27,930 matches
-
citească cartea când lewd nu citește cartea, și prude preferă să citească acea carte când lewd o citește. La fel, preferințele lui lewd sunt condiționale dacă și numai dacă lewd preferă să citească acea carte când prude o citește, și preferă să nu o citească atunci când prude nu o citește. Cum nu astfel arată preferințele în cazul prude vs. lewd preferințele celor doi nu sunt condiționale, și restricția lui Gibbard, așa cum însuși autorul menționează, nu este suficientă pentru a rezolva paradoxul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aceasta problemă, Gibbard formulează o altă restricție a condiției libertariene, sub forma drepturilor alienabile. Potrivit acesteia (pe care o voi nota cu Lal), oricare ar fi un individ i, decisiv pe o pereche de x variante (x, y) și x preferat de i lui y, atunci, în mod obișnuit x va fi preferat social lui y. Dacă însă există o alternativă z, și y este preferat de i lui z, dar există j, decisiv pe perechea de x variante (z, x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
drepturilor alienabile. Potrivit acesteia (pe care o voi nota cu Lal), oricare ar fi un individ i, decisiv pe o pereche de x variante (x, y) și x preferat de i lui y, atunci, în mod obișnuit x va fi preferat social lui y. Dacă însă există o alternativă z, și y este preferat de i lui z, dar există j, decisiv pe perechea de x variante (z, x), și z este preferat de j lui x, dreptul lui i asupra
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fi un individ i, decisiv pe o pereche de x variante (x, y) și x preferat de i lui y, atunci, în mod obișnuit x va fi preferat social lui y. Dacă însă există o alternativă z, și y este preferat de i lui z, dar există j, decisiv pe perechea de x variante (z, x), și z este preferat de j lui x, dreptul lui i asupra lui (x, y) este anulat. Altfel spus, dacă două alternative x și y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
y, atunci, în mod obișnuit x va fi preferat social lui y. Dacă însă există o alternativă z, și y este preferat de i lui z, dar există j, decisiv pe perechea de x variante (z, x), și z este preferat de j lui x, dreptul lui i asupra lui (x, y) este anulat. Altfel spus, dacă două alternative x și y sunt în sfera personală a unui individ i, și acesta preferă pe x lui y, atunci x este preferat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de x variante (z, x), și z este preferat de j lui x, dreptul lui i asupra lui (x, y) este anulat. Altfel spus, dacă două alternative x și y sunt în sfera personală a unui individ i, și acesta preferă pe x lui y, atunci x este preferat social lui y, dacă și numai dacă nu există o alternativă z căreia i să îi prefere pe y, iar z se află în sfera personală (z, x) a unui individ j
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferat de j lui x, dreptul lui i asupra lui (x, y) este anulat. Altfel spus, dacă două alternative x și y sunt în sfera personală a unui individ i, și acesta preferă pe x lui y, atunci x este preferat social lui y, dacă și numai dacă nu există o alternativă z căreia i să îi prefere pe y, iar z se află în sfera personală (z, x) a unui individ j care preferă această alternativă lui x. Intuiția din spatele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
două alternative x și y sunt în sfera personală a unui individ i, și acesta preferă pe x lui y, atunci x este preferat social lui y, dacă și numai dacă nu există o alternativă z căreia i să îi prefere pe y, iar z se află în sfera personală (z, x) a unui individ j care preferă această alternativă lui x. Intuiția din spatele acestei condiții este aceea că, dacă ai considerat, în sfera ta personală, că o alternativă nu va
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x lui y, atunci x este preferat social lui y, dacă și numai dacă nu există o alternativă z căreia i să îi prefere pe y, iar z se află în sfera personală (z, x) a unui individ j care preferă această alternativă lui x. Intuiția din spatele acestei condiții este aceea că, dacă ai considerat, în sfera ta personală, că o alternativă nu va fi aleasă social, nu poți prefera această alternativă unei alte alternative care se află în sfera personală
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
