28,495 matches
-
pluralității au fost comise sub imperiul Codului penal din 1969. Cu alte cuvinte, s-ar putea susține că dispozițiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 consacră, implicit, teza aplicării legii penale mai favorabile în funcție de instituții autonome. În această ipoteză, jurisprudența apărută după intrarea în vigoare a noului Cod penal a fost majoritară în a considera concursul de infracțiuni ca fiind o instituție autonomă. Legea penală mai favorabilă se determină prin raportare la fiecare instituție care se aplică în mod autonom
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
se aplica pedeapsa rezultantă potrivit legii noi - ce reflectă interesele apărării sociale la acel moment - sub incidența căreia s-a definitivat concursul de infracțiuni (paragrafele 15, 16 și 18). 26. Deoarece nu au apărut elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin Decizia nr. 822 din 3 decembrie 2015 , cât și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în cauza de față, în care Curtea constată - pentru
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
legalitatea pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât textele de lege menționate îndeplinesc cerințele de claritate, accesibilitate și previzibilitate a legii și nu conduc la o aplicare retroactivă a legii penale mai defavorabile inculpatului. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, art. 7 paragraful 1 din Convenție, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor existente asupra unor fapte care anterior nu
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 9. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la considerentele de principiu reținute prin Deciziile nr. 669 din 26 iunie 2012 și nr. 6 din 7 ianuarie 2013. 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
DECIZIE nr. 205 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272582_a_273911]
-
3) al art. 5 din același act normativ constituie prevederi speciale, prin care se stabilește salarizarea funcționarilor nou-încadrați și a celor promovați. 17. Curtea reține, astfel, referitor la pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituție, făcând referire la jurisprudența sa, că situația diferită în care se găsesc persoanele, în funcție de aplicarea principiului tempus regit actum, nu poate fi considerată ca fiind contrară dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor. De altfel, art. 16 din Constituție vizează egalitatea în
DECIZIE nr. 205 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272582_a_273911]
-
analiza situațiilor anterior menționate, Curtea reține că acestea nu sunt similare, scopul urmărit fiind diferit pentru fiecare dintre acestea, astfel încât principiul egalității nu poate fi aplicat în cazul funcționarilor ale căror raporturi de muncă sunt supuse incidenței lor. 24. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, funcționarii care promovează sub imperiul actelor normative adoptate ulterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284
DECIZIE nr. 205 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272582_a_273911]
-
apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, de exemplu, deciziile nr. 461 din 16 iunie 2015 și nr. 9 din 14 ianuarie 2016. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Sentința penală nr. 46 din 31 martie
DECIZIE nr. 158 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 pct. 288 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272451_a_273780]
-
de un anumit tratament juridic, iar un inculpat, care recunoaște în fața procurorului și, ulterior, în fața judecătorului, după sesizarea instanței cu un acord de recunoaștere a vinovăției, să beneficieze de un alt tratament juridic. Apreciază că în același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit cu valoare de principiu că o diferență este discriminatorie dacă nu prezintă o justificare obiectivă și rezonabilă, respectiv dacă nu urmărește un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de
DECIZIE nr. 158 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 pct. 288 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272451_a_273780]
-
17). 15. În același sens este și Decizia nr. 9 din 14 ianuarie 2016 *), nepublicată încă, la data pronunțării prezentei decizii, în Monitorul Oficial al României, Partea I. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
DECIZIE nr. 158 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 pct. 288 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272451_a_273780]
-
până la gradul al patrulea inclusiv". Nu există rațiuni pentru care să fie restrâns acest drept, motiv pentru care reglementarea este lipsită de proporționalitate, îngrădind accesul la justiție și fiind contrară principiului reparației efective și echitabile. De asemenea, autorul excepției critică jurisprudența Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 și nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, apreciind că există argumente pentru reconsiderarea acesteia. 7. Tribunalul București - Secția a III-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este
DECIZIE nr. 130 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi şi lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272480_a_273809]
-
exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prin raportare la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, făcând referire la preambulul ordonanței de urgență criticate. De asemenea, face referire la jurisprudența Curții Constituționale, arătând că textele de lege criticate nu aduc atingere dispozițiilor art. 16 și art. 44 din Legea fundamentală. Sunt reiterate cele reținute de Curte prin Decizia nr. 645 din 11 noiembrie 2014 cu privire la încălcarea liberei circulații a bunurilor
DECIZIE nr. 127 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 4 şi art. 6 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272479_a_273808]
-
ce pot afecta drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, precum și prevederilor art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în jurisprudența sa a reținut că timbrul de mediu vizează constituirea fondului de mediu cu o destinație clar stabilită, fiind o taxă parafiscală, care se plătește o singură dată. Totodată, potrivit art. 35 alin. (2) din Constituție, statul asigură cadrul legislativ pentru
DECIZIE nr. 127 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 4 şi art. 6 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272479_a_273808]
-
de proprietate, produse ulterior intrării în vigoare a legii, este în concordanță cu principiul activității legii, potrivit căruia orice act normativ acționează cât timp este în vigoare, fiind aplicabil tuturor actelor, faptelor și situațiilor juridice născute după acest moment. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia
DECIZIE nr. 127 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 4 şi art. 6 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272479_a_273808]
-
