29,398 matches
-
Iași, 1920; Cutreierând Spania, București, [1927]; ed. îngr. și pref. N. Jula, București, 1988; Pe urmele Basarabiei..., București, 1928; Sub soarele polar, București, [1929]; Vârtejul, București, 1937; ed. pref. Mircea Braga, Cluj-Napoca, 1979; Români din secuime, București, 1942; Pe urmele destinului, I-II, București, 1943; ed. îngr. și pref. Mircea Braga, Cluj-Napoca, 1985; Boierul, București, 1957; ed. îngr. și pref. Mircea Braga, Cluj-Napoca, 1988; Trei aldămașe, București, 1970. Traduceri: Erich Maria Remarque, Camarazii, București, 1946. Repere bibliografice: L. Rusu, Romulus Cioflec
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
literaturii epice ardelene, SE, 1943, 1743; Lucia Demetrius, L-am cunoscut pe Romulus Cioflec, „Cuvântul nou”, 1973, 960; Nae Antonescu, „Vârtejul”, ST, 1979, 7; Braga, Ist. lit., 69-91; Lucia Demetrius, Centenar Romulus Cioflec, RL, 1983, 41; Emil Chiriac, Pe urmele destinului... unui roman, AST, 1986, 4; Marian Ciolan, Cronica de librărie, SPM, 1988, 39; Dicț. scriit. rom., I, 584-585. O.I.
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
într-un interval de timp limitat (1995-1999), iar în suita cronicilor, unele nume de poeți, analizați cu alte prilejuri, revin în atenția sa. Cartea concentrează o sumă de observații aplicate unui moment al poeziei românești și unor poeți al căror destin literar este în plină metamorfoză (Emilian Galaicu-Păun, Ion Stratan, Viorel Mureșan, Andrei Zanca, Liviu Ioan Stoiciu, Dan Damaschin, Bogdan Ghiu, Lucian Vasilescu, Dumitru Crudu, Adrian Popescu, Traian Ștef ș.a.). Cronicarul literar nu și-a schimbat dicțiunea, vădind aceeași expresivitate subtilă
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
modifică substanțial percepția curentă asupra unui poet important. SCRIERI: Poezie și livresc, București, 1987; Celălalt Pillat, București, 2000; Top ten (recenzii rapide), Cluj-Napoca, 2000; 11 dialoguri (aproape teologice), îngr. Silviu Hodiș, Târgu Lăpuș, 2003; Mircea Ivănescu, Brașov, 2003. Antologii: Un destin istoric: Biserica Română Unită. Ancheta revistei „Vatra”, Târgu Mureș, 1999 (în colaborare). Repere bibliografice: Mircea Mihăieș, Vârtej încremenit, AFT, 1987, 3; Laurențiu Ulici, Al. Cistelecan, „Poezie și livresc”, CNT, 1987, 27; Radu Enescu, Cavalerul Cis în luptă cu livrescul, F
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
pe departe favorizații sorții, ci, dimpotrivă, condamnați la moarte, dar nu prin trimiterea în prima linie, ci, mult mai perfid, prin plasarea lor într-o zonă „de liniște”. Aparținând unor categorii sociale diferite, având opțiuni politice antagonice, credințe religioase opuse, destinul lor e totuși același: moartea, fiecare păstrându-și însă identitatea unică și inconfundabilă. Romanul Încotro? (1999) urmărește, de-a lungul a treizeci și cinci de ani, destinul unui tânăr numit Dimitrie Cantemir (evident, Secundus, cum, ironic, îl numeau colegii de liceu), personaj
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
zonă „de liniște”. Aparținând unor categorii sociale diferite, având opțiuni politice antagonice, credințe religioase opuse, destinul lor e totuși același: moartea, fiecare păstrându-și însă identitatea unică și inconfundabilă. Romanul Încotro? (1999) urmărește, de-a lungul a treizeci și cinci de ani, destinul unui tânăr numit Dimitrie Cantemir (evident, Secundus, cum, ironic, îl numeau colegii de liceu), personaj aparținând aceleiași familii spirituale cu a prințului Dimitrie Balș din romanul O lume pentru fiecare. Adică, frustrare pe toate planurile - copil, lipsit de afecțiunea părinților
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
