27,930 matches
-
4 : (1,1)a , ncf galben și cf galben; (unde 1 = galben și 0 = alb). Folosind semnele cardinale, voi împărți pe x variante . Pentru nonconformist: 1 0 0 1ncf ncfP P∧ , adică în prima pereche pe care el este decisiv, preferă galben lui alb, iar în a doua pereche pe care este decisiv, preferă alb lui galben. Pentru conformist: 0 1 1 0cf cfP P∧ , adică în prima pereche în care el este decisiv preferă alb lui galben, în vreme ce în a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
0 = alb). Folosind semnele cardinale, voi împărți pe x variante . Pentru nonconformist: 1 0 0 1ncf ncfP P∧ , adică în prima pereche pe care el este decisiv, preferă galben lui alb, iar în a doua pereche pe care este decisiv, preferă alb lui galben. Pentru conformist: 0 1 1 0cf cfP P∧ , adică în prima pereche în care el este decisiv preferă alb lui galben, în vreme ce în a doua pereche în care este decisiv preferă galben lui alb. Ambii au preferințe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pereche pe care el este decisiv, preferă galben lui alb, iar în a doua pereche pe care este decisiv, preferă alb lui galben. Pentru conformist: 0 1 1 0cf cfP P∧ , adică în prima pereche în care el este decisiv preferă alb lui galben, în vreme ce în a doua pereche în care este decisiv preferă galben lui alb. Ambii au preferințe condiționale deoarece 1 este preferat lui 0 și 0 este preferat lui 1, i.e. preferința lor nu este pentru pereți albi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
doua pereche pe care este decisiv, preferă alb lui galben. Pentru conformist: 0 1 1 0cf cfP P∧ , adică în prima pereche în care el este decisiv preferă alb lui galben, în vreme ce în a doua pereche în care este decisiv preferă galben lui alb. Ambii au preferințe condiționale deoarece 1 este preferat lui 0 și 0 este preferat lui 1, i.e. preferința lor nu este pentru pereți albi sau galbeni, ci este pentru pereți albi sau galbeni dacă pereții celuilalt au
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
conformist: 0 1 1 0cf cfP P∧ , adică în prima pereche în care el este decisiv preferă alb lui galben, în vreme ce în a doua pereche în care este decisiv preferă galben lui alb. Ambii au preferințe condiționale deoarece 1 este preferat lui 0 și 0 este preferat lui 1, i.e. preferința lor nu este pentru pereți albi sau galbeni, ci este pentru pereți albi sau galbeni dacă pereții celuilalt au o anumită culoare. În acest sens, preferințele amândurora sunt condiționale. Această
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
P∧ , adică în prima pereche în care el este decisiv preferă alb lui galben, în vreme ce în a doua pereche în care este decisiv preferă galben lui alb. Ambii au preferințe condiționale deoarece 1 este preferat lui 0 și 0 este preferat lui 1, i.e. preferința lor nu este pentru pereți albi sau galbeni, ci este pentru pereți albi sau galbeni dacă pereții celuilalt au o anumită culoare. În acest sens, preferințele amândurora sunt condiționale. Această condiționalitate este asemănătoare unei inconsistențe pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
variante . Pentru a le elimina, avem două căi pentru fiecare dintre cei doi. Pentru nonconformist. Pentru conformist. Avem de verificat patru cazuri pentru a vedea că, dacă preferințele sunt necondiționale, atunci mulțimea de alegere socială este nevidă. 1) 3a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 2) 4a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 3) 1a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pentru conformist. Avem de verificat patru cazuri pentru a vedea că, dacă preferințele sunt necondiționale, atunci mulțimea de alegere socială este nevidă. 1) 3a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 2) 4a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 3) 1a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 4) 2a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
atunci mulțimea de alegere socială este nevidă. 1) 3a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 2) 4a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 3) 1a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 4) 2a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. Teorema este demonstrată. [o.4.2.1*]: Condiția libertariană formulată necondițional rezolvă paradoxul Gibbard
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 2) 4a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 3) 1a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 4) 2a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. Teorema este demonstrată. [o.4.2.1*]: Condiția libertariană formulată necondițional rezolvă paradoxul Gibbard, însă există o neclaritate în privința modului în care o face. Voi explica această afirmație. În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
rezolvă decât inconsistența dintre condiția libertariană și domeniul universal, Gibbard formulează o nouă restricție a condiției libertariene: [d.4.2.3*] Condiția Lal: Oricare ar fi un individ i, decisiv pe o pereche de x variante (x,y) și x preferat de i lui y, atunci, în mod obișnuit x va fi preferat social lui y. Dacă însă există o alternativă z, și y este preferat de i lui z, dar există j, decisiv pe perechea de x variante (z,x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nouă restricție a condiției libertariene: [d.4.2.3*] Condiția Lal: Oricare ar fi un individ i, decisiv pe o pereche de x variante (x,y) și x preferat de i lui y, atunci, în mod obișnuit x va fi preferat social lui y. Dacă însă există o alternativă z, și y este preferat de i lui z, dar există j, decisiv pe perechea de x variante (z,x), și z este preferat de j lui x, dreptul lui i asupra
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fi un individ i, decisiv pe o pereche de x variante (x,y) și x preferat de i lui y, atunci, în mod obișnuit x va fi preferat social lui y. Dacă însă există o alternativă z, și y este preferat de i lui z, dar există j, decisiv pe perechea de x variante (z,x), și z este preferat de j lui x, dreptul lui i asupra lui (x,y) este anulat. Altfel spus, dacă două alternative x și y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