află în sfera personală (z, x) a unui individ j care preferă această alternativă lui x. Intuiția din spatele acestei condiții este aceea că, dacă ai considerat, în sfera ta personală, că o alternativă nu va fi aleasă social, nu poți prefera această alternativă unei alte alternative care se află în sfera personală a altui individ, iar acesta o preferă celeilalte alternative din sfera sa personală. Nu poți, așadar, da un veto (a prefera strict o alternativă x unei alternative y înseamnă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acestei condiții este aceea că, dacă ai considerat, în sfera ta personală, că o alternativă nu va fi aleasă social, nu poți prefera această alternativă unei alte alternative care se află în sfera personală a altui individ, iar acesta o preferă celeilalte alternative din sfera sa personală. Nu poți, așadar, da un veto (a prefera strict o alternativă x unei alternative y înseamnă a da un veto lui y) unei alternative, pentru a o prefera apoi unei alternative din sfera personală
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternativă nu va fi aleasă social, nu poți prefera această alternativă unei alte alternative care se află în sfera personală a altui individ, iar acesta o preferă celeilalte alternative din sfera sa personală. Nu poți, așadar, da un veto (a prefera strict o alternativă x unei alternative y înseamnă a da un veto lui y) unei alternative, pentru a o prefera apoi unei alternative din sfera personală a unui alt individ pentru care acesta din urmă nu a dat un veto
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a altui individ, iar acesta o preferă celeilalte alternative din sfera sa personală. Nu poți, așadar, da un veto (a prefera strict o alternativă x unei alternative y înseamnă a da un veto lui y) unei alternative, pentru a o prefera apoi unei alternative din sfera personală a unui alt individ pentru care acesta din urmă nu a dat un veto. Argumentul lui Gibbard pentru alienarea drepturilor se bazează pe această idee. Dacă nu respectă condiția anterior enunțată, indivizii își pierd
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
bazează pe această idee. Dacă nu respectă condiția anterior enunțată, indivizii își pierd drepturile. Dacă indivizii își pierd drepturile, atunci vor fi alese social doar acele alternative pentru care toți indivizii exprimă o preferință strictă de același sens (adică dacă preferă unanim o alternativă alteia). Cum paradoxul libertarian prezintă o inconsistență între drepturi individuale și paretianism, dacă drepturile sunt anulate, rezultatul trebuie să fie unul de consistență. De aici pornind, există o funcție de decizie socială care îndeplinește condiția libertariană a drepturilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
anulat. footnote>. Cum avem doar trei perechi de alternative, și cum două dintre ele nu mai sunt luate în calcul în ceea ce privește determinarea preferinței sociale, rămâne doar o pereche de alternative, anume aceea în care acționează condiția Pareto (i.e. amândoi indivizii preferă strict o alternativă alteia). În acest mod se obține „o versiune a pretenției libertariene care este consistentă cu principiul Pareto, permițând, așadar, cel puțin acele negocieri cu care toată lumea este de acord.” [Gibbard, 1974, p. 397] 4.3. Soluția Blau
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care se condiționează garantarea drepturilor sunt cele autosustenabile<footnote În engleză, self supporting preferences. footnote>. Prin preferințe autosustenabile se înțelege următoarea idee: definind în limbaj natural preferințele autosustenabile: dacă am selectat o x variantă (0) care mă privește ca fiind preferată unei alte x variante (1) care mă privește, atunci voi păstra această ierarhie pe întreg profilul meu de preferință, sau cel puțin nu voi exprima o preferință strictă contrară, i.e. nu voi exprima o preferință strictă pentru (1) împotriva lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1.* Soluția Hillinger-Lapham [d.4.1.1*]: Condiția Lhp: Oricare ar fi două x variante x,y, i este decisiv pe acestea, dacă și numai dacă preferinței lui i pe (x,y) nu i se opune nimeni. i.e. dacă el preferă pe x lui y, nu există nimeni care să prefere pe y lui x, și dacă el preferă pe y lui x, nu există nimeni care să prefere pe x lui y. [t.4.1.1*]: Există o preferință socială
