29,295 matches
-
pe care le procură cu greu. - Ideea perfectă de mamă. Cât privește declarațiile de dragoste, acestea pot înmuia inima oricui, sunt coborâte parcă direct din forma platonică a Mamei, cu un maximum de participare la Formă. Adorație, iubire năvalnică, nostalgie, dor, admirație dar și îngrijorare, grijă, teamă: „Draga mea, poate că asta e una din ultimele scrisori pe care ți le pot scrie. Draga mea, fii vitează și puternică. Am să te iubesc toată viața, am să mă gândesc la tine
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sale iubite îi este înnebunitor de inaccesibil. Zadarnic așează poze ale ființei iubite ca într-un altar împodobit cu lumânări și flori proaspete, chipul i se ascunde. Vocea, rar auzită, o îmbată de bucurie. Conservată prin mijloacele media, îi potolește dorul devastator: „Ieri seară am plâns de nu mă mai opream. Ca să uit, ca să sper, ca să trăiesc, am pus discurile de la tine și vocea ta caldă și profundă a răsunat minunat în casă.” (op.cit., p.254) Scrisul este singura formă de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Andi găsește în biblioteca pocăitului cărți de manipulare, care dau rețete. Ei bine da, pare a fi răspunsul liniștit al prezbiterului, uneori e nevoie de tactică pentru a câștiga bunăvoința oamenilor care sunt sceptici, rezervați, reținuți deși se chircesc de dorul acut al iubirii. Mai ales cei tineri, când nu dă peste ei norocul iubirii, sau când cad în ghinionul pierderii celui iubit, se aciuiază unii pe lângă alții de spaima singurătății. Uneori se întâmplă să se unească singurătăți care nu se
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dogmatic și utopic, a fost măturat de valul indignării populare, îndeosebi tinerești. El a fost executat și nu mai este. Dar rănile adânci, grave, profunde, ale culturii române sunt încă și vor mai fi mult timp deschise. Ele sângerează. Ele dor. Ele nu pot fi uitate. Sunt categoric împotriva răzbunărilor și plătirii personale de polițe. Sunt însă pentru justiție și dreptate. în același timp sunt pentru privirea lucidă a unei situații dramatice. Pentru dobândirea de către tot mai mulți a unei conștiințe
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în timp: - Incizia anevrismlui, rezecția parțială, sutură liniară în 2 planuri, - Endoanevrismorafia - corecție intracavitară cu petec de Dacron (Colley 1958-1992, 4298 cazuri) - Anevrismectomie: rezecșie și reconstrucție (corecție Jatene - cord în activitate, bursă intraventriculară, - Remodelare VS cu petec dublu „sandwich”, - Procedeul DOR - anevrismectomie - rezecție, - reconstrucție cu petec endoventricular circular, - petec dublu Dacron / pericard, - revascularizare miocardică completă, - reducerea volumului ventricular, - restabilirea formei VS (2004). Tehnica chirurgicală utilizată în IBCvT Târgu Mureș a constat în: - Cord în activitate pentru corecția AVS ori de câte ori a fost
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
al vocalei a145. În acest sens, autoarea vorbește despre "cratilismul" eminescian, idee pe care o dezvoltă într-un întreg capitol intitulat Poezie și receptare, cuprinzând subcapitolele Eminescianismul în perspectivă pragmatică, "Armonia" poetică eminesciană, Apelurile textului poetic, "Mai am un singur dor" sau intrarea în câmpul creației. Observând că stilistica românească "s-a edificat printr-o continuă întoarcere la Eminescu" (vezi Ibrăileanu, Călinescu, Caracostea, Dragomirescu, Vianu), că poezia eminesciană a făcut posibilă în cultura românească "abordarea literarității ca problemă interpretativă fundamentală pentru
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ilustru poet român, Mihai Eminescu, "filozof original și unul din marii erudiți printre contemporanii săi", Eliade declara, în ceea ce îl privește, existența unei "analogii structurale" între munca științifică și imaginația literară. Lămuriri aduce și în Fragmentul autobiografic din Caetele de dor, unde încearcă să răspundă întrebării: "cum împac eu cele două câmpuri de activitate - literatura, pe de o parte, știința și filosofia pe de alta - și în ce măsură îndeletnicirile științifice și filosofice pot coexista cu creația literară, în ce măsură o sporesc sau o
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
