27,608 matches
-
sens et la forme des mots et des phrases qui le composent. " 1340 V. Idem, p. 71. 1341 Parlant du calligramme d'Apollinaire La cravate et la montre, que nous avons évoqué ci-dessus, Jean-Louis Jouve affirme que leș conventions de lecture imposées par le rythme typographique classique deviennent aléatoires avec la poésie moderne : " On ne saurait dire que le poème gagne à se laisser lire comme un enchaînement des mots. L'ordre linéaire ne produit guère de sens et îl brouille
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
On ne saurait dire que le poème gagne à se laisser lire comme un enchaînement des mots. L'ordre linéaire ne produit guère de sens et îl brouille leș relations et leș suggestions du dessin. Par ailleurs, l'ordre de lecture choisi n'est qu'une hypothèse parmi bien d'autres possibles. Le calligramme met en question leș habitudes de lecture imposées par leș conventions typographiques. Pour le lire, îl faut exploiter toutes leș possibilités de mise en relation des divers
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ne produit guère de sens et îl brouille leș relations et leș suggestions du dessin. Par ailleurs, l'ordre de lecture choisi n'est qu'une hypothèse parmi bien d'autres possibles. Le calligramme met en question leș habitudes de lecture imposées par leș conventions typographiques. Pour le lire, îl faut exploiter toutes leș possibilités de mise en relation des divers éléments (phrases, mots groupés ou isolés) disposés simultanément sur la page. [...] L'espace du calligramme laisse ouvert le choix des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1626 Idem, p. 84. C'est nous qui soulignons. 1627 V. Idem, p. 47 : " Deux types de traces ont été définis : leș traces qui révèlent qu'il y a eu traduction, que ce soit par leș tournures perceptibles à la lecture du seul texte-traduction ou lors d'une lecture contrastive, et celles qui témoignent de la présence du traducteur dans le texte, par des traits stylistiques propres. " 1628 Ibid. C'est nous qui soulignons. 1629 Inês Oseki-Dépré, Théories et pratiques de la traduction
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
soulignons. 1627 V. Idem, p. 47 : " Deux types de traces ont été définis : leș traces qui révèlent qu'il y a eu traduction, que ce soit par leș tournures perceptibles à la lecture du seul texte-traduction ou lors d'une lecture contrastive, et celles qui témoignent de la présence du traducteur dans le texte, par des traits stylistiques propres. " 1628 Ibid. C'est nous qui soulignons. 1629 Inês Oseki-Dépré, Théories et pratiques de la traduction littéraire, op. cît., p. 113. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
grupul politic din care face parte, că în vremurile de intensă activitate politică literatura nu se mai dezvoltă. Sion vede în epoca premergătoare anului 1848 o perioadă de înflorire a literaturii române, în timp ce, afirmă el, în deceniul 1850-1860 gustul pentru lectură dispare, iar autorii, nefiind stimulați, nu mai produc scrieri de calitate. Se publică traduceri bine alese din scriitori cunoscuți, francezi, germani și englezi. Din Byron și Lamartine traduce Gh. Sion, din Schiller și A. Poissonnier, G.-R. Melidon, iar Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
accidentelor, avariilor, incendiilor etc.); operații igienico-sanitare (igiena locului de muncă, serviciile sanitare și de prim ajutor, serviciile de consultanță și tratament etc.); operații sociale (organizarea cantinelor, a căminelor de locuit, a spațiilor de petrecere a timpului liber, a sălilor de lectură, de sport etc.). Această organizare funcțională mai este utilizată în cadrul unor modalități diverse de concepere a managementului resurselor umane. Etapele managementului resurselor umane sunt prezentate, și ele, în diverse feluri. O tipologie interesantă este următoarea<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
mentală a textului. Începem de la cuprins, vedem cum este aranjată cartea, încercăm să identificăm capitolele importante, ne facem o părere asupra a ceea ce cuprinde cartea, iar la citirea propriu-zisă vom descoperi dacă ceea ce am anticipat se confirmă sau nu. 4. Lectura dinamică presupune implicarea în atmosfera cărții. Cartea transmite idei printr o înșiruire de cuvinte. Putem lua parte la acțiunea cărții transformând cuvintele în imagini. Putem de asemenea să simțim ritmul, muzica. Implicându-ne în acțiune ne va fi mai ușor
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2929]
-
cuvinte. Putem lua parte la acțiunea cărții transformând cuvintele în imagini. Putem de asemenea să simțim ritmul, muzica. Implicându-ne în acțiune ne va fi mai ușor să ne reamintim informația. 5. Pauzele sunt foarte importante după fiecare sesiune de lectură dinamică pentru ca subconștientul nostru să poată absorbi atât informația cât și imaginile sonore și vizuale. 6. Dezvoltarea creativității și a memoriei este de asemenea foarte importantă. Prin jocuri reușim să dezvoltăm și să echilibrăm cele două emisfere cerebrale, jocuri care
