenelate, pentru veghe și pentru a adăposti arcașii. Din secolul al XII-lea, edificiile sumbre, solide, cu rol strict defensiv, au început să fie înfrumusețate cu ferestre largi și încăperi spațioase. Sofisticarea construcțiilor a crescut apoi odată ce perfecționarea artileriei, făcând ca fortărețele de până atunci să fie ineficiente în fața turnurilor. Prin urmare, castelele s-au transformat treptat în „stațiuni” pentru elita vremii și pentru curtea regală. În aceeași perioadă le-
Valea Loarei () [Corola-website/Science/315470_a_316799]
-
15, sau hyperoon în Fapte 1,13 - , traduse amândouă în latină prin coenaculum de către Sf.Ieronim) din „foișorul”, în care s-a defășurat în ziua numită a Joii Sfinte Cina cea de Taină sau Ultima Cină a lui Iisus Hristos. Încăperea, în forma de pătrat, de dimensiuni relativ reduse (15m x 12 m) este, după tradiție legată și de alte evenimente din istoria credinței creștine: Euharistia, Spălarea Picioarelor, Apariția lui Iisus înviat în fața Apostolilor, coborârea Sfântului Duh asupra apostolilor și a
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
fiind o sală de prânz. Clădirea este un loc creștin de pelerinaj dar multă vreme nu a fost loc oficial de rugăciune și cult. După alte tradiții, cum este cea a Bisericii Ortodoxe Siriene sau Siriace, Cenaculum era o altă încăpere aflată dedesubtul Mănăstirii Sf. Marcu din apropierea Cartierului Armean din zona veche a Ierusalimului și care ar fi fost locul casei Mariei, mama evanghelistului Marcu (Ioan Marcu). Cina cea de taină, Ultima Cină sau Cina Domnului a fost, conform tradiției a
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
a frânt pâinile și a instituit ceremonia Euharistiei sau a Împărtășaniei. Ea a devenit și motivul multor picturi și altor opere de artă. După evanghelia lui Marcu 14,12-16 și cea a lui Luca 22,7-13, era vorba de o încăpere la un etaj, pe care ucenicii au găsit-o după indicația învățătorului lor, urmând pașii unui cărăuș de apă pe ulițele Ierusalimului. În Evanghelia lui Matei 26, 17 -19 lipsesc aceste amănunte. Evanghelia lui Ioan `13. 1-17 pomenește cina deja
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
sinagogi, fără a se atinge de peretele de est, (unde la parter se află azi camerele „Mormântului lui David”), cruciații au clădit o cameră superioară cunoscută azi ca Cenaculum și care poate fi vizitată de pelerini. De asemenea, într-o încăpere la nivel inferior au loc ceremonii în amintirea spălării picioarelor. Acolo se află și o sinagogă, pe locul unde care mituri din veacul al X-XII -lea le indicau a fi Mormântul regelui David. Bazilica a fost distrusă în anul 1219
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
a fost distrusă în anul 1219 de către sultanul Damascului, Al-Muazzâm Turan Shah. În 1333, după negocieri anevoioase, în numele regelui Robert de Anjou al Neapolelui, Ordinul catolic al fraților minoriți sau franciscani, reprezentat de fratele Roger Garin din Aquitania,a cumpărat încăperea de la sultanul mameluc al Egiptului, En Nasser Muhammad. Franciscanii, deveniți din 1421 custozii Locurilor Sfinte catolice în Palestina, au restaurat încăperea adăugându-i bolți în stil gotic și au luat-o în ocrotirea lor între anii 1333- 1523. În câteva
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
Anjou al Neapolelui, Ordinul catolic al fraților minoriți sau franciscani, reprezentat de fratele Roger Garin din Aquitania,a cumpărat încăperea de la sultanul mameluc al Egiptului, En Nasser Muhammad. Franciscanii, deveniți din 1421 custozii Locurilor Sfinte catolice în Palestina, au restaurat încăperea adăugându-i bolți în stil gotic și au luat-o în ocrotirea lor între anii 1333- 1523. În câteva rânduri li s-a permis să posede și Capela Coborării Sfântului Duh, pe care au restaurat-o cu contribuția unor arhitecți
