27,938 matches
-
a devenit schimnic cu numele de Daniil și s-a retras la Putna, pe malul pârâului Vițău. Acolo a găsit o stâncă în care a dăltuit un paraclis. Se mai văd și azi pronaosul, naosul și altarul, iar dedesubt o încăpere, săpată tot în piatră, care îi slujea drept chilie. Aici a venit Ștefan cel Mare în anul 1451, după uciderea tatălui său Bogdan al II-lea, la Reuseni, pustnicul Daniil proorocind că în curând va deveni domnitor al Moldovei, ceea ce
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
vizibile și astăzi urme de culori obținute din fierturi de plante. Într-o scobitură mică din peretele altarului era așezată o icoană. Pe peretele naosului, lângă fereastră, se află săpată o cruce și câteva slove care datează din anul 1499. Încăperea aflată sub paraclis era folosită de sihastru drept chilie, aici nevoindu-se zi de zi în post aspru, tăcere și rugăciuni neîncetate. Tradiția spune că sihastrul Daniil a viețuit în aceste locuri timp de 20 de ani. Vestea despre acest
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
săli transversale alăturate și succesive, perpendiculare pe axa mediană a locașului și lungi cât toată latura acestuia. Au lungimea de 60,90 metri și lățimea de 6,03 metri, cu plafoane sub formă de bolți alternative întrepătrunse. Nartexul exterior era încăperea rezervată celor care nu fuseseră botezați și cărora nu li se permitea intrarea în biserică. La extremitățile lui de nord și de sud otomanii au practicat niște uși de acces spre minaretele ridicate de ei. Bolțile sale întrepătrunse sunt decorate
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
poartă amplă, se ajunge într-un vestibul spațios și de acolo în exterior. Se numește "vestibulul războinicilor". În sec. al X-lea acest vetibul era folosit drept cale de intrare curentă în biserică. Din el se putea pătrunde într-o încăpere privată a împăratului numită "Horologion", încăpere în care împăratul își schimba ținuta pentru slujbe. În acea încăpere se găsea o clepsidră de la care a derivat numele încăperii. Deasupra porții dinspre nartexul interior, privind din interiorul vestibulului, se află un mozaic
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
vestibul spațios și de acolo în exterior. Se numește "vestibulul războinicilor". În sec. al X-lea acest vetibul era folosit drept cale de intrare curentă în biserică. Din el se putea pătrunde într-o încăpere privată a împăratului numită "Horologion", încăpere în care împăratul își schimba ținuta pentru slujbe. În acea încăpere se găsea o clepsidră de la care a derivat numele încăperii. Deasupra porții dinspre nartexul interior, privind din interiorul vestibulului, se află un mozaic reprezentativ. Este vorba de imaginea Sfintei
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
În sec. al X-lea acest vetibul era folosit drept cale de intrare curentă în biserică. Din el se putea pătrunde într-o încăpere privată a împăratului numită "Horologion", încăpere în care împăratul își schimba ținuta pentru slujbe. În acea încăpere se găsea o clepsidră de la care a derivat numele încăperii. Deasupra porții dinspre nartexul interior, privind din interiorul vestibulului, se află un mozaic reprezentativ. Este vorba de imaginea Sfintei Fecioare cu Pruncul așezată pe un tron de argint, încrustat cu
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
cale de intrare curentă în biserică. Din el se putea pătrunde într-o încăpere privată a împăratului numită "Horologion", încăpere în care împăratul își schimba ținuta pentru slujbe. În acea încăpere se găsea o clepsidră de la care a derivat numele încăperii. Deasupra porții dinspre nartexul interior, privind din interiorul vestibulului, se află un mozaic reprezentativ. Este vorba de imaginea Sfintei Fecioare cu Pruncul așezată pe un tron de argint, încrustat cu pietre prețioase. La dreapta, Constantin cel Mare îi oferă macheta
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
formă bizantină, cu o învelitoare din tablă zincată. Edificiul are înălțimea până la coronament de 6,45 m și până la coamă de 8,80 m, iar cota superioară a cupolei de peste naos este + 11,20 m. Biserica este compartimentată în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea se face prin partea de apus. Pronaosul are formă dreptunghiulară și un tavan drept; el este luminat de o fereastră dreaptă. Din pronaos se coboară în cavou printr-o deschidere de formă (poligonală) trapezoidală. Peretele
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
care se prăznuește seborul sfinților celor fără de trup îngeri Mihail și Gavriil care din temelie sau ziditu de dumnealui Ioan Sturze vel-vornic fiul Sandului Sturze vel-logofătu la leat 1782"". În prezent, vechea pisanie se află încastrata în zid într-o încăpere de la parterul aripii de est a Castelului Sturdza. Între anii 1821-1823, marele logofăt Dimitrie Sturdza (1756-1846), fiul lui Ioan Sturdza, și soția sa Elenco, au reconstruit biserica de curte în stil neoclasic, așa cum poate fi văzută astăzi. El a înzestrat
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
Alexandru Andronic și Stela Cheptea. În urma acestora s-au conturat fazele de construcție ale palatului domnesc și s-a identificat în mare parte planul construcției. Zidurile curții domnești au fost consolidate și restaurate, intenționându-se amenajarea unui muzeu în unele încăperi, cu obiecte descoperite în perimetrul arheologic. Curtea domneasca din Hârlău avea o formă rectangulara și se întindea pe o suprafață de un hectar. Pe lațurile de nord și de vest se află fundațiile a șase încăperi cu lungimea de 8-10
