28,232 matches
-
de orchestră, nu un concertist cu faimă, din aceia pe care admiratorii Îi așteaptă o oră numai ca să-i atingă sau să le ceară un autograf, Dacă asta e problema, pot să vă cer și eu unul, n-am adus albumul de autografe, dar am aici un plic care ar fi perfect pentru asta, Nu m-ați Înțeles, ceea ce am vrut să spun este că, deși mă simt onorat de atenția dumneavoastră, nu simt că aș merita-o, Publicul nu pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
pierzi o dată cu ele. Într-un colț se află mai multe fotografii înrămate, atârnate pe un perete una lângă alta. Fotografiile cui? Ale tale. La diferite vârste, ale altora, bărbați și femei, chiar și fotografii foarte vechi, scoase parcă dintr-un album de familie, dar toate împreună par să constituie un montaj al stratificărilor existenței, mai degrabă decât să aibă funcția de a aminti persoane determinate. Ramele sunt diferite una de alta, forme florale din secolul trecut, din argint, aramă, email, baga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
fac majoritatea newyorkezilor, fosta elevă la școala de artă culinară se mulțumea să comande acasă sau să iasă să mănânce în oraș. Renunță la ideea de a mai face curat, se trânti în patul nefăcut și începu să răsfoiască paginile albumului cu fotografii pe care îl comandase la kodakgallery.com când au comemorat primii trei ani ai relației ei cu Duncan. Stătuse ore întregi să aleagă cele mai bune fotografii, să le grupeze pe dimensiuni și să retușeze ochii roșii. Clic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Duncan de după umeri sau felul în care ea îl privea, surâzând, în timp ce el zâmbea în felul acela reținut și privea în altă parte. Experții în limbajul trupului de la US Weekly ar avea ce să comenteze! Să nu mai zicem că albumul, oferit la o masă în cinstea aniversării a trei ani de când se cunoscuseră, stârnise acel entuziasm la care te-ai aștepta când primești o eșarfă sau o pereche de mănuși (ceea ce întâmplător era exact ce îi dăruise el, un set
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
rupt hârtia și fundele alese cu mare grijă ca să fie bărbătești și le-a aruncat fără ca să dezlipească — dar să mai și citească — felicitarea prinsă pe spate. I-a mulțumit, a sărutat-o pe obraz și s-a uitat prin album cu acel zâmbet reținut, apoi s-a scuzat ca să răspundă la telefon fiindcă îl sunase șeful. A rugat-o pe ea să ia albumul acasă în seara aceea ca să nu-l mai care după cu el la birou și așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
prinsă pe spate. I-a mulțumit, a sărutat-o pe obraz și s-a uitat prin album cu acel zâmbet reținut, apoi s-a scuzat ca să răspundă la telefon fiindcă îl sunase șeful. A rugat-o pe ea să ia albumul acasă în seara aceea ca să nu-l mai care după cu el la birou și așa rămăsese în sufrageria ei în următorii doi ani; îl mai deschidea din când în când vreun musafir care inevitabil comenta ce cuplu frumos făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
terminarea facultății. Clic. Îmbrăcați frumos pentru o cină romantică pe nisip, la lumina lumânărilor, unde se pare că se ospătaseră cu pește la grătar, multe legume proaspete și vin alb. Clic. Clic. Clic. Emmy termină să se uite prin tot albumul, își analiză rapid nivelul de amețeli și se pregăti să o ia de la început. Avea să fie o noapte foarte lungă. Prietenoasă înseamnă de fapt singură și disperată — Adi, tocmai a sunat portarul să spună că a sosit mașina, anunță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
adus ceva, spuse el când o văzu uitându-se la sacoșă. — Da? Vocea îi sună mai plină de speranță decât ar fi vrut. Sacoșa era mare și grea când i-o dădu, iar ea se gândi că poate e un album de fotografii. Poate un ghid din acela cu fotografii cu marile hoteluri sau un tur al uneia dintre insulele Carraibe pe care le vizitau în rarele vacanțe ale lui Duncan. Emmy deschise nerăbdătoare sacoșa și descoperi șocată nimic altceva decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
să mai Înveselească lumea; cei doi vorbeau de cîte și mai cîte. Thomas intra deseori În galerii de artă cu vînzare, devenea tot mai pasionat de tablouri, nu cumpăra, era un privitor; intra În muzee, avea acasă o mulțime de albume, citea despre viețile pictorilor. Și viața lui W. era interesantă, și aceea a unui cerșetor era, dar nu avea măreție; un artist putea să se apropie de Dumnezeu, numai un artist, era tot mai convins Thomas, fie că era vorba
