27,604 matches
-
de calcul ale CNFIS, alocația pentru un SEU era practic identică cu suma alocată pentru un student fizic înscris, de exemplu, într-un program de licență din domeniul social-economic sau umanist. De aceea în acest capitol vom avea în vedere alocările pentru un astfel de student. Tabelul de mai jos prezintă mărimea acestor alocări în perioada 2005-2011. Așa cum se vede, mărimea alocărilor diferă foarte mult de la an la an. În perioada de creștere economică de până în 2008 alocarea pe SEU a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
alocată pentru un student fizic înscris, de exemplu, într-un program de licență din domeniul social-economic sau umanist. De aceea în acest capitol vom avea în vedere alocările pentru un astfel de student. Tabelul de mai jos prezintă mărimea acestor alocări în perioada 2005-2011. Așa cum se vede, mărimea alocărilor diferă foarte mult de la an la an. În perioada de creștere economică de până în 2008 alocarea pe SEU a crescut, dar criza economico-financiară a făcut ca venitul primit de o universitate pentru
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
într-un program de licență din domeniul social-economic sau umanist. De aceea în acest capitol vom avea în vedere alocările pentru un astfel de student. Tabelul de mai jos prezintă mărimea acestor alocări în perioada 2005-2011. Așa cum se vede, mărimea alocărilor diferă foarte mult de la an la an. În perioada de creștere economică de până în 2008 alocarea pe SEU a crescut, dar criza economico-financiară a făcut ca venitul primit de o universitate pentru un astfel de student să scadă cu o
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
avea în vedere alocările pentru un astfel de student. Tabelul de mai jos prezintă mărimea acestor alocări în perioada 2005-2011. Așa cum se vede, mărimea alocărilor diferă foarte mult de la an la an. În perioada de creștere economică de până în 2008 alocarea pe SEU a crescut, dar criza economico-financiară a făcut ca venitul primit de o universitate pentru un astfel de student să scadă cu o treime din 2008 până în 2011 . Alocarea bugetară pentru un student înscris într-un program de licență
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
la an. În perioada de creștere economică de până în 2008 alocarea pe SEU a crescut, dar criza economico-financiară a făcut ca venitul primit de o universitate pentru un astfel de student să scadă cu o treime din 2008 până în 2011 . Alocarea bugetară pentru un student înscris într-un program de licență în domeniul economic, de exemplu, este extrem de mică. Dacă respectă toate cerințele privind asigurarea calității, universitățile reușesc cu greu să acopere, la un nivel minim, costurile pe care le au
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
altă poveste, pe care însă nu o putem aborda în spațiul acestei lucrări. 6.5. Concluzii În acest capitol am argumentat că unul dintre determinanții subfinanțării cronice a învățământului superior din România este mecanismul general de finanțare a acestora, prin alocarea de către guvern a unui număr de locuri de studii (ceea ce se numește „cifra de școlarizare”) care sunt subvenționate integral de la bugetul de stat. Am argumentat că, plecând de la această premisă, ajungem la o altă întrebare simplă: de ce este educația superioară
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
student. Consecința a fost aceea că intervenția statului pe piața învățământului superior a fost și mai mare (iar reacțiile împotriva acestui etos etatist au fost mai puțin decât firave). În sfârșit, în ultimii ani statul și-a păstrat controlul asupra alocării locurilor subvenționate către universități. Modelele prezentate mai devreme explică de ce această structură instituțională a finanțării învățământului superior în România conduce la concluzia că universitățile de stat sunt condamnate să fie subfinanțate și deci să nu aibă condiții pentru a oferi
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
74. „Trenul morții” doar ajunsese la stația următoare! Implicarea Armatei române Un funcționar de la biroul de mișcare al gării, care se pare că nu s-a ocupat de pregătirea „trenului morții” din cauza diviziunii muncii, a subliniat În mod clar că „alocarea de vagoane nu era posibilă fără ordinul autorităților militare românești care a fost transmis prin organele autorizate ale CFR-ului”. Autoritățile militare germane nu puteau solicita vagoane de la CFR decât prin intermediul autorităților românești: „În nici un caz nu s’ar fi
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
invitată la rularea unui film. În realitate, era imposibil să stăpânești pe un număr atât de mare de evrei și să-i execuți Într-o formă ordonată fără participarea unor soldați și a unor subofițeri. De asemenea, nu era posibilă alocarea unei companii pentru această operațiune, pe timp de război, fără știrea comandanților și, În primul rând, fără o aprobare sau un ordin din partea comandantului de regiment și a comandantului de divizie. Colonelul Alexandru Mândrea XE "Mândrea, Alexandru" , șeful serviciului de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
