29,398 matches
-
culegerile de proză scurtă ale lui C. se axează pe descrierea și căutarea de semnificații în lumea faptului mărunt, a existențelor mediocre sau ratate. Scriitorul are, în ciuda aparent insignifiantelor subiecte, un spirit de observație care radiografiază cu precizie momente, conștiințe, destine aparținând intervalului totalitarist din istoria noastră. Unele scrieri sunt simple exerciții umoristice ori ironice, cu pretexte fantastice. Ultimele romane revin la existențe ratate, fie din motive politice, fie din cauza platitudinii vieții cotidiene. Constanta sesizabilă e faptul că eșecul intervine atunci când
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
Moldova, redactor și redactor-șef la Editura Hyperion. Volumele de poezii Lucrare de control (1987) și Salonul 33 (1989) au impus un poet cultivat, cu umor intelectual și cu un acut simț al perceperii unei lumi desacralizate, așezată sub un destin mioritic, în care există totuși „îngerul” Mihai Eminescu. SCRIERI: Lucrare de control, pref. Grigore Vieru, Chișinău, 1987; Salonul 33. 33 de poeme și o elegie rock, postfață Eugen Chiriac, Chișinău, 1989; Critica irațiunii pure, București, 1996. Repere bibliografice: Traian T.
CHIRIAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286206_a_287535]
-
de a atinge eternitatea. În poezia de idei, care se alătură celei închinate iubirii, apare și mai subliniată, prin alegorie, preferința pentru dramatizarea reflecției lirice. Adam este omul pedepsit de cer să răscumpere păcatul originar al iubirii cu prețul unui destin al urii, dat urmașilor Cain și Abel (Plânsul lui Adam). Parafraza biblică liberă devine prilejul de a imprima un accent mai intens laudei aduse dragostei omenești, asociindu-i acordurile patetice ale suferinței. Umanitarismul sentimental al autorului își proiectează elanul în
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
dincolo de probele convingătoare ale unei profunde și sistematice familiarizări cu faptele analizate, dincolo de foarte sistematica metodă de a privi „mersul” unui scriitor în strânsă relație cu „mersul” vremii respective, această carte comunică lectorilor rodul unei lungi și fructuoase cugetări asupra destinului, țesut în multe veacuri, al literaturii române. În toate opiniile (dintre care unele, sigur, au suferit în timp corectări), se vede circumspecția savantului dispus mereu să caute adevărul și nu să absolutizeze o părere, grija de a examina toate punctele
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
125-134; Piru, Panorama, 152-154; Felea, Poezie, 43-54; Perpessicius, Lecturi, 179-187; Grigurcu, Teritoriu, 28-35; Munteanu, Opera, 109; Raicu, Structuri, 209-213; Poantă, Modalități, 262-266; Ciobanu, Critică, 52-58; Cristea, Un an, 59-69; Petroveanu, Traiectorii, 151-163; Dimisianu, Valori, 156-158; Felea, Secțiuni, 96-101, 417-420; Oarcăsu, Destine, 121-127; Andriescu, Relief, 128-135; Ungureanu, La umbra cărților, 156-159; Piru, Poezia, I, 266-280; Zalis, Tensiuni, 132-140; Regman, Colocvial, 180-182; Iorgulescu, Al doilea rond, 237-242; Laurențiu, Eseuri, 70-74; Cristea, Domeniul, 98-100; Negoițescu, Analize, 292-298; Steinhardt, Între viață, 165-167; Raicu, Critica, 198-206
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
de Arnold Toynbee. La rândul său, Octavian Vuia pune în discuție câteva probleme actuale în articolele Le Moment philosophique actuel, Le Fédéralisme oecuménique. În cadrul secției literare, Titus Bărbulescu analizează condiția unui Panait Istrati, scriitor francez, Paul Miron discută în Le Destin de la civilization concepția lui Leo Frobenius, în timp ce Nicu Caranica supune unei noi analize critice poezia lui Vasile Alecsandri. Probleme deosebit de interesante sunt abordate și în seria de simpozioane și comunicări organizate în cadrul secției de drept și de economie politică. Leontin
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
a articolelor, prin orizontul sensibil lărgit de lecturi, stilul ponderat și argumentativ al comentariului și anvergura teoretică a dezbaterilor. Revoluția „cerchistă” nu are, de fapt, nimic revoluționar în ea. Tinerii de la Sibiu dovedesc o mare maturitate și responsabilitate, ei gândesc destinul literaturii cu aplicație și totodată cu fervoare. Se implică, într-un sens nobil, în evoluția și evoluțiile culturii, recuperând anumite modele și despărțindu-se de altele. De la E. Lovinescu au luat numai autonomia esteticului, nu și spiritul veacului, de care
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
Theodor Cazaban, O carte științifică, o carte de exil, JL, 1998, 6-7; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 184-187; Adolf Armbruster, Pavel Chihaia și arta medievală, JL, 1999, 21-24; Gabriel Dimisianu, „Blocada” de Pavel Chihaia, RL, 2001, 28; Gheorghe Grigurcu, Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia, RL, 2001, 41; Cine ești dumneata, domnule Pavel Chihaia? (interviu cu Ileana Corbea și Georgeta Drăghici), JL, 2001, 21-24; Popa, Ist. lit., I, 283-285; Manolescu, Enciclopedia, 153-155. N.Fl.