rău. În cântecul despre natură, iubire, suferință, viață, expresia traduce o sensibilitate modernistă. Adesea G. se află sub tutela lirică a lui Eminescu, dar intuiește adierea unui „cântec nou”. Versuri în curgere impetuoasă încearcă să dea sugestia puterii implacabile a destinului (Mare!...), dominant fiind însă lirismul solar (Devenire, Al vieții mele soare...ș.a.). Poetul scrie, de asemenea, balade fantastice, dintre care una mai reușită (Acvina), și alte stihuri modelate după specii folclorice. Cele mai multe dintre poeme sunt adunate în volumul Poezii (1934
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
adoptă formula confesivă pentru a trata superficial, dar dezinvolt și cu prospețime, teme ca iubirea sau moartea, invidia sau generozitatea. Nuvelele din Aldebaran (1970), mai puțin reușite la nivelul epic decât la cel al notației unor procese sufletești tulburi, urmăresc destinul unor femei singure și nefericite, marcate de sentimentul ratării. În proza scrisă de G.-C. mai toți eroii, de care autoarea se detașează uneori ironic, trăiesc o stare de neîmplinire: căsniciile eșuează (Fluturi pentru iarnă, 1977, Haina vântului, 1981) sau
GHIRVU-CALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287269_a_288598]
-
sau științifice nesusținute de vocație autentică se dovedesc simple tentative veleitare (Cum trece timpul, 1983). Scriind mai multe romane psihologice cu accent pe problematica iubirii, dar și pe opțiunile etice fundamentale, prozatoarea își modifică formula narativă; dacă în Aniversarea (1980) destinul personajelor e reconstituit printr-o succesiune de monologuri interioare, rechizitorii sau justificări, în Din aproape în aproape (1989), cronică de familie, frescă a anilor ’40-’50 și totodată roman de moravuri, primează epicul debordant, cu accente senzaționale. G.-C. semnează
GHIRVU-CALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287269_a_288598]
-
Nicolau, „Aniversarea”, CNT, 1981, 7; Elena Tacciu, Răsfrângerea în tipologii, RL, 1982, 22; Elena Tacciu, Distanța ironică, RL, 1984, 8; Mariana Ionescu, Viața, în primul rând, CNT, 1987, 37; Horia Gârbea, Nevoia de roman, VR, 1987, 12; Valeriu Cristea, Fețele destinului, RL, 1989, 44; Cornel Munteanu, „Din aproape în aproape”, ST, 1990, 4. A.C.
GHIRVU-CALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287269_a_288598]
-
În Cătălin Zamfir și Simona Stănescu (coord.), Enciclopedia dezvoltării sociale. Iași: Editura Polirom. Chelcea, Septimiu. (2004) Metodologia cercetării sociologice. Metode calitative și cantitative. București: Editura Economică. Chelcea, Septimiu, Mărginean, Ioan, Cauc, Ioan. (1998). Cercetarea sociologică - metode și tehnici. Deva: Editura Destin. Chelcea, Septimiu (2005). Opinia publică despre criminalitate, justiție și poliție. Sociologie Românească, vol. 3, 2, 59-77. Larionescu, Maria. (2007). Istoria sociologiei românești. București: Editura Universității din București. Rughiniș, Cosima. (2006). Religiozitate și scepticism religios. În Dumitru Sandu (coord.), Viața socială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
căreia nu te poți confesa (32), sugerează puterea de influență a rețelelor locale de rudenie sau a structurilor de învecinare sătești. Nu întâmplător, probabil, sunt cultivate la Tilișca o seamă de valori ce denotă posibilitatea omului de a-și controla destinul (6, 9, 36), de a avea inițiativă în raport cu divinitatea (38), de a-și „folosi” norocul (18, 22) etc. Un asemenea „ethos” (efectiv, nu doar proiectiv) al individualității pare să coincidă mai ales cu orientarea dominantă a socialității tilișcane la nivelul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a publica însă în revista cenaclului, așa cum nu a publicat nici în celelalte reviste ale exilului. Volumul de versuri Niciodată liniștea (1994), carte de întârziat debut editorial, cuprinde în cele șase cicluri lirice ale sale (Memoria, Sfârșit de veac, Icoana, Destin, Hidalgo, În larg) etape dintr-o posibilă evoluție literară, sintetizând cronologic profilul ideatic al poetei, de la debut până în prezent, dar și semnificative experiențe existențiale ale condiției exilului. Niciodată liniștea este astfel o carte a cărților de poezie pe care le-
ALEXANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285247_a_286576]
-
epică a dimensiunii istorice. Este vorba de familia bucovineană de la finele veacului XIX și începutul de secol XX. La un prim nivel de lectură, cartea este o nouă sumă de psihologii individuale, însă în profunzime ea este o reconstituire de destin colectiv. SCRIERI: Racul, București, 1970; Veghea bătrânei doamne Gall, București, 1973; Casa Emilianei, București, 1975; „Niciodată toamna...”, București, 1977; Sertarul cu medalii, București, 1980; Cărarea îngustă, București, 1983. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Oltea Alexandru, „Racul”, RL, 1970, 35; Dana Dumitriu
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
timpului său. Deși privesc epoci diferite, romanele au în comun dorința autorului de a reînvia specificul unor vremuri apuse, convocând mijloace variate, de la documentul inedit până la fantezia aprinsă. Dacă primul roman are în centru un erou colectiv (urbea), proiectat în destine individuale, cel de-al doilea este epopeea unui erou care își asumă destinul comunității. Se conturează astfel intenția autorului de a articula, cu mijloace literare, o istorie sui-generis a Banatului din ultimele două secole. Pamfletele scrise în anii tranziției de după
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
a reînvia specificul unor vremuri apuse, convocând mijloace variate, de la documentul inedit până la fantezia aprinsă. Dacă primul roman are în centru un erou colectiv (urbea), proiectat în destine individuale, cel de-al doilea este epopeea unui erou care își asumă destinul comunității. Se conturează astfel intenția autorului de a articula, cu mijloace literare, o istorie sui-generis a Banatului din ultimele două secole. Pamfletele scrise în anii tranziției de după 1989 au fost adunate în volumul Vremea hahalerelor (1998). SCRIERI: Sunt dator cu
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
ultrascurte, bazate pe mici combinații oximoronice. În Îndreptar de navigație pentru uzul somonului albinos, mesajul lapidar este abandonat în favoarea unui amplu poem secvențial ce reface un drum inițiatic: călătoria spre izvoare se înfățișează ca o paradigmă a valorizării etice a destinului uman. Istoria naturală și alte poeme propune o contemplare activă a lumii; ludicul își face simțită prezența, fără a se renunța însă la notarea exactă a stărilor complexe, la taină și mister. A patra carte de poezie din 1997, Grup
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
Timișoara, 1996; Antistress show, Novi Sad, 1996; Metagalaxia minoritară. Cartea stărilor spectrale, Novi Sad, 1996; Post-restant în arhipelag, Pancevo, 1999; Dresura stelei de mare. Noaptea de hârtie, Belgrad, 2000; Ieșirea din clepsidră, îngr. și pref. Nicu Ciobanu, Belgrad, 2000; Deliciosul destin minoritar, Timișoara, 2002; Spirala de piatră, îngr. Ion Deaconescu, Craiova, 2003. Antologii: Versiunea posibilă. Antologia poeziei românești din Iugoslavia, introd. edit., Pancevo, 1987. Traduceri: Din lirica iugoslavă, pref. Mircea Tomuș, București, 1973 (în colaborare cu Anghel Dumbrăveanu). Repere bibliografice: Flora
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
până la lupta de la Stănilești și la retragerea lui în Rusia, cu toate acestea cea mai mare parte din viață nu și-a petrecut-o în Moldova însăși"88. După care urmează o trecere în revistă a diferitelor "locații" în care destinul l-a aruncat pe Cantemir. Sigur, la o primă vedere poate nedumeri alegerea marelui istoric de a-l plasa pe principe în șirul călătorilor străini care ne-au străbătut meleagurile și au lăsat însemnări despre ceea ce au văzut: locuri, obiceiuri