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2929]
-
ALBATROS, publicație apărută la Buzău, trimestrial, între octombrie 1991 și ianuarie 1993. Reluând, după șase decenii, revista „Lectura școlarului” (1931-1932), o inițiativă a Bibliotecii pentru copii a Buzăului, A. își propune să-i familiarizeze pe micii cititori și „creatori” cu literatura. Rubrici: „Cărți noi”, „Atelier”, „Prietenii bibliotecii”, „Și ei au fost copii”, „Remember”, „Cronica cenaclului”. Sunt prezente în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285217_a_286546]
-
înseamnă însă, desigur, o minimalizare a importanței înțelegerii și aprecierii emoționale ca două condiții preliminare ale cunoașterii și, prin urmare, ale considerațiilor noastre asupra literaturii. Dar acestea mu sunt decât condiții preliminare. A susține că cercetarea literară servește numai arta lecturii înseamnă a concepe greșit obiectivul cunoașterii sistematice, oricât de indispensabilă ar fi această artă pentru cel care studiază literatura. Chiar dacă națiunea de "lectură" ar fi folosită într-un sens suficient de larg pentru a include înțelegerea critică și sensibilitatea, arta
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
asupra literaturii. Dar acestea mu sunt decât condiții preliminare. A susține că cercetarea literară servește numai arta lecturii înseamnă a concepe greșit obiectivul cunoașterii sistematice, oricât de indispensabilă ar fi această artă pentru cel care studiază literatura. Chiar dacă națiunea de "lectură" ar fi folosită într-un sens suficient de larg pentru a include înțelegerea critică și sensibilitatea, arta lecturii rămâne un obiectiv doar pentru cultivarea personală a cititorului. Ca atare ea este cât se poate de recomandabilă și constituie baza unei
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
înseamnă a concepe greșit obiectivul cunoașterii sistematice, oricât de indispensabilă ar fi această artă pentru cel care studiază literatura. Chiar dacă națiunea de "lectură" ar fi folosită într-un sens suficient de larg pentru a include înțelegerea critică și sensibilitatea, arta lecturii rămâne un obiectiv doar pentru cultivarea personală a cititorului. Ca atare ea este cât se poate de recomandabilă și constituie baza unei întinse culturi literare. Arta lecturii nu poate însă înlocui noțiunea de "cercetare literară" concepută ca o tradiție suprapersonală
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
un sens suficient de larg pentru a include înțelegerea critică și sensibilitatea, arta lecturii rămâne un obiectiv doar pentru cultivarea personală a cititorului. Ca atare ea este cât se poate de recomandabilă și constituie baza unei întinse culturi literare. Arta lecturii nu poate însă înlocui noțiunea de "cercetare literară" concepută ca o tradiție suprapersonală, ca un corp în continuă creștere format din informații, intuiție și judecăți critice. 43 <titlu> 2. Natura literaturii Prima problemă pe care trebuie s-o abordăm este
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
în inhibiții, dar și cu nesecate disponibilități de visare și de emancipare: eliberare de tutela și convențiile adulților, eliberare de propriile complexe. În obsesia erotică, apropiată ca manieră de abordare de proza lui Gib I. Mihăescu, s-au identificat influența lecturilor din Freud, dar și o dimensiune coextensivă firii de artist a prozatorului: „Caricaturală în genere, viziunea lui Neagu Rădulescu e structural senzuală [...]. Fenomen natural la un scriitor secondat de un artist al formelor, al volumelor, al culorilor, al liniilor, al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
O disociere tranșantă între decadentism și simbolism în artele plastice ar fi dus la sărăcirea fenomenului studiat, mult prea complex și eteroclit pentru a fi recenzat statutar. Cu toate acestea, am ales o disociere de principiu pe trei paliere de "lectură": unul al istoriei artei, unul tematic și unul estetic, care nu trasează granițe de netrecut, ci mai degrabă un spațiu de joc, un loc geometric al negocierii nuanțelor, influențelor, marcării unei anumite sensibilități în care-și face loc și corespondența
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictura realistă, preocupată de a decupa felii de viață, dar și față de tincturările decadente cu temele specifice. Tot aici poate fi marcată diferența față de simbolismul picturii prerafaelite, care beneficiază de un alfabet, de un cod simbolic care face posibilă o lectură a tabloului ca narațiune ce pune în scenă un mister, așa cum o demonstrează Ileana Marin în Pictura prerafaelită sub semnul narativului 11. Într-o mai mare măsură, decadentismul în pictură vine pe filiera acestei narativizări cu substrat simbolic, cel puțin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