tratamentului, pentru că efortul curativ ar aduce dezavantaje bunăstării generale. Pe de altă parte, orice individ În aparență normal putea deveni subiect al tratamentului medical obligatoriu dacă În corpul său era descoperită o afecțiune ereditară și deci disgenică. Moldovan considera că alocarea de fonduri de către stat pentru astfel de demersuri, Într-adevăr foarte costisitoare, era un prerogativ important care punea În evidență obiectivele preventive ale medicinii, În dauna celor curative. Medicii urmau să se bucure de o putere imensă, de viață și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a lungul secolului XX, i se atribuie În Biopolitica un rol neagresiv. Subiectul central al discuției lui Moldovan este nevoia de descentralizare a administrației, prin acordarea unei puteri mai mari autorităților locale În procesele de luare a deciziilor și de alocare a fondurilor, o măsură promovată și de țărăniști, În opoziție cu politicile centralizatoare ale guvernului liberal 55. Elementul cheie al reformei administrative Îl reprezenta, În opinia lui Moldovan, Înlocuirea personalului curent, În cea mai mare parte clienți politici cu calificări
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
maselor, „Înmulțirea așezămintelor de cultură a răspuns astfel, pur și simplu, cererilor, din ce În ce mai mari și mai insistente, ale celor ce voiau să se folosească de ele”30. Așteptările acestor noi intelectuali pur și simplu depășiseră cu mult posibilitățile limitate de alocare a capitalului de care dispunea un stat aflat la Începuturi, precum România. Negulescu susținea Însă că acești intelectuali aveau, În același timp, responsabilitatea de a se integra În societate și de a găsi o modalitate de a-și urma și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a moașelor, responsabilitatea pentru organizarea pregătirii acestui personal medical secundar le-a revenit specialiștilor medicali din Ministerul Sănătății 13. Cea mai mare parte a bugetului ministerului era alocată Îngrijirii medicale În spitale. Același raport menționat anterior justifica o astfel de alocare prin starea deplorabilă În care se găseau instituțiile de medicină curativă, În special spitalele, ca urmare a războiului 14. Brătianu se mândrea cu ritmul În care spitalele fuseseră reconstruite, ca parte a procesului de refacere națională. În comparație cu eforturile depuse În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sanitare, după preluarea puterii de către regimul comunist, reprezintă, În mare parte, continuități neintenționate. Limbajul introdus de eugeniști și categoriile pe care ei le-au folosit pentru a argumenta În favoarea creșterii implicării statului În protejarea sănătății publice, prin controlul populației și alocarea unor fonduri substanțiale pentru asistență medicală preventivă, au fost preluate și reinterpretate de-a lungul următoarei jumătăți a secolului XX de către administratorii sistemului sanitar și activiștii de partid. Concluziitc "Concluzii" Ideile eugeniste au avut un rol important În România interbelică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
suplimentari (precum numărul de școli doctorale sprijinite, numărul de lucrări științifice prezentate și publicate de către doctoranzi sau cercetători) (p. 45). Obținerea acestor indicatori era planificată a se realiza prin intermediul proiectelor aprobate, în limitele unui buget de 335.197.294 lei (alocare financiară orientativă). În această evaluare nu îmi propun să pun în discuție obiectivele asumate ale programului, considerând că formularea lor este rezultatul unei acțiuni democratice. De asemenea, nu analizez rezultatele și calitatea proiectelor implementate în cadrul programului. Nu vizez nici măsura
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
bugetul fiind limitat; excepție pot face proiectele care pe parcursul implementării suferă corecții financiare de orice tip, o parte din bugetul acestora redistribuindu se pentru implementarea altor proiecte. Este adevărat că, deși pentru programul analizat avem un buget limitat și determinat (alocarea financiară din DMI), din datele publice existente se poate observa că pe parcursul implementării a fost posibilă și chiar s-a realizat suplimentarea alocării financiare față de cea inițială. Această suplimentare nu este posibilă însă la nesfârșit, existând anumite restricții care reglementează
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
pentru implementarea altor proiecte. Este adevărat că, deși pentru programul analizat avem un buget limitat și determinat (alocarea financiară din DMI), din datele publice existente se poate observa că pe parcursul implementării a fost posibilă și chiar s-a realizat suplimentarea alocării financiare față de cea inițială. Această suplimentare nu este posibilă însă la nesfârșit, existând anumite restricții care reglementează granițele ei. Având în vedere limitările menționate, chiar și asumând aceste suplimentări, bunul în discuție păstrează atributul rivalității, prin urmare, consider că se