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
1961; Spectacol în aer liber. O monografie a dragostei, București, 1961; Curcubeu, București, 1962; Poezii, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1962; Să ne facem daruri, București, 1963; Disciplina harfei, București, 1965; Îl cunoașteți pe Tică?, București, 1966; Sângele, București, 1966; Destinele paralele. La scara 1/1, București, 1967; Uite-l este... Uite-l nu e, București, 1967; Ambitus, București, 1969; Întâmplări cu haz, București, 1969; Povestea a doi pui de tigru numiți Ninigra și Aligru, București, 1969; Cronofagie. 1944-1969, București, 1970
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
122-125; Negoițescu, Scriitori, 410-421; Piru, Panorama, 193-194; Felea, Reflexii, 67-74; Martin, Poeți, II, 110-119; Constantin, Despre poeți, 66-69; Grigurcu, Teritoriu, 113-118; Ciobanu, Panoramic, 24-31; Doinaș, Poezie, 122-129; Caroian, Duelul, 23-27; Andriescu, Disocieri, 67-72; Raicu, Structuri, 236-241; Poantă, Modalități, 208-212; Oarcăsu, Destine, 109-113; Felea, Secțiuni, I, 137-139; Ciobanu, Critica, 58-64; Cristea, Un an, 89-97; Piru, Poezia, 335-346; Ungheanu, Arhipelag, 72-76; Barbu, O ist., 202-206; Negoițescu, Engrame, 55-71; Cristea, Domeniul, 96-97; Laurențiu, Eseuri, 61-69; Ștefănescu, Preludiu, 52-56; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, Iași
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
îngerilor), tr. autoarei, București, 1998; Gabriel revine din împărăția spiritului, Iași, 1997; Arșiță texană, București, 1998; Fascinația misterelor (Gabriel 3), București, 1998; Hoot of the Owl in Dracula’s Castle, Washington DC, 1998; Schimbarea, pref. Iordan Chimet, București, 2000; Între destin și Dumnezeu. Lovitura, București, 2000; Mesagerul speranței, Washington DC, 2001. Repere bibliografice: Magdalena Popescu, Silvia Cinca, „Spargeți oglinzile”, RL, 1969, 17; Tudor Nicolescu, „Spargeți oglinzile”, CRC, 1969, 32; Mircea Iorgulescu, Silvia Cinca, „Zăpada nevăzută”, 1973, 19; Românii, 63-64; Tania Radu
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
zorilor (1947), pe tema satului „nou” colectivizat, a „patriotismului” sovietic. În ultimii ani, C. a continuat să susțină „moldovenismul” din cultură în două lucrări apărute la Universitatea din Tiraspol, în cadrul laboratorului de cercetări științifice a istoriei regiunii Transnistria: Cuvânt despre destinul limbii materne (1992), Limba maternă în destinul meu (1993), ambele în limba rusă. SCRIERI: Fata frumoasă, Tiraspol, 1939; Nănașul și finul, Chișinău-Tiraspol, 1941; Pagini din trecutul Moldovei, Chișinău, 1946; La aprinsul zorilor, Chișinău, 1947; Cum Paraschița a învățat carte, Chișinău
CIOBANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286235_a_287564]
-
a „patriotismului” sovietic. În ultimii ani, C. a continuat să susțină „moldovenismul” din cultură în două lucrări apărute la Universitatea din Tiraspol, în cadrul laboratorului de cercetări științifice a istoriei regiunii Transnistria: Cuvânt despre destinul limbii materne (1992), Limba maternă în destinul meu (1993), ambele în limba rusă. SCRIERI: Fata frumoasă, Tiraspol, 1939; Nănașul și finul, Chișinău-Tiraspol, 1941; Pagini din trecutul Moldovei, Chișinău, 1946; La aprinsul zorilor, Chișinău, 1947; Cum Paraschița a învățat carte, Chișinău, 1948. Antologii: Poezia lirică, Chișinău, 1975; Cântece
CIOBANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286235_a_287564]
-
