27,810 matches
-
din Codul de procedură penală, soluția astfel pronunțată de către procuror nefiind supusă controlului instanței de judecată. 30. Prin urmare, Curtea constată că, prin reglementarea instituției renunțării la urmărirea penală, în maniera prevăzută la art. 318 din Codul de procedură penală, legiuitorul nu a realizat un echilibru adecvat între aplicarea principiului legalității, specific sistemului de drept continental, existent în România, și aplicarea principiului oportunității, specific sistemului de drept anglo-saxon, dând prevalență acestuia din urmă, în detrimentul celui dintâi, prin reglementarea printre atribuțiile procurorului
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea mai mare de 5 ani, Curtea reține că, deși instituția renunțării la aplicarea pedepsei este aplicabilă după parcurgerea etapelor urmăririi penale, a camerei preliminare și a judecății în fond a cauzei, legiuitorul a înțeles să restrângă sfera infracțiunilor pentru care instanța poate dispune această formă de individualizare a pedepsei, prin impunerea condiției prevederii unei pedepse cu închisoarea de cel mult 5 ani pentru infracțiunea săvârșită. Or, comparând competența dată procurorului cu cea
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
considerăm că excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 318 din Codul de procedură penală trebuia respinsă de către Curtea Constituțională, întrucât dispozițiile menționate sunt constituționale, în raport cu criticile formulate, pentru următoarele motive: 1. Renunțarea la urmărirea penală a fost introdusă de legiuitor în arhitectura dreptului procesual românesc, ca un element de noutate în privința soluțiilor de neurmărire penală ce pot fi dispuse de procuror, în scopul degrevării instanțelor judecătorești de sarcina soluționării unor cauze penale referitoare la fapte prevăzute de legea penală ce
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
Codul de procedură penală, care denotă lipsa interesului public în continuarea urmăririi penale. De altfel, ca o garanție a soluționării cauzelor penale prin renunțarea de către procuror la urmărirea penală doar în situația constatării unui pericol social redus al faptelor săvârșite, legiuitorul a prevăzut, la alin. (6) al aceluiași art. 318, că, în cazul neîndeplinirii cu rea-credință de către suspect sau inculpat a obligațiilor dispuse în sarcina sa, în termenul legal prevăzut la alin. (4) al art. 318 din Codul de procedură penală
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 7 ani nu constituie un veritabil argument de neconstituționalitate. De asemenea, în ceea ce privește susținerea privind pericolul social crescut al infracțiunilor din categoria anterior menționată, opinăm că, în mod corect, legiuitorul a reglementat această condiție a limitei maxime a pedepsei ce trebuie să fie îndeplinită cumulativ cu cele enumerate în cuprinsul art. 318 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, condiții a căror coexistență poate duce, de la caz la
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
în mod coerent în textul proiectului Codului administrativ a unor prevederi legale referitoare la anumite aspecte privind funcționarea instituției prezidențiale determină necesitatea codificării prevederilor legale în vigoare care vizează organizarea și funcționarea Administrației Prezidențiale. Guvernul Unele din atribuțiile enumerate de legiuitor în sarcina acestuia sunt interpretabile, fie datorită caracterului prea general, fie datorită faptului că reprezintă mai mult decât o atribuție, fiind vorba chiar de rolul acestuia: a) actuala atribuție prevăzută de Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270455_a_271784]
-
neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, precum și a Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii. Totodată, arată că legiuitorul a instituit, prin art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , posibilitatea instanței de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în situațiile în care partea nu poate face față cheltuielilor
DECIZIE nr. 279 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273076_a_274405]
-
cade în pretenții. 11. De asemenea, referitor la constituționalitatea art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , arată că prin Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014 , Curtea a constatat că soluția legislativă actuală este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în ipoteza despăgubirilor pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice, pentru sistemul unei taxe fixe și nu la valoare. 12. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) și art.