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
unui muzeu în unele încăperi, cu obiecte descoperite în perimetrul arheologic. Curtea domneasca din Hârlău avea o formă rectangulara și se întindea pe o suprafață de un hectar. Pe lațurile de nord și de vest se află fundațiile a șase încăperi cu lungimea de 8-10 m și lățimea de 6-7 m, coridoare și alte camere mai mici. În partea de nord-vest este o fântână interioară cu diametrul de 1,5-2 m. Zidurile sunt mai înalte înspre est, aici aflându-se și
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
acestei tehnologii au devenit departamentul multitactil al unor mărci arhicunoscute. Conform așteptărilor sistemele comerciale sunt acele care au fost văzute mai întâi numai în scenele hollywoodiene de sci-fi: pereți transparenți cu informații 3D rotite cu mâinile și comandate cu vocea; încăperi, clădiri, panouri publicitare, obiecte obișnuite care se transformă în reclame personalizate, spații care își schimbă forma și textura după dispoziția oamenilor prezenți, elemente audio, video, multimedia în combinații neașteptate. Sistemele multitactile comerciale folosesc tehnologii care detectează nu numai gesturile degetelor
Multitactil () [Corola-website/Science/316444_a_317773]
-
Dârmeț și contribuția în muncă și bani a enoriașilor bisericii, paroh fiind Ilie Scrieciu.”" Se caracterizează prin planul generos, cu abside laterale, pereții înalți, în întregime cercuiți, tencuiți și pictați, atât în interior cât și în exterior. Peste cele două încăperi centrale, pronaosul și naosul, sunt ridicate bolți aparent semisferice și turle înalte. Fundația este de cărămidă iar pardoseala de beton.
Biserica de lemn din Olteanca-Marinești () [Corola-website/Science/322345_a_323674]
-
ulterioară cu suprafața dublă celei inițiale. Printr-un portal original, cu funii groase scoase în relief, se trece spre tinda femeilor. De aici, se trece prin încă un portal în naos sau biserica bărbaților. Aceasta este cea mai încăpătoare dintre încăperi, acoperită cu o boltă de lemn. Trecerea spre altarul îngust, terminat în cinci laturi, se face prin trei uși. Altarul este acoperit de o boltă propie și în întregime pictat. Se pot găsi asemănări cu pictura interioară din biserica de
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
între pridvor, tindă, naos și altar. Printr-un portal original, cu funii groase scoase în relief, se trece spre tinda femeilor. De aici, se trece prin încă un portal în naos sau biserica bărbaților. Aceasta este cea mai încăpătoare dintre încăperi, acoperită cu o boltă de lemn. Trecerea spre altarul îngust, terminat în cinci laturi, se face prin trei uși. Și altarul este acoperit de o boltă propie. Altarul a fost în întregime pictat, odată cu tabloul ctitorilor din tindă, probabil în
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
spirituale locale denumite Mariapolis-uri, unde membrii și noi-veniți se adună să discute despre Mișcare și spiritualitatea acesteia. Primul Mariapolis s-a ținut în 1949 Fiera di Primiero, în inima Munților Dolomiți ai Italiei. La Mariapolis este foarte obișnuită folosirea unei încăperi de rugăciune comună, sau discuție în cerc cu lideri de credințe diferite. Locurile unde se țin exercițiile spirituale sunt legate de Mariapolis-urile Permanente, 33 de sedii care servesc drept centre Focolarine. Chiara Badano, membru al mișcării Focolarelor, a fost beatificată
Mișcarea Focolarelor () [Corola-website/Science/322397_a_323726]
-
cult a fost înlocuit cu altul nou, inspirat de bisericile de zid.. Pereții de lemn au fost înălțați cu câteva rânduri de bârne, apoi în întregime cercuiți, tencuiți și pictați, atât în interior cât și în exterior. Peste cele două încăperi centrale, pronaosul și naosul, au fost ridicate bolți aparent semisferice și turle înalte. Momentul de răscruce de la 1889 al acestui lăcaș și etapele de întreținere care au urmat au fost surprinse într-o pisanie-cronică recentă. Aceasta începe cu momentul de
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]
-
păstoria pr[eotului] paroh Pungă Ion, pictor Paraschiva M. Gheorghe, com. Mădulari-Beica, sat Bălșoara, jud. Vâlcea”". Înoirile din secolul 20 surprinse în pisanie au avut menirea de a întreține construcția în trăsăturile ei caracteristice de la 1889. Se disting cele patru încăperi tradiționale, înșiruite de la vest la est: pridvorul, pronaosul, naosul și altarul. În planimetrie și dimensiuni la nivelul fundației, acestea pot păstra datele inițiale, dinnainte de 1889. În elevație, construcția e dominată de cele două turle așezate în axul bisericii, peste
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]
-
altarul. În planimetrie și dimensiuni la nivelul fundației, acestea pot păstra datele inițiale, dinnainte de 1889. În elevație, construcția e dominată de cele două turle așezate în axul bisericii, peste pronaos și naos. Turla de peste naos este deschisă spre interiorul încăperii, aruncând o lumină îndirectă în centru și ridicând privirea spre medalionul pictat cu chipul lui Iisus în partea superioară. Bolta navei este racordată cu calote între pereți și deschizătura poligonală a turlei. Pridvorul este închis, probabil de la ultima renovare.