sălbatic și deplin / Ca-n prăbușirea unui imperiu de garoafe” (Dimineață la mare). Însă Cantoria (1980), volum cu timbru pasionat, senzual, neliniștit și violent, conține cele mai realizate poeme de dragoste ale lui C. Pornind de la un gidianism provocator de destin („Abandonează-te întâmplării”), poetul ajunge la un ton sumbru din ce în ce mai accentuat: „Mi-a întors spatele și mă respinge / Mumă-mea marea, la țărm despuiat; / Pământul mă zvârle, numai un astru fârtat, / miloasă, steaua mea neagră mă ninge.” Dacă, tânăr, poetul
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
mai multor decenii o constituie lucrarea fundamentală, editată mai întâi în fascicole, Istoria literaturii române vechi (I, 1947). Problemele culturii basarabene au reprezentat o altă preocupare constantă a lui C. El a studiat fenomenul literar în conjuncție cu cel cultural-istoric, destinul pământului dintre Nistru și Prut în condițiile ostracizării spiritualității naționale, dând o serie de lucrări remarcabile, care și-au păstrat actualitatea: La Continuité roumaine dans la Bessarabie (1920), Contribuția Basarabiei la dezvoltarea literaturii naționale (1941), La Bessarabie. Sa population, son
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1968-1974; Pierre Choderlos De Laclos, Prietenii primejdioase, București, 1946. Repere bibliografice: Emil Manu, Radu Cioculescu, RL, 1976, 2; Mircea Zaciu, Radu Cioculescu, în Dicț. scriit. rom., I, 580-581; Barbu Cioculescu, Un caracter care a sfidat destinul, RL, 2001, 2. I.D.
CIOCULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286256_a_287585]
-
instaurarea regimului comunist, C. a fost exclus din Academia Română (unde fusese ales membru de onoare în 1936) și s-a autoexilat în străinătate, unde a publicat în revistele „Luceafărul” (Paris), „La Nation roumaine” (Paris), „Cuget românesc” (Buenos Aires), „Cronica românească” (New York), „Destin” (Madrid) ș.a. Academia Română l-a repus în drepturi ca membru de onoare în 1990. S-a afirmat cu volumul de proze scurte Calea Robilor (1912), o suită de legende concepute într-o viziune personală, evitând pastișarea unor motive folclorice. Scrise
CIOTORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286271_a_287600]
-
reprezentanți ai literaturii universale. Ea [O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia] mi se pare serioasă, credibilă, cu multe judecăți drepte. „Plusează”, cum se zice în limbajul boemei literare, și este firesc să fie așa, pentru că de multe ori destinul scriitorului este mai puternic decât opera lui. Nu-i grav, cine știe să citească își dă seama de proporțiile reale ale operei. Criticul nu-și ascunde rezervele morale (cazul Druță) și nu trece cu vederea nici fenomenul de receptare a
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
însă evocă o altă lucrare celebră, Fragmente din corespondența cu prietenii de N.V. Gogol, autor pe care C. l-a prețuit și l-a comentat într-un studiu. Un capitol din cartea lui Gogol se intitula Meditații la dumnezeiasca liturghie. Destinul lui Iov l-a obsedat pe C. de tânăr (încă din 1967 elaborase primele pagini pe această temă). Ce este omul, ce valoare are el, este Iov „neprihănitul” vinovat în fața lui Dumnezeu, se află lumea într-o continuă degradare, într-
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