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ar fi două x variante x,y, i este decisiv pe acestea, dacă și numai dacă preferinței lui i pe (x,y) nu i se opune nimeni. i.e. dacă el preferă pe x lui y, nu există nimeni care să prefere pe y lui x, și dacă el preferă pe y lui x, nu există nimeni care să prefere pe x lui y. [t.4.1.1*]: Există o preferință socială aciclică care îndeplinește condițiile U, P și Lhp. Demonstrație [t
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este decisiv pe acestea, dacă și numai dacă preferinței lui i pe (x,y) nu i se opune nimeni. i.e. dacă el preferă pe x lui y, nu există nimeni care să prefere pe y lui x, și dacă el preferă pe y lui x, nu există nimeni care să prefere pe x lui y. [t.4.1.1*]: Există o preferință socială aciclică care îndeplinește condițiile U, P și Lhp. Demonstrație [t.4.1.1*]. Demonstrația se va face apelând
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
i pe (x,y) nu i se opune nimeni. i.e. dacă el preferă pe x lui y, nu există nimeni care să prefere pe y lui x, și dacă el preferă pe y lui x, nu există nimeni care să prefere pe x lui y. [t.4.1.1*]: Există o preferință socială aciclică care îndeplinește condițiile U, P și Lhp. Demonstrație [t.4.1.1*]. Demonstrația se va face apelând la cazul alegerii cantității de muncă. Cum și cum toate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în care preferința indivizilor are același sens. Să arătăm acum că inconsistența nu poate apărea nici atunci când avem n indivizi și m alternative: demonstrația este trivială deoarece condiția Pareto tare este aciclică prin definiție. Nicio alternativă x nu poate fi preferată social strict unei alternative y, a) fără a fi preferată strict de cel puțin un individ și b) atunci când cel puțin un alt individ exprimă o preferință contrară (y preferat strict lui x). Această soluție elimină de fapt drepturile individuale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că inconsistența nu poate apărea nici atunci când avem n indivizi și m alternative: demonstrația este trivială deoarece condiția Pareto tare este aciclică prin definiție. Nicio alternativă x nu poate fi preferată social strict unei alternative y, a) fără a fi preferată strict de cel puțin un individ și b) atunci când cel puțin un alt individ exprimă o preferință contrară (y preferat strict lui x). Această soluție elimină de fapt drepturile individuale, introducând în locul lor criteriul Pareto tare. Pornind de la această observație
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este aciclică prin definiție. Nicio alternativă x nu poate fi preferată social strict unei alternative y, a) fără a fi preferată strict de cel puțin un individ și b) atunci când cel puțin un alt individ exprimă o preferință contrară (y preferat strict lui x). Această soluție elimină de fapt drepturile individuale, introducând în locul lor criteriul Pareto tare. Pornind de la această observație, preferința socială va fi dată de două proceduri: condiția Pareto slabă și condiția Pareto tare. Cele două nu pot produce
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în aspectul care îl privește pe ncf este 1 (galben), în vreme ce în 2 (0,1)a x aspectul care îl privește pe ncf este 0, deci preferințele nonconformistului sunt condiționale. Pentru a avea preferințe necondiționale, nonconformistul ar fi trebuit să prefere fie galben în ambele perechi pe care este decisiv, fie alb. Pornind de la această idee, Gibbard alterează condiția libertariană eliminând preferințele condiționale: [d.4.2.2*] Condiția Lnc (libertarianism necondițional): Pentru orice persoană i, există o problemă x , în așa
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de la această idee, Gibbard alterează condiția libertariană eliminând preferințele condiționale: [d.4.2.2*] Condiția Lnc (libertarianism necondițional): Pentru orice persoană i, există o problemă x , în așa fel încât, pentru fiecare pereche de x variante (x,y), oricând i preferă necondițional xj lui yj, atunci sxP y . [t.4.2.1*]: Nu există o funcție de decizie socială care să îndeplinească condițiile *L și U, atunci când numărul indivizilor este mai mare decât 1. (demonstrată în capitolul 2*) [t.4.2.2
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]