autorului excepției, aceste sume i se vor returna, astfel că textul criticat nu contravine dispozițiilor constituționale invocate. Părțile Ion Radu, Nicolae Ghiță și Mihai Dionisie lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției de neconstituționalitate. 5. Reprezentantul Ministerului Public arată că, potrivit jurisprudenței instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 894 din 17 decembrie 2015 , paragraful 24, și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, anume Hotărârea din 4 martie 2003, pronunțată în Cauza Gokceli împotriva Turciei, paragraful 44, măsurile asigurătorii, poprirea sau sechestrul
DECIZIE nr. 197 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 254 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272501_a_273830]
-
invocate. Părțile Ion Radu, Nicolae Ghiță și Mihai Dionisie lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției de neconstituționalitate. 5. Reprezentantul Ministerului Public arată că, potrivit jurisprudenței instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 894 din 17 decembrie 2015 , paragraful 24, și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, anume Hotărârea din 4 martie 2003, pronunțată în Cauza Gokceli împotriva Turciei, paragraful 44, măsurile asigurătorii, poprirea sau sechestrul asigurător, nu încalcă prezumția de nevinovăție. Pentru aceste motive apreciază că se impune respingerea excepției de
DECIZIE nr. 197 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 254 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272501_a_273830]
-
concordanță cu prevederile art. 53 din Legea fundamentală (a se vedea Decizia nr. 1.364 din 26 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 8 decembrie 2010). 20. De asemenea, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a statuat că întreaga reglementare referitoare la măsurile asigurătorii este menită să dea eficiență dreptului la un proces echitabil pe parcursul procesului penal, învinuitul (n.r. suspectul, potrivit noilor reglementări) sau inculpatul beneficiind de toate garanțiile procesuale specifice. Astfel, nu se
DECIZIE nr. 197 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 254 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272501_a_273830]
-
penală" este folosită de legiuitor în sens larg, prin ea înțelegându-se orice fel de hotărâre indiferent de materia în care se pronunță și de procedura după care s-a judecat cauza, dacă aceasta ar putea fi apreciată, prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la art. 4 al Protocolului nr. 7 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, că are un caracter penal și reprezintă o hotărâre prin care s-a produs "condamnarea" penală, civilă, fiscală sau contravențională a persoanei
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
judecătorul-sindic, în materia insolvenței, ca urmare a unei proceduri declanșate la cererea unei persoane fizice ori juridice, prejudiciate de societatea comercială al cărei administrator este cercetat penal și trimis în judecată pentru evaziune fiscală, nu poate fi apreciată, prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la art. 4 al Protocolului nr. 7 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, că reprezintă o hotărâre prin care s-a produs "condamnarea" persoanei, trimisă mai apoi în judecată într-un proces penal pentru aceeași
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
fiind inadmisibilă, pentru următoarele trei considerente: 1. Întrebarea formulată de instanță nu ridică o veritabilă problemă de drept, având în vedere împrejurarea că cerința ca întrebarea să evoce o problemă de drept de o reală dificultate a fost identificată de jurisprudența formată în materie drept o condiție de admisibilitate intrinsec conținută în noțiunea de problemă de drept cu care operează art. 475 din Codul de procedură penală. Or, în acest context, a învederat dispozițiile art. 20 alin. (1) din Constituție, potrivit
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
penală" este folosită de legiuitor în sens larg, prin ea înțelegându-se orice fel de hotărâre indiferent de materia în care se pronunță și de procedura după care s-a judecat cauza, dacă aceasta ar putea fi apreciată, prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la art. 4 al Protocolului nr. 7 al Convenției europene a drepturilor omului, că are un caracter penal și reprezintă o hotărâre prin care s-a produs "condamnarea" penală, civilă, fiscală sau contravențională a persoanei
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
penală" este folosită de legiuitor în sens larg, prin ea înțelegându-se orice fel de hotărâre indiferent de materia în care se pronunță și de procedura după care s-a judecat cauza, dacă aceasta ar putea fi apreciată, prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la art. 4 al Protocolului nr. 7 al Convenției europene a drepturilor omului, că are un caracter penal și reprezintă o hotărâre prin care s-a produs "condamnarea" penală, civilă, fiscală sau contravențională a persoanei
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
de procedură penală, care consfințește principiul "ne bis in idem", depinde admiterea apelurilor promovate în cauză și condamnarea inculpatului sau, dimpotrivă, păstrarea soluției de încetare a procesului penal dispusă de prima instanță, ca urmare a aplicării în mod direct a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului pentru interpretarea art. 6 din Codul de procedură penală. 3. Problema de drept nu a fost încă dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin mecanismele legale ce asigură interpretarea și aplicarea unitară a
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
procedură penală, care consfințește principiul "ne bis in idem", are în vedere orice fel de hotărâre indiferent de materia în care se pronunță și de procedura după care s-a judecat cauza, dacă aceasta ar putea fi apreciată, prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la art. 4 al Protocolului nr. 7 al Convenției europene a drepturilor omului, că are un caracter penal și reprezintă o hotărâre prin care s-a produs "condamnarea" penal��, civilă, fiscală sau contravențională a persoanei
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
de două ori": Nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași stat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii și procedurii penale ale acestui stat" și de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind interpretarea acestui articol [Sergey Zolotukhin c. Rusiei din 10 februarie 2009 din care rezultă ca încadrarea juridică a procedurii în dreptul intern nu poate fi singurul criteriu pertinent pentru aplicabilitatea principiului "non bis in idem
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
care consfințește principiul "ne bis in idem", nu are în vedere doar hotărârile pronunțate în materie penală față de o persoană pentru aceeași faptă - indiferent de încadrarea juridică dată faptei, ci se impune o analiză amănunțită, prin prisma criteriilor cristalizate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a caracterului și naturii primei hotărâri pronunțate. Această analiză se impune cu atât mai mult cu cât, în jurisprudența sa, menționată anterior, instanța de contencios european a extins și mai mult sfera noțiunilor de acuzație
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]