27,648 matches
-
fost supus lăcașul, cunoscute sunt doar cele din anii 1812 și 2007. În cazul primului șantier, cu caracter de rectitorire, trebuie luată neapărat în calcul varianta unei strămutări, de vreme ce pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) lăcașul figurează pe un alt amplasament, anume la intrarea în sat. În acest nou loc îl înscriu comisiile de recenzare din 1805 și 1829-1831.
Biserica de lemn din Muncelu Mare () [Corola-website/Science/320955_a_322284]
-
oraș bazat pe regulile de igienă dragi doctorului Sarrasin. Descrierea orașului este făcută preponderent în capitolul 10 prin intermediul unui articol apărut în revista germană "Unsere Centurie", în care acesta este considerat ca fiind un "oraș ideal" pentru întreaga lume. Alegerea amplasamentului urmează considerații științifice care să asigure un cadru de viață ideal: apropierea oceanului, existența unui râu și munți care să stăvilească vânturile. Planurile orașului și materialele de construcție sunt atent planificate dinainte, trasarea drumurilor se face în unghiuri drepte și
Cele 500 de milioane ale Begumei () [Corola-website/Science/320954_a_322283]
-
a dispus ca statuia să fie luată de pe soclul ei, de pe strada Maria Rosetti, și să fie amplasată în fața teatrului pe care îl conducea. Monumentul era clasat la categoria B, adică era un monument istoric de importanță locală, iar schimbarea amplasamentului nu se putea face decât cu avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sau al Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice. Fără un astfel de aviz mutarea intră sub incidența Codului Penal. Deși acțiunea a stârnit scandal, statuia a rămas pe loc.
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
al mănăstirii rupestre pe călugărul Jezechil, care a venit de la schitul Deleni, din dreapta Prutului, pe la sfârșitul secolului al XVII-lea. Ulterior (pe la 1770), egumenul Feodosie a construit o biserică de lemn la poalele stâncii. În felul acesta, mănăstirea își lărgește amplasamentul alături de cel rupestru, dezvoltând un complex întins de chilii și anexe și prin 1812 are deja două biserici de lemn (inclusiv o clopotniță de lemn) deasupra turnului de întrare în incintă. În anii imediat următori, schitul Japca, datorită situației sale
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
lemn) deasupra turnului de întrare în incintă. În anii imediat următori, schitul Japca, datorită situației sale prospere, va obține de la mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni statut de mănăstire, iar în secolul XIX bisericile de lemn, împreună cu clopotnița, au fost reconstruite din piatră. amplasamentul inițial, rupestru, al mănăstirii a suferit și el o restaurare în anul 1852. continuă să existe și astăzi pe stabilimentul inițial, fiindu-i doar îmbunătățite construcțiile, care s-au reconstruit ori s-au reînnoit din piatră. Ea a avut de
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
Japca, implicit perioada de început a mănăstirii, se trage de pe timpul lui Ștefan cel Mare, înainte de anul 1484, sau din timpul lui Alexandru cel Bun. La aceste considerente trebuie să mai adăugăm că, privind la planul în stâncă și la amplasamentul pe terasă, pridvorul putea fi realizat în continuarea edificiului. Între elementele asemănătoare cu cele ale arhitecturii de zid menționăm și bolta din altar care imită sfertul de sferă (concul) și, lucru esențial, trecerea ei spre bolta naosului prin arce etajate
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
de stabilire a asediu la castele inamicul și lupta pentru controlul drumurilor principale pentru a încerca să obțină un avantaj față de adversar. Un alt aspect de reținut este ca, desi ambele părți au fost pregătite în lunile înainte de meci, alegerea amplasamentului a fost o decizie luată repede de comandantul uneia dintre părțile implicate, Ishida Mitsunari, căutând cea mai bună poziție a sa elemente. În mod ironic, același tip de locul unde s-ar juca împotriva lui în momentul în care unele
Bătălia de la Sekigahara () [Corola-website/Science/317351_a_318680]
-
condițiile naturale de conservare. Arhitecta a afirmat că este necesar ă se efectueze lucrări de cercetare arheologică și istorică a sitului, restaurare a bisericii și, eventual, includerea într-un ansamblu împreună cu conacul Palade Secară, construcție din piatră aflată vizavi de amplasamentul bisericii. Biserica de lemn din Costești este construită din bârne masive de stejar, cioplite din material brut și îmbinate în cununi orizontale. În prima jumătate a secolului al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură nevopsită atât
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