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
cursul pelerinajului jubiliar din anul 2000, pe locul unde Iisus a stabilit Sacra Euharistie. Papa Francisc a condus și el în acest loc un serviciu divin la 26 mai 2014. Autoritățile israeliene au fost solicitate de către factori catolici să predea încăperea Bisericii Romano-Catolice în schimbul vechii sinagogi din Toledo care fusese preschimbată timp de câteva secole în biserică catolică sub numele de Santa Maria La Blanca și care în momentul de față este muzeu. Deasupra lăcașului mormântului lui David se află Capela
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
altarului de formă pentagonală decroșată. Turnul înălțat deasupra pronaosului este o prismă cu secțiune plană pătrată, prevăzut cu un foișor deschis prin arcade semicirculare și încoronat cu un coif tronconic. Accesul se face pe latura de sud. În interior prima încăpere are tavan, iar naosul și absida altarului au fost acoperite cu câte o boltă semicilindrică. Picturile ce împodobesc pereții lăcașului de cult au fost realizate, potrivit inscripției aflate sub fereastra de miazăzi a altarului, de Popa Alexandru Zugravul, în anul
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
al cetății are la bază zidurile acestei incinte, perfect îmbinate cu rocile naturale. Intrarea în cetatea de sus se făcea printr-un culoar foarte îngust, poarta de sub Turnul Pulberăriei, "Turnul cu vârful îngroșat". Se pot observa în interiorul incintei urmele de încăperi, ce au servit drept locuințe pentru populația refugiată în cetate, pe timpul asediilor. Cele mai cunoscute încăperi din cetatea de sus sunt "Camera judelui" și "Camera preotului". Acestea sunt însă foarte greu identificabile astăzi. Cetatea de mijloc a fost construită în
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
de sus se făcea printr-un culoar foarte îngust, poarta de sub Turnul Pulberăriei, "Turnul cu vârful îngroșat". Se pot observa în interiorul incintei urmele de încăperi, ce au servit drept locuințe pentru populația refugiată în cetate, pe timpul asediilor. Cele mai cunoscute încăperi din cetatea de sus sunt "Camera judelui" și "Camera preotului". Acestea sunt însă foarte greu identificabile astăzi. Cetatea de mijloc a fost construită în secolul al XV-lea și modificată, pentru a fi mărită, în secolul al XVII-lea. Aici
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
Clădirea este o construcție din bârne de lemn, cu acoperiș din șindrilă. A fost locuită până în 1959 de descendenții familiei Creangă, fiind restaurată în 1937 prin grija lui Nicolae Iorga. Alte restaurări: 1960, 1975, 1988. Construcția este formată din două încăperi micuțe și o tindă. Atracția turistică deține o valoroasă expoziție permanentă, reorganizată tematic după 1989, ce cuprinde documente de arhivă, scrisori, cărți poștale cu autograf, fotocopii ale manuscriselor, fotografii și 14 lucrări de grafică. Lângă muzeu se găsește Parcul tematic
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
Culturale „Ion Creangă” din Târgu-Neamț sau la școlile din localitate. Casa are un acoperiș larg de draniță sub care se află pereții durați din bârne groase peste care s-a așternut un strat de lutuială. Interiorul este format din două încăperi micuțe și o tindă. Intrarea scundă este adăpostită de ploile repezi printr-o prispă lată de câteva palme, iar în spatele casei un acoperământ de scânduri cu pantă repede protejează mai multe obiecte gospodărești și unelte agricole cu certă valoare etnografică
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
o tindă. Intrarea scundă este adăpostită de ploile repezi printr-o prispă lată de câteva palme, iar în spatele casei un acoperământ de scânduri cu pantă repede protejează mai multe obiecte gospodărești și unelte agricole cu certă valoare etnografică. În prima încăpere, care este cea mai mare și fiind camera în care locuia familia se află covata pentru copilul mic, hainele de sărbătoare așezate pe culmi și lada de zestre a mamei Smaranda. În dreapta de cum intrăm se observă lavița în jurul căreia avea