DECIZIE nr. 279 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273076_a_274405]
-
2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2015, și a constatat că aceste prevederi sunt constituționale. Curtea a subliniat că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru. De asemenea a reținut faptul că nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind, astfel, justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie
DECIZIE nr. 279 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273076_a_274405]
-
în justiție, fiind, astfel, justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Astfel, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii. 19. În același sens este și jurisprudența Curții
DECIZIE nr. 279 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273076_a_274405]
-
nr. 76 din 29 ianuarie 2015, sau Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 13 august 2014, și a reținut, în esență, că "soluția legislativă actuală este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în ipoteza despăgubirilor pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice, pentru sistemul unei taxe fixe și nu la valoare." 21. Ca atare, având în vedere aspectele mai sus menționate, astfel cum au fost reținute în
DECIZIE nr. 279 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273076_a_274405]
-
unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. 18. De asemenea, prin Decizia nr. 112 din 24 februarie 2005 , publicată în Monitorul
DECIZIE nr. 278 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. e) din Ordonan��a de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273075_a_274404]
-
al trezoreriei statului" Eliminat. ------------- Contul 166 a fost eliminat conform subpct. 12.1., pct. 12 din anexa la ORDINUL nr. 2.021 din 17 decembrie 2013 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 831 din 24 decembrie 2013.(*) NOTA CTCE:. - Considerăm că legiuitorul s-a referit la contul 166 și nu 1661, întrucât contul 1661 nu există în cuprinsul Cap. XII). Contul 465 "Creanțe ale bugetului asigurărilor sociale de stat" Cu ajutorul acestui cont casele teritoriale de pensii țin evidența creanțelor bugetului asigurărilor sociale
ANEXĂ din 12 decembrie 2005 (*actualizată*) cuprinzând Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271174_a_272503]
-
de tribunal/tribunal specializat și ale judecătorilor militari cu grad de tribunal militar teritorial, precum și ale procurorilor cu grad de parchet de pe lângă aceste instanțe "se stabilesc pe baza unor coeficienți de ierarhizare cu două clase de salarizare mai mari". Or, legiuitorul a stabilit ulterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 , anual, că în anii 2011-2016 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 , potrivit următoarelor
DECIZIE nr. 55 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 şi art. 9 alin. (1) şi (2) din capitolul VIII al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271530_a_272859]
-
se fac potrivit normelor juridice în vigoare la data unei astfel de avansări, cuantumurile ce ar fi putut fi calculate potrivit legislației aplicabile anterior acestei date neavând regimul juridic al unor drepturi câștigate. De altfel, Curtea a subliniat faptul că legiuitorul poate interveni oricând, din rațiuni ce țin de politica economico-financiară a statului, cu reglementarea unor criterii de avansare și a unor metodologii de calcul al indemnizațiilor obținute în urma avansării, ce devin aplicabile de la data intrării lor în vigoare, înlocuind vechile
DECIZIE nr. 55 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 şi art. 9 alin. (1) şi (2) din capitolul VIII al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271530_a_272859]
-
de legislația națională drept "contravenient", ceea ce înfrânge prezumția de nevinovăție. Invocă, în acest sens, Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Anghel împotriva României. Totodată, invocă lipsa de previzibilitate a normelor legale criticate, legiuitorul omițând să specifice o eventuală marjă procentuală, care să fie aplicată în minus față de masa cântărită la momentul controlului, ceea ce, contrar jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, determină lipsa garanțiilor specifice unui proces echitabil. 7. Judecătoria Arad - Secția civilă apreciază
DECIZIE nr. 95 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271557_a_272886]
-
legii penale, stabilind, totodată, și sancțiunea corespunzătoare, respectiv amenda între anumite limite, acolo precizate. Referitor la critica privitoare la pretinsa disproporție între sancțiunile prevăzute pentru infracțiunile și contravențiile la regimul rutier, Curtea a reținut că aceasta reprezintă o opțiune a legiuitorului, pe care instanța de contencios constituțional nu o poate cenzura. 15. Curtea reține că prevederile de lege criticate se circumscriu scopului Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 care stabilește reguli privind administrarea, întreținerea și exploatarea drumurilor publice, pentru a transpune în
DECIZIE nr. 95 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271557_a_272886]
-
situații faptice, aspecte care excedează, în mod evident, controlului de constituționalitate. 17. Referitor la critica privitoare la pretinsa disproporție între sancțiunile prevăzute pentru infracțiunile și contravențiile la regimul drumurilor, Curtea precizează că stabilirea unor asemenea sancțiuni reprezintă o opțiune a legiuitorului, pe care instanța de contencios constituțional nu o poate cenzura. În același sens, prin Decizia nr. 704 din 17 iunie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 11 iulie 2008, Curtea a statuat că instituirea
