30,256 matches
-
rez. Moroșanu Ștefan din Fundul Vădesii pleacă să-și vadă mama retrasă în satul Măriuș din județul Satu Mare. Detașamentele secuiești organizate în guerile află de sosirea locotenentului și patrula trimisă să-l aresteze îl împușcă în timp ce încerca să fugă prin grădină, exclamând ”un valah mai puțin”. În toamna lui 1944 o coloană ce se retrăgea spre Ungaria se oprește la hotarul satului Căpâlna la pârâul Cormanelor unde se găsea casa lui Mîrza Gheorghe. Chemat afară din casă, un subofițer ungur din
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
73 de case cu 325 locuitori (295 români, 26 unguri, 4 de alte naționalități) din care 276 greco-catolici, 12 ortodocși, 5 romano-catolici, 9 reformați, 5 unitarieni și 18 izraeliți. 1895: 85 gospodării, 480 iugăre de pământ arător, 14 iugăre de grădini, 227 iugăre de fânețe, 2 iugăre de vii, 102 iugăre de pășuni, 372 iugăre de păduri și 24 de teren neproductiv; 1 atelaj cu 2 cai și unul cu 3 cai, 1 cu 2 boi și 6 cu 2 vaci
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
Sf. Cuv. Parascheva are forma de cruce, cu zid din cărămidă și învelita cu tablă, având o singură turla. La exterior este zugrăvita, iar în planul superior se află medalioane cu chipuri de sfinți, pe frontispiciu este pictată rugăciunea din grădina Ghetsimani. Pictură interioară a fost realizată în nulei și restaurată în 1994. Biserică dispune de o clopotnița din cărămidă și învelita cu tablă. Căminul cultural este folosit pentru organizarea de întâlniri distractive cu tinerii comunei, discoteci, evenimente gen zi de
Comuna Nenciulești, Teleorman () [Corola-website/Science/301816_a_303145]
-
1847, populația localității Plesca număra 192 de locuitori, toți greco-catolici, care aveau o biserică de lemn. Conform recensământului agricol din 1895 existau 66 de gospodării, localitatea având un hotar de 454 jugăre din care arabil - 244, pășune - 91, fânețe - 81, grădini - 5, neproductiv - 99. La sfârșitul secolului XIX averea activă a comunei era de 4.444 de coroane și 24 de forinți, iar impozitul direct către stat era de 728 de coroane și 45 de forinți. Recensămintele populației efectuate în a
Plesca, Sălaj () [Corola-website/Science/301818_a_303147]
-
locuitori 216 erau greco-catolici, 7 romano-catolici, 13 izraeliți 1894: 220 locuitori La recensământul agricol din anul 1895, Prodăneștiul era consemnat cu următoarele date privind avuția satului: erau 72 de gospodării care dețineau 239 iugăre de pământ arător, 18 iugăre de grădini, 106 iugăre de fânațe, 134 iugăre de pășuni, 214 iugăre de păduri și 29 iugăre de pământ neproductiv. Sătenii dețineau un atelaj cu un cal, 2 atelaje cu 2 cai și 5 cu câte 2 boi. În grădini existau 106
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
iugăre de grădini, 106 iugăre de fânațe, 134 iugăre de pășuni, 214 iugăre de păduri și 29 iugăre de pământ neproductiv. Sătenii dețineau un atelaj cu un cal, 2 atelaje cu 2 cai și 5 cu câte 2 boi. În grădini existau 106 meri, 74 peri, 2 vișini, 474 pruni, 6 meri și o cultură de căpșuni. De asemenea, în sat erau 63 de vaci și viței, 44 juncani și boi, 20 bivoli, 58 porci, 47 capre, 134 oi, 274 păsări
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
perioada respectivă: producție de fân, cultura viței de vie pentru vin, creșterea boilor, cailor, vacilor, oilor, porcilor etc.. . Recensământul din 1897 consemnează în Marin 153 de gospodării, cu următoarele categorii de folosință a terenului, în iugăre: 657 - pământ arător, 71 - grădini, 206 - fâneață, 4 - vie nealtoită, 256 - pășune, 297 - păduri, 9 - păpuriș și 50 - terenuri neproductive. În total, 1550 de iugăre. Din această suprafață, 37 de iugăre sunt date în arendă, iar 3 sunt luate în arendă. La 1897, în Marin
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
albine. Măgarii și catârii nu se regăsesc în statistică. În prezent, terenurile agricole ale Marinului sunt cultivate cu cereale, legume, pomi fructiferi și viță de vie. Cerealele cele mai prezente sunt porumbul, ovăzul și grâul. Legumele sunt cultivate doar în grădini, pe suprafețe care asigură necesarul familiei. Dintre speciile de pomi fructiferi, prunul deține în mod categoric locul întâi. Marinul a fost multă vreme cunoscut prin producția mare de țuică de prune. Practic, satul ni se înfășișează ca o imensă livadă
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