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
independent la crearea unui limbaj filosofic românesc. Prin această bizară situație vor trece mai târziu mulți alții. (...) Precursorii lui Cantemir nu sunt de aflat printre cei care au scris în limba română. Reperele sale se află mai curând în afară, destin care se va prelungi până astăzi în filosofia din această parte a lumii"1. Altfel spus, Cantemir nu are precursori și nici nu se impune ca precursor. În pofida circulației lucrării sale, nu doar în formă tipărită, ci și în copii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acesta o are nu supunându-se unei autorități transcendente, ci pe calea filosofiei, adică a înțelepciunii. Să mai adăugăm și faptul că stoicismul nu promite nici o mântuire ca răsplată a obedienței, ci, dimpotrivă, recomandă o atitudine demnă, verticală, autonomă în fața destinului potrivnic în această lume. "Înțeleptul stoic este autonom în raport cu divinitatea, consideră Petru Vaida, el poate să-și atingă țelul vieții, realizarea etică, "binele suprem", prin propriile forțe, prin dezvoltarea rațiunii și voinței sale; în stoicism nu există nimic asemănător grației
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
că nici una dintre metodele clasice de cunoaștere nu este potrivită pentru a avea acces la Adevăr: nici simțurile, nici rațiunea nu sunt de ajutor. Când în discuție intră probleme (specifice, de fapt, teologiei) cum ar fi originea universului, ideea de destin, liberul arbitru, viața și moartea, sufletul (adică acele chestiuni numite de greci theoretice și de latini speculative 16), simțurile și rațiunea devin neputincioase. Autorul folosește sintagme tari, precum "absurdele și aproape nedemonstrabilele principii ale științei sensitive", "întunecimea sensitivă" ori "întunericul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
realitate care îi este străină divină sau satanică animalul se descărnează și își pierde uneori întreaga materialitate. El se prezintă în astfel de cazuri ca un instrument docil plasat în mâinile omului avid să-și cunoască natura sa profundă și destinul, în mâinile puterilor răului care încearcă să-i ducă pe cei din lumea aceasta în păcat, în mâinile binelui care încearcă să-i ducă pe oameni spre mântuire"70. (s.m.) Pe scurt, aceasta ar fi povestea, dar ea pierde foarte
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unicornul într-o imagine hristică. Nedând satisfacție atracției tradiționale față de fecioară, Inorogul lui Cantemir curmă un scenariu bine pus la punct, ieșind din tipologia spiritalis unicornis. El este o ființă rațională, independentă, capabilă să-și controleze, cu maximă luciditate, propriul destin. Iese din liniile bestiarului medieval, creștin, nu se mai înscrie în lumea desenată de Dumnezeu, în care fiecare ființă joacă un rol prestabilit, ca manifestare a intenției divine. Este o atitudine raționalistă, modernă, aș îndrăzni să afirm, care desacralizează simbolul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
poate învinge. Esențialul stă în atitudinea cu care înțeleptul primește aceste lovituri, nu în efectul aparent pe care ele îl au asupra vieții sale. Disprețuind tot ceea ce poate veni din afară 79, adevăratul înțelept devine imun la orice încercare a destinului. Se așteaptă la orice cu un calm imperturbabil. În dialogul De tranquillitate animi, Seneca sintetizează sursa acestui calm, a acestei ataraxii către care tinde filosoful: "Să știi așadar că orice condiție este schimbătoare și că orice i se poate întâmpla
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]