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
viețile sfinților, sfaturi morale etc. Proiectul bisericii poate fi văzut în lucrarea "„Die Griechisch-Orientalische Pfarrkirche in Bossancze”" a arhitectului Karl Romstorfer. Biserica are o lungime de 41,32 m și o lățime de 12 m. Ea este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Deasupra pridvorului se află o scară în spirală care urcă în cafas (balconul pentru cor), apoi într-o cămăruță rotundă pentru ustensile, într-o încăpere mai spațioasă (camera comorii) și în sfârșit în pod. Pronaosul
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
o lățime de 12 m. Ea este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Deasupra pridvorului se află o scară în spirală care urcă în cafas (balconul pentru cor), apoi într-o cămăruță rotundă pentru ustensile, într-o încăpere mai spațioasă (camera comorii) și în sfârșit în pod. Pronaosul are o lungime de 16,48 m și o lățime de 8,6 m și este prevăzut cu o ușă de ieșire din biserică. Absidele laterale din naos și absida
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
stejar, fiind așezată pe o temelie din piatră. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură de culoare albastră. Construcția este în formă de navă, cu altar poligonal. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă. Acoperișul este în patru ape.
Biserica de lemn din Mădârjești () [Corola-website/Science/317332_a_318661]
-
de piatră (unde se află pridvorul de acces) și cu etaj din lemn. Dimensiunile construcției sunt 5,90 m x 13,20 m, iar înălțimea până la coama acoperișului este de 6,80 m. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul este despărțit de naos printr-o colonadă care se termină la partea superioară cu o grindă cu înflorituri. Lăcașul de cult are un pod cu plafon boltit, fiind realizate 3 bolți octogonale de dimensiuni
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
13,50 m lungime, 5,30 m lățime și 2,48 m înălțimea până la streașină. Construcția are formă dreptunghiulară (de navă), cu un pridvor alipit pe latura de sud și cu altar poligonal. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. De clădirea bisericii este adosat pe latura de sud un pridvor peste care se înalță turnul clopotniță de formă pătrată și acoperit cu învelitoare în patru ape. Pridvorul a fost la început deschis, dar în
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
de comunitate, în spatele primăriei. Cu toate acestea construirea noii sinagogi a fost amânată în repetate rânduri, deoarece construirea școlii s-a considerat prioritară. Comunitatea evreiască a propus ridicarea unui complex edificiu comunitar, compus din sinagogă, locuințele rabinului și ale cantorului, încăperi pentru elevi, iar la nivelul stradal, spații comerciale, dar consiliul orășenesc pe opune acestui proiect în anul 1826, dar aprobă construcția într-un amplasament diferit în Piața Peștelui, dar proiectul nu are sorți de izbândă deoarece nu a primit aprobarea
Sinagoga Neologă din Arad () [Corola-website/Science/317418_a_318747]
-
preciza că Sinagoga Mare din Iași este o sinagogă în funcțiune. În anul 2008 au fost începute o serie de lucrări de restaurare a sinagogii. În perioada în care sinagoga este închisă pentru reparații, ceremoniile religioase sunt oficiate într-o încăpere mai mică amenajată lângă cantina evreiască din cadrul Comunității evreiești, unde au fost aduse sulurile sfinte și cărțile de rugăciune. Acolo se slujește de 4 ori pe săptămână: luni și joi de la 8.30, vineri seara și sâmbăta. Condiția desfășurării ceremoniei
Sinagoga Mare din Iași () [Corola-website/Science/317417_a_318746]