a stat la baza Istoriei literaturii române..., antipozitivismul de aici amintind într-un fel de ideile din Principii de estetică. Criticul trebuie să identifice valori, să aibă un cap epic „care să scrie o epopee (fie de forme, fie de destine personale)”. Apare și ideea de „invenție”. Istoria literaturii e cu necesitate opera unui singur autor, având o viziune a lui, pregnant personală, care face din opera sa de „sinteză epică” o adevărată „comedie umană”, luând ca pretext scriitorii. Alte clarificări
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
121-125; Ileana Vrancea, Între Aristarc și Bietul Ioanide, București, 1978; Călinescu, Perspective, 99-107; Piru, Valori, 230-269; Ungheanu, Lecturi, 63-87, 357-362; Pillat, Itinerarii, 279-283; Piru, Permanențe, 261-339; Cubleșan, Teatrul, 137-150; D. Micu, G. Călinescu. Între Apollo și Dionysos, București, 1979; Braga, Destinul, 140-155; Constantin Jalbă, Romanul lui G. Călinescu, București, 1980; Negoițescu, Alte însemnări, 74-106; Șerban, Ispita, 86-120; Sângeorzan, Conversații, 153-157; Papahagi, Eros, 134-152; Ștefănescu, Jurnal, 6-7, 203; Cristea, Faptul, 25-33; Ungureanu, Imediata, I, 43-48; Mircea Martin, G. Călinescu și „complexele” literaturii
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
lipsiți de omenie. Odată declanșat conflictul, adevărații proprietari ai pământului pornesc să-și facă dreptate, biruind sau fiind înfrânți. Romanul Vârtejul (1937), premiat de Academia Română, emană un sunet de baladă ce răzbate de dincolo de duritatea elementelor realiste, acumulate în jurul unui destin individual, cel al țăranului Mitrea Căuș. Paralel cu degradarea conștiinței protagonistului care din dorința de a sta în rând cu fruntașii satului recurge la furt de cai după ce încercase, fără izbândă, mai multe îndeletniciri cinstite, se deteriorează și ansamblul de
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
încercase, fără izbândă, mai multe îndeletniciri cinstite, se deteriorează și ansamblul de valori morale ale comunității rurale. Volumul de nuvele Români din secuime (1942) ilustrează doar un proces de selectare, de rescriere a câtorva nuvele publicate anterior. Romanul Pe urmele destinului (I-II, 1943) conferă o nouă deschidere prozei autorului transilvănean; apelând la o documentație riguroasă, el urmărește peregrinările unei familii din Ardeal pornite să se salveze din fața armatelor austro-ungare, în 1916. Familia lui Costache Cimbrișor este, așa cum declară C., propria
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
nouă deschidere prozei autorului transilvănean; apelând la o documentație riguroasă, el urmărește peregrinările unei familii din Ardeal pornite să se salveze din fața armatelor austro-ungare, în 1916. Familia lui Costache Cimbrișor este, așa cum declară C., propria sa familie. Roman-document, Pe urmele destinului trădează și apetența pentru călătorie a scriitorului. Locurile noi sunt văzute prin ochii omului simplu, care înțelege și interpretează evenimente, obiceiuri, caractere după propria putere de percepție. Peste tot, țăranul român își poartă satul în suflet și răzbește prin greutățile
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
percepție. Peste tot, țăranul român își poartă satul în suflet și răzbește prin greutățile ce îi stau în cale cu gândul întoarcerii acasă. Un alt roman, Boierul, început în anul 1947, dar apărut postum, în 1957, are în vedere, pe lângă destinul personajului central, o frescă socială a satului; de aici, și dimensiunile ample ale scrierii. Perspectiva cuprinde și lumea orașului, cu oameni ai legii corupți, cu lupte politice în care dispar orice scrupule, iar drepturile celor umili sunt desconsiderate. O categorie
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]