moartea "adevăratei fete a Moruzeștilor"); Frumoasa din Lapte este Arghira (personaj care apare și în Pe strada Mântuleasa, ca avatar al Marinei), al cărei corespondent peste timp este Dorina.) O lectură a numelui epifanic al Dorinei o oferă Lăcrămioara Berechet: "Dor+in+a, unde in ar putea fi notarea simbolică a principiului feminin, creator, yin (...) Andronic este simbolic o ipostază a lui Abaddon, Apollion - numele damnat pe care Dorina nu are voie să-l rostească - înger al Adâncului, unde o cheamă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Andronic a fost interpretat ca "semnificativ"178 de către Ștefan Borbély, fiind o sugestie a provenienței divine: Dorina provine din Doru, derivat din Theos doron (Theodor) = "darul lui Dumnezeu", pe de o parte, iar pe de alta, urmând etimologia românească, sugerează dorul, tânjirea (interpretat în legătură cu suferința Sophiei din complexul gnostic). Analizând romanul din perspectiva scenariului gnostic, Ștefan Borbely observă trei identități ale Dorinei: Dorina terestră care se pregătește de nuntă cu căpitanul Manuilă (ipostază în care este vie), Dorina din palatul de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
renunțării la solaritate, la orficul instrument, și la ritualul mistic dionisiac practicat la Floarea -soarelui. Melancolia de la Platani o prelungește pe cea de la Floarea-soarelui. În ultima vreme, când Leana cântă la alte cârciumi modeste ca Albatros, Trei ochi sub plapumă, Dorul Ancuții, Dor mărunt, Scrânciob, "felul ei de a fi și de a cânta" s-a schimbat: repertoriul e mai mult format din melodii "adaptate de ea pe versuri de poeți contemporani", iar din ființa ei răzbate "o infinită tristețe, o
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
solaritate, la orficul instrument, și la ritualul mistic dionisiac practicat la Floarea -soarelui. Melancolia de la Platani o prelungește pe cea de la Floarea-soarelui. În ultima vreme, când Leana cântă la alte cârciumi modeste ca Albatros, Trei ochi sub plapumă, Dorul Ancuții, Dor mărunt, Scrânciob, "felul ei de a fi și de a cânta" s-a schimbat: repertoriul e mai mult format din melodii "adaptate de ea pe versuri de poeți contemporani", iar din ființa ei răzbate "o infinită tristețe, o tristețe care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
aici și se căsătorește cu zâna cea mai mică. Fericit și pururea tânăr, el are voie să se plimbe oriunde în acest paradis cu excepția Văii Plângerii. Urmărind un iepure ajunge însă în această zonă interzisă și e cuprins de un dor nestăpânit de părinții săi. Neputând fi oprit, Făt-Frumos pleacă să-i revadă. Pe moșiile Scorpiei și ale Gheonoaiei găsește orașe și oameni. Nedumerit că toate se schimbaseră în doar câteva zile, el află că, de fapt, trecuseră câteva sute de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
asumarea unei vini tragice, pedepsirea depășirii limitei, a distrugerii cercului perfect al celor ce dăruiesc și primesc. Desfacerea omului de propria sa condiție nu poate avea loc în timpul vieții sale, omul fiind permanent atras de acel loc profan care însumează: dor, bucurie, suferință, adică însăși condiția umană. Fără toate acestea nu poate trăi. Atracția aceasta a fost pricina primei căderi a omului în istorie ca și pricina celui de-al doilea eșec al său. În Exerciții spirituale, Eliade propovăduia o adevărată
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
trăiește Dominic Matei, o experiență care presupune ieșirea din timpul universal și intrarea într-un timp personal, unde își reîntâlnește vechii prieteni, lucru care lui Făt-Frumos îi este refuzat - el nu își va mai revedea niciodată părinții de al căror dor mistuitor se reîntoarce în lumea "timpului rotitor"823. Neînțelegerea, neputința de comunicare a lui Făt-Frumos cu cei care categorisesc "fleacuri" experiența lui extraumană (expresie clară a desacralizării lumii) le cunoaște și Dominic Matei care încearcă să le povestească din amintirile
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
inițieri/probe inițiatice o găsește și se căsătorește cu ea. Toate basmele sfârșesc în acest punct, fără a avea deci interes pentru cercetarea de față. Acestor elemente care lipsesc - după ce Făt-Frumos petrece câtva timp în acel loc paradisiac, îl cuprinde dorul de părinți și se întoarce - L. Șăineanu le găsește echivalente în alte culturi (pp. 247-252): Un prim și cunoscut exemplu este acela al lui Ulysse scăpat de vraja zânei Kallypso. O legendă boemă narează despre un cioban care, rătăcindu-se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sută de ani. O altă poveste din Tirolul italian cu care basmul muntean are evidente filiații ne relatează despre un cioban care găsește sub o stâncă o grădină încântătoare; aici, o femeie îl primește ca grădinar. Întorcându-se acasă din pricina dorului care-l cuprinsese, descoperă că n-a stat doar câteva săptămâni, așa cum credea, ci două sute de ani. Același motiv al morții sub chipul unei femei bătrâne care pune capăt aventurii eroului, îl întâlnim și aici. Un alt basm citat de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