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
mai venit o trăsnaie în cap. Să punem și footnotes, și bibliografie. La footnotes să scriem ceva de tipul: „Vezi Valeria lui Bobic la nedeia din Sântuhalm, iunie 1964”, iar la bibliografie, și cărți hard, dar și treburi de tipul: „Albumul cutărică, BUG Mafia etc., 1998”. Ar fi o crâncenă ironie la adresa faptului că nici să tușim nu putem fără citate, dar și că noi recunoaștem legitimitatea epistemică a altor surse de cunoaștere decât cea canonică academic. O reabilitare a „trivialului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
adeziunea emoțională sau rațională. Singura onestă certitudine pe care o am este că ele reprezintă pentru mine expresia unor plăceri: a scrie, a povesti, a glumi și a argumenta. Aceste articole sunt fotografiile adunate cu emoție și grijă într un album pe care mă bucur ca un copil să-l pot împărtăși. Indiferent însă care sunt rațiunile exacte care m au condus înspre această colecție (poate câte ceva din toate cele menționate), sunt conștient că unele dintre impresiile, fotografiile sau părerile cuprinse
Gâlceava cu juristul din mine by Florentin Ţuca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1340_a_2745]
-
zi? — Mi‑e teamă că nu, spun. E ceva ce îmi doresc cu disperare să văd de... de când aveam șase ani. — Zău? spune Kent, făcând ochii mari. — Da, spun aplecându‑mă spre ea, confesiv. De când am văzut o fotografie în albumul de artă al bunicii mele, ăsta a fost marele meu vis, să vin la New York să văd această operă de artă. Și acum că sunt aici... pur și simplu nu mai pot să aștept. Sper că mă înțelegeți... — Firește! spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
arunc iute o privire. Cinci minute, atât. Și pe urmă o să mă duc la Guggenheim. Deschid ușa și mă plimb încet prin magazin, minunându‑mă de superbele aranjamente din hârtie de împachetat ornate cu flori uscate, funde și rafie, de albumele pentru fotografii, de cutiile cu hârtie de scris extrem de rafinată... Și, o, Doamne, uite ce felicitări! Vedeți, asta e. Din acest motiv e New Yorkul atât de deosebit. Aici nu există doar felicitări plicticoase cu La mulți ani. Aici au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
victime. Greutățile unui răspuns abia Încep acolo unde curajul lui Tezeu crede că nu mai are nici o datorie. Deși, pentru a mă convinge că un asemenea erou și-au dorit grecii, n-ar trebui, probabil, decît să deschid unul din albumele de artă antică pe care le-am adus cu mine. Sau să recitesc din Plutarh povestea acelui cuceritor macedonean care a scris la Atena, anunțînd că vroia să fie inițiat, Îndată ce va sosi, atît În micile mistere eleusine cît și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
În a o duce ca melcul. Ce Înseamnă Însă a vedea pur și simplu? Nu e oare acesta faptul cel mai trist? Cei care văd cred că au cucerit lumea, dar adesea nu fac decît s-o piardă În schimbul unor albume de fotografii care n-au mai multă valoare decît un insectar cu fluturi strălucitori și uscați; pulberea de pe aripile acestor fluturi va fi unica recoltă a celor ce n-au simțit niciodată singurătatea urlînd Într-o cameră de hotel. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
să lucească violent pentru ca În clipa următoare să o carbonizeze. Stau la pîndă, așteptînd viitorul fulger și apoi voi număra secundele, surprins cînd voi auzi, În locul unui țipăt, un zgomot ca o stîncă rostogolită și scufundată În valuri. Deschid un album de artă greacă și mă izbește și mai mult liniștea statuilor. În definitiv, contează mai puțin dacă o asemenea Eladă a fost reală. Important e ca a fost posibilă. Vreau să spun că avem nevoie de un munte chiar dacă ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
caldă ca trunchiurile arțarilor și ca pămîntul care respiră prin toți porii o pace Înaltă, Înmuind În ea conturul tuturor lucrurilor. Soarele arde violent și vara nu-și mai numără darurile, le risipește... Astăzi mă simt Îndemnat să prefer unui album Renoir comentariul său despre inconvenientul peisajelor prea frumoase: de ce să pictezi cînd e atît de emoționant să privești? Încerc să repet din punctul de vedere al lui Pygmalion această Întrebare: de ce să sculptez cînd e atît de emoționant să trăiești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