există unități care prestează anumite servicii, care în măsura dezvoltării și măririi numărului lor ar putea acoperi o gamă destul de variată: Agricultura - este bazată pe producțiile la nivel de familii și se desfășoară atât în câmp deschis cât și în grădini legumicole. Legumicultura profită de o zonă cu climat temperat și astfel este una variată și exclusiv naturală. Specii de legume cultivate cu preponderență sunt morcovi, pătrunjei, vinete, ceapă, tomate etc. și se cultivă în solarii și pe câmp. Pomicultura nu
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
nord-vest de orașul Vaslui, 5,5 km. de reședința comunei și 2 km. vest de râul Bârlad. Prin centrul satului curge pârâul Muntenești care, cândva, aproape de vărsare în Bârlad, forma un iaz de 6 ha. folosit, mai ales, pentru irigarea grădinilor de legume și zarzavaturi și mai puțin pentru pescuit. Pe teritoriul acestui sat s-au făcut importante descoperiri arheologice. La aprox.500 m.sud-vest de halta CFR Bârzești, pe terasa inferioară a râului Bârlad, s-au descoperit resturi de cultură
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
mai puține. Ca „udătură”, oamenii aveau animale, păsări, legume, fructe, hagimă și pur (ceapă și usturoi sălbatic), linte, bob, cartofi etc. Măcinatul porumbului se făcea la morile de apă(călugării aveau o moară de apă la iazul lor situat în spatele grădinii Romașcu) sau la râșniță pe care o aveau unii locuitori acasă. O altă unealtă, folosită în gospodărie, era piua. Cu ajutorul acesteia se înveleau țesăturile de lână din care oamenii î-și făceau sumane și bernevigi. Locuri ce nu trebuie uitate
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Grădină Botanica „Anastasie Fătu” din Iași este cea mai veche grădină botanica din România. A fost înființată în 1856 de cel al cărui nume îl poartă acum, Anastasie Fătu, medic și naturalist, pe o proprietate cumpărată de acesta. Prima grădină, înființată
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
Grădină Botanica „Anastasie Fătu” din Iași este cea mai veche grădină botanica din România. A fost înființată în 1856 de cel al cărui nume îl poartă acum, Anastasie Fătu, medic și naturalist, pe o proprietate cumpărată de acesta. Prima grădină, înființată în 1856 de Anastasie Fătu la Râpă Galbenă, a existat
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
Grădină Botanica „Anastasie Fătu” din Iași este cea mai veche grădină botanica din România. A fost înființată în 1856 de cel al cărui nume îl poartă acum, Anastasie Fătu, medic și naturalist, pe o proprietate cumpărată de acesta. Prima grădină, înființată în 1856 de Anastasie Fătu la Râpă Galbenă, a existat până la moartea creatorului ei, în 1886, cănd terenul a fost vândut de către urmașii lui. O stradă situată aici perpetueză memoria lui Anastasie Fătu. În 1873, Societatea de Medici și
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
Râpă Galbenă, a existat până la moartea creatorului ei, în 1886, cănd terenul a fost vândut de către urmașii lui. O stradă situată aici perpetueză memoria lui Anastasie Fătu. În 1873, Societatea de Medici și Naturaliști din Iași înființează o a doua grădină botanica, în apropiere de cea veche. Sarcina de organizare a acesteia revine lui Dimitrie Brândză, iar majoritatea plantelor au fost donate de către Anastasie Fătu. Unele dintre plantele cultivate atunci mai exista și astăzi, în curtea Muzeului de Istorie Naturală. În
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
revine lui Dimitrie Brândză, iar majoritatea plantelor au fost donate de către Anastasie Fătu. Unele dintre plantele cultivate atunci mai exista și astăzi, în curtea Muzeului de Istorie Naturală. În 1870, Universitatea „Al.I. Cuza” hotărăște să construiască ea însăși o grădină botanica, în spațiul actual al Institutului de Medicină și Farmacie, care este extinsă în 1876. Dar, pentru că nici acum această nu corespundea standardelor de învățământ, se planifică crearea uneia în spatele Palatului Culturii, care însă nu este finalizată din lipsă de
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
în 1876. Dar, pentru că nici acum această nu corespundea standardelor de învățământ, se planifică crearea uneia în spatele Palatului Culturii, care însă nu este finalizată din lipsă de fonduri, iar ulterior din pricina Primului Război Mondial. Astfel, în 1921, profesorul Alexandru Popovici înființează o grădină botanica nouă în spatele clădirii Universității noi, unde construiește și mici sere, folosite pentru creșterea plantelor tropicale. Această locație se păstrează pentru mai bine de 40 de ani, până în 1963. În acest an se hotărăște mutarea grădinii în spațiul actual, pe
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