y, atunci, în mod obișnuit x va fi preferat social lui y. Dacă însă există o alternativă z, și y este preferat de i lui z, dar există j, decisiv pe perechea de x variante (z,x), și z este preferat de j lui x, dreptul lui i asupra lui (x,y) este anulat. Altfel spus, dacă două alternative x și y sunt în sfera personală a unui individ i, și acesta preferă pe x lui y, atunci x este preferat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de x variante (z,x), și z este preferat de j lui x, dreptul lui i asupra lui (x,y) este anulat. Altfel spus, dacă două alternative x și y sunt în sfera personală a unui individ i, și acesta preferă pe x lui y, atunci x este preferat social lui y, dacă și numai dacă nu există o alternativă z căreia i să îi prefere pe y, iar z se află în sfera personală (z,x) a unui individ j
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferat de j lui x, dreptul lui i asupra lui (x,y) este anulat. Altfel spus, dacă două alternative x și y sunt în sfera personală a unui individ i, și acesta preferă pe x lui y, atunci x este preferat social lui y, dacă și numai dacă nu există o alternativă z căreia i să îi prefere pe y, iar z se află în sfera personală (z,x) a unui individ j care preferă această alternativă lui x. [t.4
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
două alternative x și y sunt în sfera personală a unui individ i, și acesta preferă pe x lui y, atunci x este preferat social lui y, dacă și numai dacă nu există o alternativă z căreia i să îi prefere pe y, iar z se află în sfera personală (z,x) a unui individ j care preferă această alternativă lui x. [t.4.2.4*] Pretenția libertariană III: Există o FDS care satisface U, P și alL . Demonstrație [t.4
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x lui y, atunci x este preferat social lui y, dacă și numai dacă nu există o alternativă z căreia i să îi prefere pe y, iar z se află în sfera personală (z,x) a unui individ j care preferă această alternativă lui x. [t.4.2.4*] Pretenția libertariană III: Există o FDS care satisface U, P și alL . Demonstrație [t.4.2.4*]. Se face procedând în următorul mod: în primul rând identificăm dacă există un z care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
are o preferință precum cea descrisă în [d.4.2.3*]. De aici, toate decisivitățile se anulează și preferința socială va fi egală cu alternativele selectate prin condiția Pareto slabă. Voi exemplifica prin cazul prude vs. lewd (extins) deoarece prude preferă în prima sa pereche de decisivitate 4 2pa P a , apoi 2 3pa P a , dar 3 4la Pa , și de aceea, 2a are calitatea acelui z din [d.4.2.3*]. Același lucru se întâmplă și în cazul celuilalt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Restricția elimină paradoxul<footnote Nu am furnizat o demonstrație pentru n alternative și n indivizi. O astfel de demonstrație poate fi găsită în Gibbard (1974). footnote>. 4.3.* Soluția Blau [d.4.3.1*] Intensitate pozițională: Dacă o persoană i preferă pe 1a lui 2a , pe 2a lui 3a , și pe 3a lui 4a , atunci preferința lui i între 1a și 4a este mai intensă pozițional decât preferința lui i între 1a și 2a . [d.4.3.2*] Preferințe intruzive: Fie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
următoarele motive: în primul rând, indivizii nu pot avea drepturi decât pe x-variante și, dacă meținem alternativele ca în paradoxul lui Sen, atunci aceștia vor fi decisivi pe (a,c) și pe (b,c). În al doilea rând, se poate prefera fie pe a lui c, sau pe c lui a (decisivitatea lui prude) fie pe b lui c, sau pe c lui b (decisivitatea lui lewd). Mai departe, pot prefera unanim fie pe a lui b, fie pe b lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și pe (b,c). În al doilea rând, se poate prefera fie pe a lui c, sau pe c lui a (decisivitatea lui prude) fie pe b lui c, sau pe c lui b (decisivitatea lui lewd). Mai departe, pot prefera unanim fie pe a lui b, fie pe b lui a. În fiecare caz, problema apare doar dacă avem profilurile d sau d*. footnote>). Toate celelalte perechi sunt indiferente social. Cum, din premisă, singurele profiluri în care nimeni nu este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nimeni nu este liberal sunt d și *d , este, de asemenea, satisfăcut. Trebuie arătat, acum, că profilul social este întotdeauna aciclic. În primul rând, să presupunem că pentru orice profil social. 2 3sa P a poate apărea fie pentru ca toată lumea preferă pe 2a lui 3a , fie pentru ca j, decisiv pe ( 2a , 3a ) preferă pe 2a lui 3a . La fel, , poate apărea fie pentru ca toată lumea preferă pe 3a lui 1a , fie pentru că i, decisiv pe ( 1a , 3a ), preferă astfel. Pentru a demonstra
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Trebuie arătat, acum, că profilul social este întotdeauna aciclic. În primul rând, să presupunem că pentru orice profil social. 2 3sa P a poate apărea fie pentru ca toată lumea preferă pe 2a lui 3a , fie pentru ca j, decisiv pe ( 2a , 3a ) preferă pe 2a lui 3a . La fel, , poate apărea fie pentru ca toată lumea preferă pe 3a lui 1a , fie pentru că i, decisiv pe ( 1a , 3a ), preferă astfel. Pentru a demonstra teorema, trebuie arătat că . Din premise, nimeni nu este decisiv pe ( 1a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
să presupunem că pentru orice profil social. 2 3sa P a poate apărea fie pentru ca toată lumea preferă pe 2a lui 3a , fie pentru ca j, decisiv pe ( 2a , 3a ) preferă pe 2a lui 3a . La fel, , poate apărea fie pentru ca toată lumea preferă pe 3a lui 1a , fie pentru că i, decisiv pe ( 1a , 3a ), preferă astfel. Pentru a demonstra teorema, trebuie arătat că . Din premise, nimeni nu este decisiv pe ( 1a , 2a ), așadar trebuie să arătăm că 1 2sa P a nu rezultă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]