evreiască a propus ridicarea unui complex edificiu comunitar, compus din sinagogă, locuințele rabinului și ale cantorului, încăperi pentru elevi, iar la nivelul stradal, spații comerciale, dar consiliul orășenesc pe opune acestui proiect în anul 1826, dar aprobă construcția într-un amplasament diferit în Piața Peștelui, dar proiectul nu are sorți de izbândă deoarece nu a primit aprobarea consiliul locotenențial comitatens. În disperare de cauză comunitatea decide plasarea pietrei de temelie la 13 iunie 1828 fără autorizație, dar obstacolele ridicate de autoritățiile
Sinagoga Neologă din Arad () [Corola-website/Science/317418_a_318747]
-
fost mutat, la rândul său, în Piazza del Popolo, în 1589. Din edificiu, n-a mai rămas, astăzi, decât elemente de zidărie (o mică parte din tribunele din colțul de sud-est al circului) și o largă întindere care marchează întregul amplasament al monumentului. Săpături arheologice sunt în curs, în partea de sud, în scopul degajării vestigiilor tribunelor descoperite recent. "Circus Maximus" rămâne, până în ziua de azi, cea mai vastă incintă sportivă pe care a avut-o lumea vreodată. Cele două obeliscuri
Circus Maximus () [Corola-website/Science/321912_a_323241]
-
din donații și din sumele obținute de scriitorul Ion Drăgușanul din vânzarea volumului „Mărturisitorii”, pe care l-a publicat în vara anului 2007. Bustul eroului Ion Grămadă a fost inaugurat la 26 august 2007, puțin după ora prânzului, pe un amplasament situat pe o culme de lângă DN17 (E58) care străbate comuna Stroiești, "„astfel ca toți călătorii să-l poată vedea pe Eroul Bucovinei pășind pe cer”". Cu prilejul dezvelirii monumentului, un sobor de patru preoți a celebrat și o slujbă de
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
fiind reluate abia în 1660 de către o mamă de sultan (în turcă Sultan Valide), pe nume Turhan Hatice. Era mama sultanului Mehmed al IV-lea. Inițiativa sultanei Safiye de a construi moscheea a fost împiedicată de disensiuni politice legate de amplasament și de costuri. Cartierul Eminönü era locuit de mulți evrei, iar mama sultanului voia să întindă influența Islamului în oraș. Ea a mizat pe nemulțumirea negustorilor musulmani față de concurența crescândă a evreilor. Această situație a servit sultanei un pretext comod
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
Tâmpa (Brașov). În zilele luminoase de aici pot fi văzute Dealul Mare - Hârlău și chiar Ceahlăul. Cercetările geologice efectuate aici, printre primii, de geologul Grigore Cobălcescu, au demonstrat că în urmă cu 5-7 milioane de ani (în perioada geologică Miocenă), amplasamentul unde se află azi Dealul Repedea era acoperit de apele Mării Sarmatice, care se întindeau pe un larg areal vest-est între Viena de astăzi și Munții Tian-Shan din Asia Centrală. Ca urmare a faptului că era complet izolată de oceanul planetar
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
este considerată de Șematismul din 1900 ca anul construirii bisericii, însă tipologia acesteia, precum și unele elemente componente îi devansează ctitoria cel târziu la mijlocul secolului al XVIII-lea. Anul 1891 reprezintă probabil aducerea bisericii de la Bord și reconstruirea ei pe actualul amplasament, dacă nu cumva data realizării extinderii de pe latura de vest, ce cuprinde pridvorul închis și turnul-clopotniță deasupra. Biserica aparține unui tip destul de rar întâlnit în Transilvania, având o navă dreptunghiulară care circumscrie pronaosul și naosul, la est având absida, decroșată
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
rămâne unul dintre locurile de excelență al transmiterii științei în Franța. Pe drept cuvânt, Francisc I este considerat fondatorul institutului "Collège Royal", întrucât această creație este opera sa. Totuși, doar sub domnia lui Henric al II-lea și-a ocupat amplasamentul actual. Numit la început „"Collège royal"” și "Collegium Trilingue", a cunoscut diferite apelațiuni (de exemplu: „"Collège impérial"”), înainte de a primi denumirea actuală, în anul 1870. La ora actuală, "Collège de France" este împărțit în șapte ramuri de discipline: științe matematice
Collège de France () [Corola-website/Science/316489_a_317818]
-
a împrospăta aerul. La un moment dat, fântâna a fost dezafectată, perdeaua de apă și celelalte elemente decorative au fost îndepărtate iar pe locul bazinului a fost amenajată o platformă pentru susținerea de spectacole în aer liber. Inițial, pe acest amplasament s-a intenționat amplasarea monumentului „Căruța cu paiațe”, dar, la presiunea Ministerului Culturii, aceasta a fost montată peste drum, în fața Teatrului Național „Ion Luca Caragiale”. Apoi, în 2007, pentru această locație, Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București anunțase o Licitatie
Fântâna Vioara Spartă () [Corola-website/Science/322417_a_323746]
-