ezită Lionel, care nu prea le are cu filmele. — Gata, știu: o combinație de Danny Boon cu Kad Merad! Este că v-am nimerit? E cea mai cerută de bărbații cu personalitate. — E prea la modă. Profesorul îi întinde un album gros, cu poze. — Ca să câștigăm timp, ne-am gândit să le propunem clienților noștri combinații de fețe de masculi consacrați, cu care să poată merge la sigur. Vă rog să răsfoiți albumul, e făcut în Photoshop. Lionel îi înapoiază albumul
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
E prea la modă. Profesorul îi întinde un album gros, cu poze. — Ca să câștigăm timp, ne-am gândit să le propunem clienților noștri combinații de fețe de masculi consacrați, cu care să poată merge la sigur. Vă rog să răsfoiți albumul, e făcut în Photoshop. Lionel îi înapoiază albumul fără să-l deschidă. Îi spune hotărât: — Faceți-mă de nerecunoscut! — Acum sunteți cunoscut? se miră, oarecum ironic, chirurgul. — Aș vrea să-mi faceți o față de anonim. — Pardon? e contrariat profesorul în fața
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
album gros, cu poze. — Ca să câștigăm timp, ne-am gândit să le propunem clienților noștri combinații de fețe de masculi consacrați, cu care să poată merge la sigur. Vă rog să răsfoiți albumul, e făcut în Photoshop. Lionel îi înapoiază albumul fără să-l deschidă. Îi spune hotărât: — Faceți-mă de nerecunoscut! — Acum sunteți cunoscut? se miră, oarecum ironic, chirurgul. — Aș vrea să-mi faceți o față de anonim. — Pardon? e contrariat profesorul în fața unei cereri atât de insolite. — Cât mai anonim
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
își scriau, plecase cândva la București, s-o vadă. Mijloc de decembrie, Ira purta un mantou nou, din stofă groasă, bleu, păr de cămilă. Orașul se colorase, se copilărea. Becuri, bomboane, brazi, veselia trubadurilor peste care fulguia lent, ca în albumele de vacanță. Străzile pline de o lumină mare, festivă. Hai să urcăm, soră-mea nu e acasă, nu, nici tata nu e acasă, a plecat definitiv acum o lună, după înmormântarea mamei. Primim câte o ilustrată, câteva rânduri, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Un somn cosmic, total, de parcă nimic suspect n-ar putea fi descoperit în budoarul lui Mata Hari. Și în jur, pe jos, cărți haine tacâmuri, de-a valma, cum le zvârlise cutremurul. Răsfoi câteva cărți de pe covor, deschise sertare, mape, albume, dulapuri, să descopere arma ofițerului deghizat sau legitimația secretă. Se tot întorcea, din prag, să se asigure că nudul se afla în aceeași poziție, anesteziat. Somn impudic, intangibil. Căută printre sutiene și ciorapi și fotografii, între prosoape, cosmetice și pantofi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
clocește la și care va fi dacă unde când, uite-așa! Faceti cu ochiul, nuiI asa, soriceilor? Seara târziu, la prietenul contabil cutare sau laavocatul cartofor sau la bețivul dascăl de muzică Șnaps sau la duduia Duduia, ascultând discuri, răsfoind albume almanahuri astrologii. Numărul de circ pedagogic, jucat în clasă, la lumina zilei, se diversifica și se contrazicea și se potența prin acrobațiile după-amiezelor lungite în noapte, până în zori. Rareori, însoțea vreo pițipoancă în curs de dezvoltare. Un paj chel și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
biciclete, un topor rezemat de o mătură, o siluetă. În rama ușii înalte, silueta unui domn elegant. In jetul auriu al farurilor, bărbatul nu clintise. Fruntea mare, chelia metalică, privirea fixă, sticloasă. Un bărbat din alte vremuri, un domn din albumele interbelice, încremenit în rama ușii. Autobuzul opri brusc. Șoferul stinse farurile, strada dispăru. Curând, motorul și lumina porniră din nou. Dinozaurul se întoarse, opri la câțiva pași de clădire în fața ușii deschise. Ușa larg deschisă, dar în rama de lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
un zaiafet cu surlă. BALADĂ NUPȚIALĂ Voi mai veni, vei mai veni în hora care nu se rupe. Va fi o zi, numai o zi când apa se va zbate‐n cupe. Voi scrie mult, vei scrie mult într‐ un album din altă vreme. Voi risipi dor și tumult în una mie de poeme. Nu mă‐ ntristez, nu te‐ntrista de clipa rece‐ a despărțirii. Am fost al tău, ai fost a mea și ne‐ am jucat mereu de‐a mirii
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]