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
59, 88, 107), două au fost dedicate restructurării sau consolidării școlilor doctorale, atât la nivel strategic/național (CPP 5), cât și la nivelul universităților (CPP 21), iar una a fost dedicată susținerii școlilor graduale și a cercetătorilor postdoctorali (CPP 89). Alocarea financiară orientativă inițială pentru DMI 1.5 a reprezentat 7,88% din totalul bugetului POSDRU (4.253.477.166 lei). Pe parcursul implementării programului însă, bugetul alocat acestuia a crescut constant. Observăm în tabelul 7.1 cum alocările financiare orientative au
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
postdoctorali (CPP 89). Alocarea financiară orientativă inițială pentru DMI 1.5 a reprezentat 7,88% din totalul bugetului POSDRU (4.253.477.166 lei). Pe parcursul implementării programului însă, bugetul alocat acestuia a crescut constant. Observăm în tabelul 7.1 cum alocările financiare orientative au crescut în fiecare an, dar, mai ales, cum valoarea eligibilă a finanțării nerambursabile aprobate și contractate până în 2011 în cadrul cererilor de propuneri de proiecte aferente acestui DMI a ajuns să reprezinte 36,68% din bugetul total al
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
să reprezinte 36,68% din bugetul total al POSDRU. De asemenea, valoarea eligibilă a finanțării nerambursabile aprobate și contractate până în 2011 doar pentru proiectele de burse doctorale a ajuns la 23,24% din bugetul total al POSDRU.4 Dimensiunea acestei alocări financiare contractate raportată la bugetul total al POSDRU oferă, pe de o parte, măsura importanței acestui program (DMI 1.5) și a proiectelor de burse doctorale, dar, pe de altă parte, ridică întrebări cu privire la cheltuirea eficientă a resurselor alocate inițial
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
bugetul total al POSDRU oferă, pe de o parte, măsura importanței acestui program (DMI 1.5) și a proiectelor de burse doctorale, dar, pe de altă parte, ridică întrebări cu privire la cheltuirea eficientă a resurselor alocate inițial. Astfel, diferențele majore între alocarea financiară orientativă din DCI și valoarea efectiv contractată a proiectelor pe acest DMI pot deriva din doi factori: fie valoarea estimată inițial a fost nerealistă în raport cu indicatorii asumați și a fost necesară suplimentarea bugetului alocat, fie valoarea estimată inițial a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
cursul era de aproximativ 3,8 lei, iar în prezent este de aproximativ 4,5 lei. Pe aceeași logică de calcul, la un cost mediu/doctorand/an de 10.000 euro calculați la un curs de 4 lei/euro, din alocarea financiară orientativă pentru acest DMI, în valoare totală de 335.197.294 lei, ar fi putut fi sprijiniți 2.793 de doctoranzi. Această cifră ar fi fost un indicator realist pentru DMI 1.5, în condițiile bugetării inițiale. În același
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
tip intrauniversitar, în sensul că se referă la comportamentul individual al universităților, mai exact la strategiile adoptate la nivel intern de universitățile solicitante în special pentru construirea bugetelor proiectelor. Astfel, consider că o universitate se comportă colegial atunci când, cunoscând dimensiunea alocării financiare (bugetul disponibil pentru toți solicitanții eligibili), aceasta are o strategie instituțională prin care încearcă să reducă și să optimizeze costurile propriului proiect, astfel încât în condițiile în care proiectul depus de acea universitate ar obține punctajul maxim și ar fi
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
de exemplu, dilema prizonierului) prin faptul că, atunci când actorii știu că dilema se va repeta, dar de un număr cunoscut de ori, le scade motivația de a coopera. Ori începând cu cea de-a doua competiție, având în vedere că alocarea financiară din DCI aferentă DMI 1.5 era epuizată deja după prima competiție, informația actorilor care participau la competiție era aceea că cel mai probabil competiția în desfășurare era ultima organizată pentru acest tip de proiecte. În același timp, creșterea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
În prima rundă pot afirma că a existat o asimetrie informațională între universitățile care au participat la competiție. Astfel, fără a avea nicio altă informație în plus decât cele menționate în GS, o universitate care pregătea un proiect observa că alocarea financiară orientativă pentru acea cerere de propuneri de proiecte era de 38.985.468,1 lei. Având în vedere că interesul rațional al finanțatorului era acela de a finanța cât mai multe proiecte din alocarea financiară disponibilă, calculul rațional al
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]