27,663 matches
-
ca expunere discursivă era deja constituită, abia după zece ani Guénon a început să-și publice cărțile. Primul Război Mondial l-a împiedicat să se manifeste mai repede, și doar în 1921 îi apare prima carte, despre tradiția hindusă. În deceniul următor, el și-a publicat toate scrierile fundamentale și tot acum devine „inima" și „intelectul" revistei Études Traditionnelles. Citește și: Revista britanică "Poem" consacră un număr special liricii românești În 1930 părăsește definitiv Franța, stabilindu-se pentru tot restul vieții
Prin lumea minunată a cărților by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105947_a_107239]
-
pe muzica lui Franco Battiato. Ediția din acest an a propus, în afara secțiunilor competitive și necompetitive, a doua parte a Retrospectivei Cose che, o călătorie prin scenariile viitorului imaginate de cinema-ul SF și de autorii care au descris lumea deceniilor care vor veni după ei. Au fost proiectate pelicule rare și a fost, cu acest prilej, lansat volumul Pecore elettriche. La terra vista dal cinema, îngrijit de Emanuela Martini și editat de Il Castoro. A fost marcată și împlinirea a
Festivalul Filmului de la Torino, “tânăr, transgresiv, punk” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105931_a_107223]
-
navă norvegiană. A fost agricultor în India, a învățat medicina chineză în Thailanda, a devenit fotograf în 1970 în Taiwan. În ultimii ani, și-a descoperit vocația, fiind recunoscut drept unul dintre cei mai mari directori de imagine din ultimele decenii. A făcut 8 filme alături de Wong Kar-wai, apoi a lucrat cu Zhang Ymou, cu Gus Van Sant, cu Jim Jarmusch, Barry Levinson. Se consideră un mediator între public și marele ecran, un alb într-o lume galbenă. Are un ochi
Festivalul Filmului de la Torino, “tânăr, transgresiv, punk” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105931_a_107223]
-
și în organizarea acestor manifestări expoziționale. Să nu uităm de desele itinerarii prin țară, în special după 1896, când călătoriile în străinătate sunt limitate doar la cele balneare, Valea Prahovei, Valea Buzăului sau Moldova devenind principalele surse de imaginar. Ultimul deceniu de viață al lui Nicolae Grigorescu ne prezintă totuși un personaj extrem de interesat și motivat în a-și găsi locul cuvenit și în arta europeană, nu numai în cea românească, pentru care reprezenta absolutul și măiestria. Regăsim astfel motivația deselor
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
din anii 40 a lui Leon Laserson. Personajele lui Iser, cele care nu suferă travestiuri (arlechini, odalisce, spaniole), transmit un suflu modernist, ce amintește de formația sa franceză. Modelul profesionist este folosit de Iser în marile compoziții cu personaje ale deceniului 4 și 5, realizate în România. Turcoaica în veșmânt specific nu mai apare ca la începutul carierei, atunci când familiile tipic dobrogene erau analizate în pânzele artistului. Acel travesti amintit este realizat după 1935-1940 cu ajutorul unor modele și a unei recuzite
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
va dezvolta stilul inconfundabil. Valoare estimativă: 3.000 - 6.000 de euro. Schiță de nud (Catrina) de Nicolae Tonitza (1886, Bârlad - 1940, București) este una dintre cele câteva opera ale acestui artist, puse la licitație în această sesiune. Către sfârșitul deceniului trei al secolului trecut, Tonitza începe să abordeze pictarea nudului cu un aplomb împrospătat. Din 1926 începe să abunde tematica inaugurată cu seria În iatac pe simezele expozițiilor Grupului celor Patru și pe cele ale expozițiilor personale, culminând spre sfârșitul
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
ales maniera atât de tipică de interpretare a formei oferă operei de față o încărcătură de depășește simpla apariție naturală a modelului ce stă la pozat. Pânza vine să întregească un ciclu omogen conceput de Pallady în prima jumătate a deceniului patru al secolului trecut, ciclu oferit publicului bucureștean în 1935, în urma expoziției personale. Din cea de a doua categorie, se detașează Nud în fotoliu, acuarelă pe hârtie (600 - 900 de euro), La cigarette (Les deux Magots), din 1938, desen cu
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
i se alătură și Natură statică cu garoafe albe și mere (9.000 - 15.000 de euro). Nud în atelier de Francisc Șirato (1877, Craiova - 1953, București) ne introduce în pictura artistului de după descoperirea Balcicului, așadar în primii ani ai deceniului patru al secolului XX. Ca și în cazul colegilor săi din Grupul celor Patru, contactul cu universul zenital al orașului de la Marea Neagră avea să îi influențeze atât paleta, cât și pensulația. Aspectul translucid pe care îl poartă formele pictate de
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