noi în pictură în raport cu tradiția care nu se rezumă doar la convențiile picturii academice sau la naturalismul ca înregistrare a faptului trivial și a unei umanități ignorate. Elementul de noutate este articulat pe convențiile picturii cu element mitologic, însă codul "lecturii" s-a schimbat și aceleași elemente, personaje trec într-o altă dimensiune printr-un rit de pasaj subtil. Arnold Böcklin, spre exemplu, este în măsură să ilustreze anvergura acestei schimbări; ceva nou se strecoară în picturile cu subiect mitologic în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru că va scrie formele, semnele după o modalitate de interpretare generală; subiectivă, obiectul fiind considerat ca semn al ideii așa cum o percepe subiectul și pe cale de consecință decorativă, așa cum înțelegeau arta egiptenii, grecii și primitivii. Primatul subiectivității și utilizarea unei lecturi simbolice, atât la conceperea tabloului, cât și la descifrarea sa, deschid drumul abstractizării artei, subliniind totodată relația pe care aceasta o întreține cu scriitura -, de aici utilizarea unui anumit formalism stilistic care-i va apropia stilurile decorative, dar și dezvoltarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Still etc., ci cu o strategie de construcție-deconstrucție. Picturile devin "embodiments of "texts""35, pe cale de consecință, pictura se va conduce după o logică narativă, ceea ce determină nu numai o abordare "naratologică" a picturii, ci afectează și modalitatea clasică de lectură a unui text. Pe acest procedeu de transfer a imaginii în text și invers, ekphrasis-ul, se întemeiază o hermeneutică particulară, cu atât mai mult cu cât există o afinitate constitutivă care prezidează colocviile subtile, elevate, dintre simbolism în artele plastice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru totdeauna îndurerat, obsedat de simbolurile perversităților și iubirilor supraomenești, ale destrăbălărilor consumate fără uitare de sine și fără speranțe"43. Panegiricul huysmansian relevă permanenta și insuportabila tensiune a contrariilor care împing experiența umană către un climax devastator. În perspectiva lecturii decadente a lui Huysmans, tematizarea violării interdicțiilor devine la Moreau chiar sursa artei și a cunoașterii însoțită în mod obligatoriu de exacțiunile cele mai cumplite. În mod programatic, frumusețea decadentă se însoțește cu oroarea. Pe de altă parte, acest lucru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acest lucru este menit să prelucreze mental întreg ansamblul, operațiune sugestiv calificată de autorul romanului decadent care a făcut școală, drept "onanism spiritual". Dincolo de expresia crudă, putem descifra aici originea psihologică a compozițiilor lui Gustave Moreau, care nu răspunde unei lecturi afective, ca în pictura romantică, ce tinde să transmită patosul care a generat-o, ci unei lecturi care face apel deopotrivă la rațiune și simțire. Pe baza unei observații a lui Des Esseintes, John Reed conchide că trăsătura esențială a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a făcut școală, drept "onanism spiritual". Dincolo de expresia crudă, putem descifra aici originea psihologică a compozițiilor lui Gustave Moreau, care nu răspunde unei lecturi afective, ca în pictura romantică, ce tinde să transmită patosul care a generat-o, ci unei lecturi care face apel deopotrivă la rațiune și simțire. Pe baza unei observații a lui Des Esseintes, John Reed conchide că trăsătura esențială a picturii lui Moreau și cea care-i configurează profilul decadent este fragmentaritatea. "Este în mod special această
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o râurare de purpură presărată de pietre prețioase, va rămâne un tainic și somptuos azil, un templu ermetic și vrăjit pentru visători, poeți și cugetători, pentru idealiști și esteți"51. Cu privire la teoria lui John Reed, trebuie precizat faptul că această "lectură" nu este una alegorică, unde rămâne esențială utilizarea dicționarului de iconuri alegorice și niciuna a unor stări tranzient, e ca în pictura simbolistă a unei état d'âme. Această lectură răspunde în oglindă fragmentării, prin telescoparea detaliului impus atenției în detrimentul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cu privire la teoria lui John Reed, trebuie precizat faptul că această "lectură" nu este una alegorică, unde rămâne esențială utilizarea dicționarului de iconuri alegorice și niciuna a unor stări tranzient, e ca în pictura simbolistă a unei état d'âme. Această lectură răspunde în oglindă fragmentării, prin telescoparea detaliului impus atenției în detrimentul întregului. Cu toate acestea, o parte din picturile lui Moreau conțin o mise en abîme a acestei relații tensionate dintre viziune și ulterioara ei fragmentare compozițională. Această tensiune este transpusă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]