DECIZIE nr. 95 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271557_a_272886]
-
poate cenzura. În același sens, prin Decizia nr. 704 din 17 iunie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 11 iulie 2008, Curtea a statuat că instituirea condițiilor de transport este un atribut exclusiv al legiuitorului, care a reglementat regimul de circulație pe drumurile publice, astfel încât desfășurarea traficului să aibă loc în deplină siguranță. De asemenea, prin Decizia nr. 11 din 20 ianuarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 2
DECIZIE nr. 95 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271557_a_272886]
-
Drepturilor Omului, pentru situații de fapt diferite se poate stabili un tratament juridic diferit, când acesta este justificat în mod obiectiv și rațional, prin elemente precum gravitatea faptei, valoarea socială ocrotită. 19. Distinct de acestea, Curtea constată că utilizarea de către legiuitor a noțiunii de "contravenient" nu are semnificația înfrângerii prezumției de nevinovăție. Instanța judecătorească, în procedura de soluționare a contestațiilor împotriva procesului-verbal de stabilire și sancționare a contravenției nu îl consideră vinovat pe contravenient înainte de pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive. În
DECIZIE nr. 95 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271557_a_272886]
-
diferența până la valoarea imobilului, astfel cum aceasta rezultă din grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a legii. 17. Analizând art. 1 alin. (3) și art. 24 alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013 , Curtea a reținut că legiuitorul a reglementat în mod diferit modalitatea de despăgubire, în raport cu persoana beneficiarilor măsurilor reparatorii conferite de Legea nr. 165/2013 , și anume titularul dreptului la măsuri reparatorii în temeiul legislației reparatorii anterioare, pe de o parte, și persoanele către care au
DECIZIE nr. 110 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (3), art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 24 alin. (2)-(4), art. 33, art. 34 alin. (1) şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271585_a_272914]
-
titularul dreptului la măsuri reparatorii în temeiul legislației reparatorii anterioare, pe de o parte, și persoanele către care au fost înstrăinate drepturile cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietății, pe de altă parte. Curtea a statuat că această opțiune a legiuitorului nu reprezintă o sancționare a titularilor originari ai acestui drept care au înstrăinat dreptul la obținerea măsurilor reparatorii, dat fiind faptul că, prin ipoteză, în patrimoniul acestora nu se mai regăsește acest drept. Ca efect al cesiunii de creanță specifice, încheiată
DECIZIE nr. 110 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (3), art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 24 alin. (2)-(4), art. 33, art. 34 alin. (1) şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271585_a_272914]
-
în perioada regimului comunist în România, precum și domeniul special de reglementare, constând în acordarea de măsuri reparatorii, în considerarea abuzurilor săvârșite în perioada comunistă în materia preluărilor de către stat a imobilelor proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice private, opțiunea legiuitorului de a exclude de la măsura reparatorie a restituirii în natură, precum și de la cea a compensării integrale prin puncte a persoanelor în patrimoniul cărora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obține măsurile reparatorii, apare ca
DECIZIE nr. 110 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (3), art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 24 alin. (2)-(4), art. 33, art. 34 alin. (1) şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271585_a_272914]
-
în vedere și faptul că asupra acestora din urmă nu s-au răsfrânt direct sau indirect măsurile de preluare abuzivă, astfel că legislația cu caracter reparator a vizat exclusiv titularul dreptului sau moștenitorii acestuia. Mai mult, având în vedere că legiuitorul a acordat cesionarilor dreptului la despăgubire un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului, Curtea a reținut că măsura legislativă criticată păstrează un
DECIZIE nr. 110 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (3), art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 24 alin. (2)-(4), art. 33, art. 34 alin. (1) şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271585_a_272914]
-
penale, precum asociații unor societăți comerciale care au avut încredere în administratorul numit de ei, iar după săvârșirea infracțiunii rămân "legați" de societate pentru că nu pot înstrăina participațiile (nimeni nu este interesat să le cumpere) și nu pot dizolva societatea. Legiuitorul a făcut abstracție de faptul că prin dizolvare nu se oprește activitatea persoanei juridice, ci doar se continuă realizarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor deja asumate (procedura lichidării) și că în procedura lichidării sunt realizate drepturile terților în raport cu persoana juridică. De
DECIZIE nr. 139 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271586_a_272915]