expoziție intrau în colecții importante ca cele ale lui Anastase Simu (3) și Iosif Dona (2), opera îi era comentată de Nichifor Crainic sau Nicolae Iorga, iar Tonitza îl observa și îi aprecia "paleta...vioaie, suculentă, vibrantă". Pe parcursul acestui prim deceniu de recunoaștere și apreciere pictorul va stărui și va experimenta continuu. Chiar dacă experimentează în regimul figurativ cu diverse surse de inpirație (călătorii de studiu în Italia, Grecia sau Franța), căutând să lucreze destul de mult peisaj, tematica cea mai importantă și
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
Efortul constant al lui Tony Judt e de a-și ,blinda" propriile ipoteze, interpretări ori sugestii cu un material documentar pe cât de vast, pe atât de necesar pentru a-și credibiliza demersurile. Inițial, lucrarea s-a dorit istoria celor câteva decenii de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial până la căderea comunismului. Proiectul a suferit, însă, nenumărate modificări și amplificări, tocmai datorită direcțiilor neașteptate luate de istoria europeană în perioada așa-numitei tranziții. Pe alocuri, ea e mai mult decât o
Postwar (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]
-
Cortinei de Fier. Dincolo de acest Janus cu două chipuri, Tony Judt remarcă o discretă complicitate privind felul în care una din marile tragedii ale secolului XX, exterminarea evreilor, a fost înghețată, nevorbindu-se, practic, despre ea vreme de mai multe decenii: răul a intrat în administrarea sovieticilor, care au avut la îndemână toate metodele pentru a-l suprima, pe când Vestul a știut să recurgă la o uitare întru totul convenabilă. Acceptând să fie secționată în două, Europa și-a pierdut nu
Postwar (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]
-
Europei, care puteau vorbi de un continent uniform, de invariante locale în cadrul unei variante mai largi, istoria lui Tony Judt trebuie să țină cont de marea ruptură provocată de cel de-al doilea război mondial. Firește, el nu evită menționarea deceniilor dintre 1914 și 1939, când s-au pus, de fapt, bazele tragediei europene. Mai mult, trebuie să coboare până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când a început să se ridice, sub prusaci, cu acuitate, ,chestiunea germană". Nerezolvarea acesteia sau, în
Postwar (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]
-
Tony Judt, rezolvarea ei în favoarea germanilor (autorul e de părere că, în pofita convingerilor curente, Germania n-a fost ,zdrobită" în 1918: dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, nu s-ar explica extraordinara ei forță dobândită în numai două decenii, când a început procesul de cucerire a Europei.) Faptul că Primul Război Mondial n-a rezolvat nici una din problemele ce măcinau Europa e dovedit de virulența acțiunilor ,revizioniste". Anii de după 1918 n-au fost decât ,un interludiu creat de epuizare
Postwar (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]
-
pleonastic. Sensul unor cuvinte, inclusiv din rîndul celor mai uzuale, devine incert, se opacizează, ceea ce duce la falsa necesitate a unor proptele aplicate acestora prin propriul lor sinonim heteroglot. E adevărat, așa stăteau lucrurile și în etapa românei premoderne, din deceniile ce-au premers Unirea din 1859, cînd neologismele apăreau în unele ziare acompaniate de sinonimul lor anterior, pus, de regulă, între paranteze: colonel (polcovnic), ministru (dregător), eșarfe (baiadere), alee (drum între copaci) etc. Dar azi situația e impardonabilă. Vavilonul nostru
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
imaginea din laborator sau aceea din sala de clasă - trădează o partajare egală a autorității propagandistice între individ și colectivitate, între personalitatea istorică și mase, fapt care nu se va mai regăsi în filosofia neorealismului socialist promovat în ultimile două decenii ale dictaturii ceaușiste. Există, în această fază a propagandismului dens și emfatic, un anumit romantism paraestetic, o încredere aproape suspectă în valoarea absolută a imaginii, a acelei imagini spre care se face realmente un transfer de realitate. Amplele compoziții reprezentînd
Realismul socialist, între vocație și deturnare by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14633_a_15958]
-
-și împrospăteze resursele, pe măsură ce presiunea ideologică a dat semne de relaxare, marii actori ai realismului socialist, adică obscurii autori ai unor conjuncturale gesticulații prometeice, s-au resorbit în penumbrele din care au apărut, iar artiștii adevărați au revenit, la începutul deceniului șapte, la uneltele lor. Pînă și Maxy și Perahim, care au anticipat sociologizarea artei printr-o renunțare aparent inexplicabilă la propriul lor program, au revenit la formele și la limbajul care i-au consacrat. în ceea ce-l privește pe Maxy
Realismul socialist, între vocație și deturnare by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14633_a_15958]
-