toți acești munți și păduri. După alte căutări ajunge la coliba Vântului unde rămâne sute de ani fără a cunoaște bătrânețea și moartea. Libertatea de a merge în acest paradis e deplină, dar există și o zonă interzisă: dealul cu dor și valea cu jale (desigur reminiscențe ale lumii noastre. În Ion Ghinoiu, op. cit., p. 115, care citează Cartea românească a morților, lumea de dincolo este numită Țara de Sus, Țara fără Dor, în opoziție cu lumea noastră, Țara de Jos
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dar există și o zonă interzisă: dealul cu dor și valea cu jale (desigur reminiscențe ale lumii noastre. În Ion Ghinoiu, op. cit., p. 115, care citează Cartea românească a morților, lumea de dincolo este numită Țara de Sus, Țara fără Dor, în opoziție cu lumea noastră, Țara de Jos, Țara cu Dor). Încălcând interdicția, e cuprins de dorul alor săi. În ciuda avertismentului Vântului că toți ai lui au murit și că au trecut milioane de ani, el pleacă, parcurgând în sens
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cu jale (desigur reminiscențe ale lumii noastre. În Ion Ghinoiu, op. cit., p. 115, care citează Cartea românească a morților, lumea de dincolo este numită Țara de Sus, Țara fără Dor, în opoziție cu lumea noastră, Țara de Jos, Țara cu Dor). Încălcând interdicția, e cuprins de dorul alor săi. În ciuda avertismentului Vântului că toți ai lui au murit și că au trecut milioane de ani, el pleacă, parcurgând în sens invers zonele prin care venise: fata de la curtea de aramă îmbătrânise
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
noastre. În Ion Ghinoiu, op. cit., p. 115, care citează Cartea românească a morților, lumea de dincolo este numită Țara de Sus, Țara fără Dor, în opoziție cu lumea noastră, Țara de Jos, Țara cu Dor). Încălcând interdicția, e cuprins de dorul alor săi. În ciuda avertismentului Vântului că toți ai lui au murit și că au trecut milioane de ani, el pleacă, parcurgând în sens invers zonele prin care venise: fata de la curtea de aramă îmbătrânise - mai rămăsese un singur lemn de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ce a fost. Basmul italian L'Isola della felicitá se apropie mult de basmul muntenesc. Părăsit de zâna Fortuna, bărbatul pornește să o caute în Insula Fericirii unde nu se moare niciodată. Zâna insistă să rămână, dar el, cuprins de dorul de mama lui, pleacă să o mai vadă o dată, fără să știe că trecuseră două sute de ani. Pe drum întâlnește o femeie slabă, moartea, care tocise un car de pantofi, căutându-l. Aceasta simulează căderea, dar eroul, avertizat de zână
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nu mai găsește nimic și de atunci oamenii au început să moară "și pe la ei ca la toată lumea". Motivul chemării morții, căreia nimeni nu i se poate împotrivi își are corespondentul semantic în acea "Vale a Plângerii" sau "Câmp al Dorului", zone mici, profane, rupturi de nivel într-un spațiu sacru și care amintesc de vremelnicia făpturii omenești. Și o dată ce a acces la sacru, omului îi este interzis, pentru că el nu corespunde dimensiunii sacrului: emoțiile, durerile, bucuriile sunt pur omenești. Lumea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Genghis-Han: studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și Europei Orientale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Eliade, Mircea, Drumul spre centru, Editura Univers, București, 1991. Eliade, Mircea, Eseuri, Editura Științifică, București, 1991. Eliade, Mircea, "Fragment autobiographic", în Caete de dor. Metafizică și poezie, vol. III, nr. 7, iulie 1953 și nr. 8 1954, Editura "Jurnalul literar", București, 2003. Eliade, Mircea, Fragmentarium, Editura Humanitas, București, 1994. Eliade, Mircea, Imagini și simboluri. Eseu despre simbolismul magico-religios, Editura Humanitas, București, 1994. Eliade, Mircea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
291-293. 181 Ibidem, p. 297. 182 Ioana Pârvulescu, Alfabetul doamnelor, Editura Crater, București, 1999, p. 158, apud Mihai Ignat, op. cit., p. 300. 183 Mihai Ignat, op. cit., pp. 320-321. 184 Ibidem, pp. 321-322. 1 Mircea Eliade, "Fragment autobiografic", în Caete de dor. Metafizică și poezie, vol. III, nr. 7, iulie 1953 și nr. 8, 1954, Editura "Jurnalul literar", București, 2003, p. 7. Dualitatea creatoare este, în fapt, o expresie a naturii scriitorului în care se zbat, după propria mărturisire "două mari și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
experiență și niciun raționament să nu mă poată deplasa" (Mircea Eliade, Șantier (roman indirect), ediția a II-a, Editura Rum-Irina, București, 1991, p. 142. 2 Idem, Jurnal, II, Humanitas, București, 1993, p. 58. 3 Idem, "Fragment autobiografic", în Caete de dor. Metafizică și poezie, vol. III, nr. 7, iulie 1953 și nr. 8, 1954, Editura "Jurnalul literar", București, 2003, p. 7. 4 Ibidem, p. 7. 5 Ibidem, p. 11. 6 Ibidem, p. 13. 7 Ibidem. 8 Monica Lovinescu, Unde scurte. Jurnal
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]