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]
-
fixat la biserica de lemn din Măgureni în 1887, care imită bisericile de zid din zonă. Evenimentele din secolul 20 surprinse în pisanie au avut menirea de a întreține construcția în trăsăturile ei caracteristice, de la 1896. Se disting cele patru încăperi tradiționale, înșiruite de la vest la est: pridvorul, pronaosul, naosul și altarul. În planimetrie și dimensiuni la nivelul fundației, acestea păstrează mai degrabă datele inițiale, de la 1822. În elevație, construcția e dominată de cele două turle așezate în axul bisericii, peste
Biserica de lemn din Boroșești, Vâlcea () [Corola-website/Science/322443_a_323772]
-
altarul. În planimetrie și dimensiuni la nivelul fundației, acestea păstrează mai degrabă datele inițiale, de la 1822. În elevație, construcția e dominată de cele două turle așezate în axul bisericii, peste pronaos și naos. Turla de peste naos este deschisă spre interiorul încăperii, aruncând o lumină îndirectă în centru și ridicând privirea spre medalionul pictat cu chipul lui Iisus în partea superioară. Pridvorul este închis, probabil de la ultima renovare.
Biserica de lemn din Boroșești, Vâlcea () [Corola-website/Science/322443_a_323772]
-
cornișă erau amplasate plăci și discuri ceramice policrom glazurate (în verde, galben și brun). Acoperișul bisericii era din șindrilă, având o formă țuguiată și învelind separat pronaosul, altarul, sânurile și lăsând turla degajată. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea se făcea printr-un portal cu ancadrament gotic, aflat pe fațada de sud a pronaosului, ceea ce dovedește că din această direcție venea un drum principal, pornit se pare de la casele domnești aflate în apropiere. Portalul
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
drum principal, pornit se pare de la casele domnești aflate în apropiere. Portalul era format din patru arce frânte în retragere, flancate de un arc întrerupt la partea superioară, iar întregul era încadrat de o ramă rectangulară cu două baghete încrucișate. Încăperile erau luminate prin cinci ferestre mici (una în axul absidei altarului, câte una în absidele laterale, una pe peretele nordic al pronaosului și alta pe peretele vestic al pronaosului - care a fost zidită ulterior), de formă dreptunghiulară și având un
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
că „experimentul este părintele certitudinii”. În elegantul conac, astăzi muzeu, sunt expuse machetele invențiilor sale (40 la număr, executate de IBM, pe baza schițelor originale, cu materiale din epoca, special pentru muzeu, între care aeroplanul, parașuta, tancul etc.). Printre alte încăperi se vizitează și camera în care a murit artistul în 1519.Clădirea, din cărămidă aparentă este înconjurată de o gradină.Este fascinant să ne imaginăm serile în care tânărul Francisc I mergea, printr-o galerie subterană, la Cloș Lucé, pentru
Castelul Amboise () [Corola-website/Science/316911_a_318240]
-
Lucrările ulterioare de restaurare au dus la nepăstrarea picturii originale. Noua construcție păstra elementele arhitectonice caracteristice epocii: dimensiuni interioare și exterioare generoase, turn sipraînălțat situat pe nava centrală și sprijinit pe un sistem ingenios de arce de cerc suprapuse, lipsa încăperii mormintelor, înlocuirea pereților despărțitori cu coloane și arcade frumos ornamentate, prezența de capiteluri ca expresie a goticului târziu și de ferestre în arc frânt. În cimitirul de lângă biserică s-a găsit o piatră de mormânt care conținea următoarea inscripție: "„Acest
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]