Alexandru Popovici înființează o grădină botanica nouă în spatele clădirii Universității noi, unde construiește și mici sere, folosite pentru creșterea plantelor tropicale. Această locație se păstrează pentru mai bine de 40 de ani, până în 1963. În acest an se hotărăște mutarea grădinii în spațiul actual, pe Dealul Copoului, sub supravegherea profesorului Emilian Țopa, pentru că aceasta să satisfacă cerințele de învățământ. În anul 1973, directoratul instituției a fost preluat, neremunerat, de botanistul ieșean Mandache Leocov: ""Mi-au spus că au nevoie de mine
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
a fost preluat, neremunerat, de botanistul ieșean Mandache Leocov: ""Mi-au spus că au nevoie de mine un an, un an și jumătate. Eram îndrăgostit de plante, făcusem doctoratul în botanica agricolă. Un an s-a transformat în 17 ani. Grădină avea atunci 43 de hectare, am lăsat-o cu 105 hectare. Cu excepția unei suprafețe de șase hectare, toate terenurile pe care le-am preluat erau neproductive, aride. Marea majoritate erau așa de degradate că le-a abandonat "Gostat"-ul. Am
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
erau neproductive, aride. Marea majoritate erau așa de degradate că le-a abandonat "Gostat"-ul. Am facut împrejmuirea, extinderea rețelei de ape, de drumuri, am stins ravenele, am facut lacurile, centrele gospodărești. Vreo patru ani de zile am organizat serele grădinii botanice. O parte din serele de arbori tropicali sunt tot din vremea mea. Expoziția de crizanteme tot eu am început-o"", își amintește Leocov. Acesta a publicat, în 1988, altături de Emilian Țopa, Ion Sarbu, Ionel Lupu, Rodica Rugina și
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
arbori tropicali sunt tot din vremea mea. Expoziția de crizanteme tot eu am început-o"", își amintește Leocov. Acesta a publicat, în 1988, altături de Emilian Țopa, Ion Sarbu, Ionel Lupu, Rodica Rugina și Corneliu Tăbăcaru, lucrarea de referință "Ghidul Grădinii Botanice ", lărgind în același timp sfera de relații a instituției universitare cu alte grădini botanice din lume. Astăzi, acoperă o suprafață de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din Europa. Activitatea științifică a grădinii botanice se
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
-o"", își amintește Leocov. Acesta a publicat, în 1988, altături de Emilian Țopa, Ion Sarbu, Ionel Lupu, Rodica Rugina și Corneliu Tăbăcaru, lucrarea de referință "Ghidul Grădinii Botanice ", lărgind în același timp sfera de relații a instituției universitare cu alte grădini botanice din lume. Astăzi, acoperă o suprafață de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din Europa. Activitatea științifică a grădinii botanice se desfășoară în 10 secții și 2 laboratoare. Are o suprafață de 5 hectare, pe
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
referință "Ghidul Grădinii Botanice ", lărgind în același timp sfera de relații a instituției universitare cu alte grădini botanice din lume. Astăzi, acoperă o suprafață de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din Europa. Activitatea științifică a grădinii botanice se desfășoară în 10 secții și 2 laboratoare. Are o suprafață de 5 hectare, pe care se cultivă aproximativ 2000 de specii de plante, aranjate pe încrengături, ramuri, ordine și familii, conform înrudirilor naturale. Sectorul Sistematic se adresează în
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
cactuși), flori ornamentale (36 soiuri de azalee și 469 soiuri de crizanteme). Expozițiile organizate în sere în lunile februarie (azalee) și octombrie (crizanteme) atrag un număr mare de vizitatori și sunt celebre la nivel național. Este cel mai întins din grădina botanica, având o suprafață de 25 ha. În crearea acestuia s-a urmărit redarea etajelor de vegetație existente în România pe verticală și caracteristicile (din punct de vedere al florei și vegetației) fiecărei provincii a țarii pe orizontală. Acest lucru
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
Acesta a gestionat numeroase plantații noi de tei, carpen, fag, stejar, plop tremurător și paltin, originare de pe dealul Repedea, de la Poieni, din Codrii Pașcanilor, din comuna Șirețel, dar și folosind semințe de arbori exotici furnizate de cele peste 500 de grădini botanice din lume cu care instituția ieșeana a colaborat. În acest sector se află două izvoare de apă minerală: izvorul nr. 3, "Amfiteatru", si izvorul nr. 5, "Ruină". Printre plantele aflate aici se numără plopi, salcâmi și stejari și o
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]