care au anticipat sociologizarea artei printr-o renunțare aparent inexplicabilă la propriul lor program, au revenit la formele și la limbajul care i-au consacrat. în ceea ce-l privește pe Maxy, este notorie reîntoarcerea lui la un cubism analitic în deceniul șapte, după ce în deceniul cinci a făcut o consistentă baie de peisagism industrial și de etnografism monumental. Dar cei care vor reînnoda legătura cu marea tradiție interbelică sînt cîțiva artiști tineri, Ion Pacea, Alin Gheorghiu, Aurel Cojan și alții, împreună cu
Realismul socialist, între vocație și deturnare by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14633_a_15958]
-
artei printr-o renunțare aparent inexplicabilă la propriul lor program, au revenit la formele și la limbajul care i-au consacrat. în ceea ce-l privește pe Maxy, este notorie reîntoarcerea lui la un cubism analitic în deceniul șapte, după ce în deceniul cinci a făcut o consistentă baie de peisagism industrial și de etnografism monumental. Dar cei care vor reînnoda legătura cu marea tradiție interbelică sînt cîțiva artiști tineri, Ion Pacea, Alin Gheorghiu, Aurel Cojan și alții, împreună cu maeștrii care și-au
Realismul socialist, între vocație și deturnare by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14633_a_15958]
-
interbelică sînt cîțiva artiști tineri, Ion Pacea, Alin Gheorghiu, Aurel Cojan și alții, împreună cu maeștrii care și-au redobîndit, fie ea și relativă, propria libertate de exprimare: Corneliu Baba, Al. Ciucurencu, Catul Bogdan, Ion Lucian Murnu etc. Artiști prin care deceniul șapte redescoperă valorile limbajului și uită, pentru puțină vreme, de tirania modelelor și de fantomele formalismului.
Realismul socialist, între vocație și deturnare by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14633_a_15958]
-
prețuri mai scăzute decât acasă, unt, carne, zahăr, textile și cam tot ce se găsea pe piața românească. Nu mai țin minte ce aduceau ei în România probabil dulciuri și coloniale, importate și acelea din alte țări. În numai un deceniu, situația s-a răsturnat dramatic: de pe la mijlocul anilor 70, niște mătuși de-ale mele, care-aveau drept la micul trafic, transportau în sens invers cam aceleași produse. Apoi, în anii 80, devenise atât de evident că aveam de-a face nu
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
neagră, adică pe filiera micilor contrabandiști din Arad, Oradea sau Satu Mare. Când, după căderea comunismului, România a fost invadată de produse alimentare importate de la unguri, se producea intrareaîn legalitate a unui sistem care, la scară mică, funcționa de vreo două decenii. Cam două decenii continuă să fie distanța dintre Ungaria și România și în acest moment. Am auzit,în ultimii ani, de sute de ori constatarea încărcată de reproș: Le dă mâna ungurilor să sufoce piața de la noi cu produsele lor
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
filiera micilor contrabandiști din Arad, Oradea sau Satu Mare. Când, după căderea comunismului, România a fost invadată de produse alimentare importate de la unguri, se producea intrareaîn legalitate a unui sistem care, la scară mică, funcționa de vreo două decenii. Cam două decenii continuă să fie distanța dintre Ungaria și România și în acest moment. Am auzit,în ultimii ani, de sute de ori constatarea încărcată de reproș: Le dă mâna ungurilor să sufoce piața de la noi cu produsele lor ieftine! Mersi, la
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
ia cu el trupul greu, un trup ce va rămîne aici ca o păstaie uscată. Or, păstăile uscate nu stîrnesc milă, aidoma acelui instrument inutil, care nu mai poate sluji și care trebuie aruncat. Dar semințele ori amintirea sunetului rămîn. Decenii de-a rîndul, profesorul Rațiu a dat în păstrare studenților partea lui de știință a armoniei tonale, modale sau seriale, pentru ca și ei să o lase mai departe, la rîndu-le studenților lor. în învățămînt nu se moare pe de-a-ntregul
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
ziduri, ci pentru o casă, nu pentru nisip și pietre, ci pentru o catedrală, nu pentru o gloată, ci pentru obște. Adrian Rațiu a fost un dascăl savant, aflat permanent în epicentrul seismelor ce au zguduit muzica nouă în ultimele decenii ale veacului trecut. A ascultat enorm de multă muzică, pe care a filtrat-o printr-o sensibilitate doctă, incapabilă de abdicare ori trădare. îmi amintesc și acum verdictele tranșante, încărcate de bun simț, enunțate în comisiile de achiziție ale biroului
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
Sbârciu, Liviu Mocan, Titu Toncian, Bogdan Vlăduță etc. Literatura și arta plastică sînt, așadar, principii constitutive și forțe generatoare, ele dau măsura unui proiect general și anvergura unei aspirații culturale, dar nucleul revistei îl constituie doi mari artiști ai ultimelor decenii, un poet și un sculptor, adică Ioan Alexandru și Vasile Gorduz. Despre această întîlnire, deloc întîmplătoare, am scris cu un alt prilej, într-un text care ar fi trebuit să apară chiar în revista Grai, însă în economia proiectului este
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]