Centrala hidroelectrică de la Stânca-Costești este o hidrocentrală pe râul Prut, construită în dreptul localităților Stânca (Ștefănești), Botoșani, România și Costești din Republica Moldova. Acordul prevedea în principal ca: Amplasamentul lucrărilor se află la 576 km de la vărsare, într-o zonă în care lățimea albiei majore de cca 3 - 4 km este strangulată și redusă la cca 400 m prin recifuri calcaroase care practic constituie un baraj natural. Geologia sectorului
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
calcaroase care practic constituie un baraj natural. Geologia sectorului în care este situat lacul de acumulare este destul de uniformă, formată din depuneri de prafuri argiloase cu nisipuri și pietrișuri sub care se găsesc argile și calcare sarmatice. Grindul recifal din amplasamentul uvrajelor principale este constituit din calcare cochilifere, relativ dure. Suprațata bazinului hidrografic a râului Prut în secțiunea Stînca-Costești este de cca 12.000 km², iar debitul mediu multianual este de 81 m³/s. Valorile debitelor maxime sunt de 4.700
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
monumentelor istorice, . Satul Hărțăgani din comuna Băița, județul Hunedoara, este o așezare atestată documentar la 1439, sub numele de Herczegfalwa. Biserica datează de la sfârșitul sec. XVIII; ea a preluat modelul unei biserici mai vechi, care s-a aflat pe același amplasament. Are o formă dreptunghiulară, cu absida răsăriteană decroșată, rectangulară. Spre sfârșitul sec .XIX edificiul a fost amplificat spre vest, slujind ca lăcaș de cult pentru o comunitate numeroasă. Bolta semicilindrică de deasupra naosului și cea din altar au suferit anumite
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
este adesea folosit ca o metonimie pentru "Serviciul de Poliție Metropolitană din Londra", Marea Britanie. Această denumire provine din amplasamentul original al sediului Poliției Metropolitane, care se găsea la "4 Whitehall Place", a cărui intrare din spate era pe o stradă numită Great . Intrarea dinspre Scotland Yard a devenit intrarea publicului în secția de poliție. În timp, strada și Poliția
Scotland Yard () [Corola-website/Science/324411_a_325740]
-
asociația "Salvați Bucureștiul!", Hala a fost salvată provizoriu, și s-au început negocieri cu primăria, soldate cu o victorie a argumentelor societății civile. Primăria a promis, la "pacea de la Matache", în vara lui 2011, că va păstra Hala Matache pe amplasament, o va renova și o va integra în circuitul cultural și turistic al capitalei. Soluția "Arhitecților Voluntari" a fost acceptată, aceea de a trece cu trotuarul noului bulevard pe sub un portic existent la parterul halei. Hala a fost însă lăsată
Hala Matache Măcelaru () [Corola-website/Science/324488_a_325817]
-
în anul 2010) și s-a permis de către poliție distrugerea ei sistematică prin recuperatorii de materiale. Contrar promisiunilor oficiale și a pactului semnat cu societatea civilă, în septembrie 2012 primarul Oprescu a anunțat că hala va fi "mutată" pe alt amplasament (37 de metri mai departe). În seara zilei de 25 martie 2013, în baza unei autorizații emise de către primarul Oprescu, hala a reînceput să fie demolată. Mutarea promisă în septembrie a fost clarificată ca "demontarea acoperișului și dărâmarea clădirii folosind
Hala Matache Măcelaru () [Corola-website/Science/324488_a_325817]
-
seara zilei de 25 martie 2013, pe timp de noapte și în condițiile venirii unui viscol târziu în oraș, și la doar câteva ore după ce instituția edilitară a cerut părerea cetățenilor privind „demontarea” clădirii și mutarea ei pe un alt amplasament. Demolarea Halei Matache aduce costuri mult mai mari în proiectul Diametralei Buzești-Berzei, decât cazul în care Hala ar fi rămas pe poziția ei istorică (conform studiilor efectuate de arhitecți independenți și societatea civilă ). Primăria, reprezentată de Ion Dedu, afirmă opusul
Hala Matache Măcelaru () [Corola-website/Science/324488_a_325817]
-
anii 1742-1743 trimit la anul 7251 al erei bizantine. Datarea nu se poate verifica, însă se presupune originea ei într-o pisanie sau însemnare, pierdută între timp. Nu se poate stabili dacă această datare marchează momentul mutării construcției pe actualul amplasament sau o eventuală rectitorire, care i-a adaus un alt doilea hram, așa cum a fost documentat în pragul secolului 19. Iconostasul bisericii, datat pe icoanele împărătești din anul 1849, a fost atunci doar repictat. O inscripție zgăriată pe dosul icoanei
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie, și s-a aflat o lungă perioadă în centrul satului, dar în anul 1937 a fost mutat în cimitir, pe fostul său amplasament construindu-se o biserică de zid cu același hram. În Vama a existat încă o biserică de lemn, cu hramul "Înălțarea Domnului". Aceasta fusese construită în anul 1783 în partea de jos a satului, dar a fost strămutată în 2001
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]